Animale si plante ocrotite de lege

In general, toate animalele salbatice sunt ocrotite prin lege, vanarea sau distrugerea unora fiind total interzisa, iar pentru altele putandu-se obtine autorizatii speciale de vanatoare in anumite perioade ale anului. Printre animalele si pasarile ocrotite de lege in Romania se numara: ariciul, pisica salbatica, veverita, jderul, lupul, cerbul carpatin, vulpea, castorul, rasul, mistretul, capra neagra ( Rupicapra rupicapra), care este declarata monument al naturii , fiind o comoara faunistica si este sever ocrotita de lege, fiind vanata pentru trofeu (in special coarnele, dar si barba). Pentru un exemplar din Fagaras, detinem recordul mondial neintrecut din anul 1930. Ursul la fel este ocrotit de lege, fiind vanat pentru blana ca trofeu ( noi detinem 84 de medalii de aur, numai la expozitia internationala de vanatoare, primele le detinem din 1937, cu ocazia organizarii expozitiei din Berlin). Pe langa unele foloase materiale si cinegetice de pe urma ursului, cea mai mare valoare o are existenta lui ca element faunistic deosebit de aratos. Zimbrul traieste in Romania numai in rezervatii, una dintre ele fiind in Hateg, judetul Hunedoara. Randunica, mierla, lastunul de casa, ciocarlanul, cocosul de munte deasemeni sunt protejate de lege in Romania, pentru frumusetea pe care o reprezinta. Restrictiile nu privesc anumite rapitoare sau rozatoare marunte (sobolanul, soarecul etc). In privinta pasarilor interdictiile sunt si mai categorice. Este total interzisa împuscarea, prinderea, detinerea in captivitate, culegerea oualelor tuturor pasarilor cantatoare, a rapitoarelor de noapte si a rapitoarelor de zi, cu exceptia uliului pasarar si a celui porumbar, a cotofanei, gaitei si a cioarei-grive. Mai jos este prezentată o listă a animalelor ocrotite în România. Lista prezintă denumirea populară (numele comun) a animalelor cât şi denumirea ştiinţifică. Numele comun Aspretele (Popetele) Păstrăvul Lostriţa Broasca ţestoasă dobrogeană Broasca ţestoasă din Oltenia Numele ştiinţific Romanichtys valsanicola Salmo trutta fario Hucho hucho Testudo graeca ibera Testudo hermanni hermanni

Şarpele de nisip Şarpele lui Esculap Şopârla de nisip Vipera Cocoşul de mesteacăn Cocoşul de munte Corbul Dropia Spârcaciul Egreta mare Egreta mică Lebăda cucuiată Lebăda de iarnă Lopătarul Pelicanul comun Pelicanul creţ Piciorongul Eryx jaculus turcicus Elaphe longissima Eremias arguta deserti Vipera ursinii renardi Lyrurus tetrix Tetrao urogallus Corvus corax Otis tarda Otis tetrax Egretta alba Egreta garzetta Cygnus olor Cygnus cygnus Platalea leucorodina Pelecanus onocrotalus Pelicanus crispus Himantopus himantopus .

Stârcul cenuşiu Sfrânciocul mare Rândunica Şerparul Şorecarul comun Şorecarul încălţat Uliul alb Uliul sur Viesparul Vanturelul de seară Vanturelul roşu Vulturul codalb Vulturul hoitar Vulturul pescar Vulturul pleşuv sur Vulturul pleşuv brun Gaia roşie Ardea cinerea Laxius excubitor Hirundo rustica Circaetus ferox Buteo buteo Buteo lagopus Circus macrourus Circus pyargus Pernis apivorus Falco vespertinus Falca tinunculus Haliaëtus albicilla Neophron percnopterus Pandion haliaëtus Gyps fulvus Aegypius monachus Milvus milvus .

estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. la racul european ori vipera de stepa. In 1965. urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea. o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere. intinse pe o suprafata de 75. Fanetele Clujului. de succes. 62 de specii amenintate in diverse stadii. In prezent. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din raurile interne. de la critic la moderat.Huhurezul de pădure Huhurezul mare Liliac Capra neagră Râsul Ursul carpatin Zimbrul Strix aluco Strix uralensis Liliecii Rupicapra rupicapra Lynx lynx Ursus arctos Bison bonasus Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. cu burta alba sau calugar. deci. al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. ca acela. doua de reptile. Codrul Secular Slatioara. 50% dintre ursi si 30% dintre rasi. Actualmente. in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130. 13 de pasari.000 de hectare. Multe dintre speciile prioritare sunt pe cale de disparitie. In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat. de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. in Romania existau 130 de rezervatii. Acestea din urma nu sunt dotate cu . Exista si proiecte de repopulare. deoarece se credea ca le distruge plasele. Un exemplu ar fi foca sihastru. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Detinem. 10 de pesti si 22 de nevertebrate.000 de hectare. Ne putem chiar mandri cu aspretele. prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.

specii rare ca rata sulitar (Anas acuta). nu. Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi. rasul. cristeiul de camp si dropia“. broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. ca Nimphaea alba si Nuphar luteum. sub ochii nostri. numarul rasilor se estimeaza la 2. aflate pe cale de disparitie. In aceste conditii. Unele specii ca piciorongul. sau arbori de varste considerabile). In Romania. Un alt exemplu este Antilopa saiga . afirma Dan Munteanu. au fost declarate monumente ale naturii. Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra. acvila de camp. Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania. iar noi. specialistii au mai semnalat cateva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. rata cu ochiul alb (Aythia niroca).dupa anii ’60. opt sunt amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret. rata rosie. La Centrul de Crestere in . presedintele Societatii Ornitologice Romane. lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor. morun. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala. Rasii sunt insa greu de numarat prin metode traditionale. floarea de colt. dar mai vechi decat acestia. sangele voinicului etc. ursul. In Delta Dunarii exista specii înalt pretuite. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre. acvila tipatoare mare. atunci cand ei se pot orienta vizual.trecatori pentru specii migratoare precum sturionii. rata pitica (Anas crecca). ocupând cuiburile noastre din stufaris. a atins un numar de peste 500 exemplare. Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii.000 de exemplare. afectate pana in pragul extinctiei sunt populatiile de pastruga. Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa în componenta pasarilor sfinte egiptene. si de lupi) din Europa. rata lopatar (Anas clupata). vanturelul mic. spatiu predilect al imperecherii. starcul lopatar. califarul rosu si cel alb. pentru ca sunt activi noaptea tarziu si dimineata devreme. cega si nisetru. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul. a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cat mai indeaproape zborul.

Leontopodium alpinum (floarea de colt). ciubotica cucului (Primula intricata). judetul Brasov. intalnim acolo peste 4.000 de specii de plante si peste 5. Papaver pyerenacium (macul galben). macul galben (Papaver pyrenaicum). cum se vad in documentarele de la Animal Planet. contra cronometru.000 de hectare). tulichina mica (Daphne eneorum). Heracleum palmatum. Nigritella rubra (sangele voinicului). In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si plantele protejate in fiecare din ele: Piatra Craiului Este parc natural cu statut provizoriu (statut obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov). se poate mandri. Salix herbacea. cu nu mai putin de 14 obiective floristice ocrotite. Muntii Bucegi Cuprind obiective floristice si faunistice reprezentate in abruