Animale si plante ocrotite de lege

In general, toate animalele salbatice sunt ocrotite prin lege, vanarea sau distrugerea unora fiind total interzisa, iar pentru altele putandu-se obtine autorizatii speciale de vanatoare in anumite perioade ale anului. Printre animalele si pasarile ocrotite de lege in Romania se numara: ariciul, pisica salbatica, veverita, jderul, lupul, cerbul carpatin, vulpea, castorul, rasul, mistretul, capra neagra ( Rupicapra rupicapra), care este declarata monument al naturii , fiind o comoara faunistica si este sever ocrotita de lege, fiind vanata pentru trofeu (in special coarnele, dar si barba). Pentru un exemplar din Fagaras, detinem recordul mondial neintrecut din anul 1930. Ursul la fel este ocrotit de lege, fiind vanat pentru blana ca trofeu ( noi detinem 84 de medalii de aur, numai la expozitia internationala de vanatoare, primele le detinem din 1937, cu ocazia organizarii expozitiei din Berlin). Pe langa unele foloase materiale si cinegetice de pe urma ursului, cea mai mare valoare o are existenta lui ca element faunistic deosebit de aratos. Zimbrul traieste in Romania numai in rezervatii, una dintre ele fiind in Hateg, judetul Hunedoara. Randunica, mierla, lastunul de casa, ciocarlanul, cocosul de munte deasemeni sunt protejate de lege in Romania, pentru frumusetea pe care o reprezinta. Restrictiile nu privesc anumite rapitoare sau rozatoare marunte (sobolanul, soarecul etc). In privinta pasarilor interdictiile sunt si mai categorice. Este total interzisa împuscarea, prinderea, detinerea in captivitate, culegerea oualelor tuturor pasarilor cantatoare, a rapitoarelor de noapte si a rapitoarelor de zi, cu exceptia uliului pasarar si a celui porumbar, a cotofanei, gaitei si a cioarei-grive. Mai jos este prezentată o listă a animalelor ocrotite în România. Lista prezintă denumirea populară (numele comun) a animalelor cât şi denumirea ştiinţifică. Numele comun Aspretele (Popetele) Păstrăvul Lostriţa Broasca ţestoasă dobrogeană Broasca ţestoasă din Oltenia Numele ştiinţific Romanichtys valsanicola Salmo trutta fario Hucho hucho Testudo graeca ibera Testudo hermanni hermanni

Şarpele de nisip Şarpele lui Esculap Şopârla de nisip Vipera Cocoşul de mesteacăn Cocoşul de munte Corbul Dropia Spârcaciul Egreta mare Egreta mică Lebăda cucuiată Lebăda de iarnă Lopătarul Pelicanul comun Pelicanul creţ Piciorongul Eryx jaculus turcicus Elaphe longissima Eremias arguta deserti Vipera ursinii renardi Lyrurus tetrix Tetrao urogallus Corvus corax Otis tarda Otis tetrax Egretta alba Egreta garzetta Cygnus olor Cygnus cygnus Platalea leucorodina Pelecanus onocrotalus Pelicanus crispus Himantopus himantopus .

Stârcul cenuşiu Sfrânciocul mare Rândunica Şerparul Şorecarul comun Şorecarul încălţat Uliul alb Uliul sur Viesparul Vanturelul de seară Vanturelul roşu Vulturul codalb Vulturul hoitar Vulturul pescar Vulturul pleşuv sur Vulturul pleşuv brun Gaia roşie Ardea cinerea Laxius excubitor Hirundo rustica Circaetus ferox Buteo buteo Buteo lagopus Circus macrourus Circus pyargus Pernis apivorus Falco vespertinus Falca tinunculus Haliaëtus albicilla Neophron percnopterus Pandion haliaëtus Gyps fulvus Aegypius monachus Milvus milvus .

In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat. Acestea din urma nu sunt dotate cu . deci. deoarece se credea ca le distruge plasele. doua de reptile. prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota. de la critic la moderat. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. 13 de pasari. Exista si proiecte de repopulare.000 de hectare. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din raurile interne. ca acela. de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II.Huhurezul de pădure Huhurezul mare Liliac Capra neagră Râsul Ursul carpatin Zimbrul Strix aluco Strix uralensis Liliecii Rupicapra rupicapra Lynx lynx Ursus arctos Bison bonasus Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Ne putem chiar mandri cu aspretele. Actualmente. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere. la racul european ori vipera de stepa. intinse pe o suprafata de 75. in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130. al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. 62 de specii amenintate in diverse stadii. 50% dintre ursi si 30% dintre rasi. estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Fanetele Clujului. In 1965. In prezent. cu burta alba sau calugar. urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni. Detinem. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase. Codrul Secular Slatioara. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari. o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. de succes. 10 de pesti si 22 de nevertebrate.000 de hectare. Multe dintre speciile prioritare sunt pe cale de disparitie. in Romania existau 130 de rezervatii. Un exemplu ar fi foca sihastru.

Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa în componenta pasarilor sfinte egiptene. In Romania. Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi. afectate pana in pragul extinctiei sunt populatiile de pastruga. a atins un numar de peste 500 exemplare. ocupând cuiburile noastre din stufaris. Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra. specii rare ca rata sulitar (Anas acuta). califarul rosu si cel alb. La Centrul de Crestere in . rata lopatar (Anas clupata). acvila tipatoare mare. ursul. Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania. dar mai vechi decat acestia. a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cat mai indeaproape zborul. broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. floarea de colt.000 de exemplare. ca Nimphaea alba si Nuphar luteum. presedintele Societatii Ornitologice Romane. numarul rasilor se estimeaza la 2. specialistii au mai semnalat cateva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii. rata pitica (Anas crecca).dupa anii ’60. sau arbori de varste considerabile). Unele specii ca piciorongul. vanturelul mic. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala. atunci cand ei se pot orienta vizual. In Delta Dunarii exista specii înalt pretuite. afirma Dan Munteanu. nu. cega si nisetru. sub ochii nostri. cristeiul de camp si dropia“. lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor. acvila de camp. morun. pentru ca sunt activi noaptea tarziu si dimineata devreme. sangele voinicului etc. starcul lopatar. Rasii sunt insa greu de numarat prin metode traditionale. iar noi. rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre. In aceste conditii. spatiu predilect al imperecherii. si de lupi) din Europa. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul. au fost declarate monumente ale naturii. rasul.trecatori pentru specii migratoare precum sturionii. rata rosie. Un alt exemplu este Antilopa saiga . opt sunt amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret. aflate pe cale de disparitie.

Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alba). Cladirea si aparatele sofisticate. astfel. Senecio carpaticus. ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus). pentru salvarea testoaselor. Muntii Bucegi Cuprind obiective floristice si faunistice reprezentate in abruptul Bucsoiului. prin lege. floarea de colt (Leontopodium alpinum). Dryas octopetala (argintica). Salix reticulata (salcii pitice). in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115. precum si monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii. Heracleum palmatum. Campanula carpatica.Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti. Botrychium lunaria . contra cronometru. Angelica archangelica (angelica). Acest relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante (multe endemice sau foarte rare) si de animale. sangele voinicului (Nigritella rubra. cu nu mai putin de 14 obiective floristice ocrotite. multe dintre ele protejate la nivel mondial. Asperula capitata. unicat mondial.000 de specii de plante si peste 5. specie endemica. e un adevarat muzeu de geologie in aer liber.200 de specii faunistice. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent. se poate mandri. Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania. tulichina mica (Daphne eneorum). avand ca specii rare si. prin varietatea reliefului sau. Salix herbacea. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat. care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. are o diversitate geologica deosebita. ciubotica cucului (Primula intricata). Pentru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor naturale si a parcurilor nationale. au costat sute de mii de euro. intalnim acolo peste 4. este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. Acestea. Judetul Brasov. nigra). cum se vad in documentarele de la Animal Planet. In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si plantele protejate in fiecare din ele: Piatra Craiului Este parc natural cu statut provizoriu (statut obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov). Papaver pyerenacium (macul galben). se da o batalie disperata.000 de hectare). Valea Malaiesti si Valea Gaura. Astfel. macul galben (Papaver pyrenaicum). din punct de vedere floristic. N. Nigritella rubra (sangele voinicului). Leontopodium alpinum (floarea de colt). judetul Brasov.

Primula farinosa (ochii broastei). Poa badensis (firuta de piatra). Iris caespitose (stanjenelul). Pedicularis campestris. iris hungarica. Juniperus nana (ienuparul). ca specii de prima importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt). avand ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica). Rosa spinossisima (macesul pitic). Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici) Stipa pulcherrima (colilia).(iarba dragostei). Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului Pulsatilla montana (deditelul). Cypripedium calceolus (papucul doamnei). Spirea crenata (cununita de calcar). Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari) Draba haynaldi (flamanzica). Pedicularis sceptrum carolinum (daria). Biscutella laevigata (ochelarita). Cerasus fruticosa (visinel). Silene acaulis (iarba rosioara). Dracocephalum austriacum (mataciunea). Tampa Este o rezervatie complexa. Rohodendron kotschyi (smardarul. Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii). Iris caespitosa (stanjenei). Tigaile din Ciucas Rezervatie ce adaposteste. . Mlastina eutrofa de la Harman Armeria alpina (jimla). Amygdalus nana (migdal pitic). bujorul de munte). Drosera anglica (roua cerului – planta carnivora). Rohodendron kotschyi (smardarul. bujorul de munte). Adonis vernalis (ruscuta de primavara). Nigritella rubra (sangele voinicului).

Padurea si mlastinile de la Prejmer Fritillaria meleagris (laleaua pestrita). Iris sibirica (stanjenelul siberian). la fel ca pana acum. Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului Narcissus stellaris (narcisa). . Mlastina de la Stupini Primula farinosa (ochii broastei). Trollius eoropaeus (bulbucii de munte). Saxifraga mutata. Senecio daria (cruciulita). Campanula latifolia (clopotei). a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere. aceste organizatii trebuie sa ia orice masura permisa de lege in scopul salvarii acestor specii. Organizatiilor nationale de profil le revine rolul. de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii. Ribes nigrum (coacaz negru). Trollius europaeus (bulbucii de munte). de nerecuperat vreodata. Padurea Bogatii (rezervatia stiintifica) Hepatica transsilvanica (crucea voinicului). de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante nepretuite. Menyanthes trifoliata (trifoistea). aflate in prag de disparitie. Armeria alpina (jimla). Iris sibirica (stanjenelul siberian). Trollius europaeus (bulbucii de munte). pentru ca prezenta lor sa ne incante ochiul si sufletul. determinant. Deasemenea. Mlastina eutrofa de la Dumbravita Barsei Redicularis sceptrum carolinum (daria).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful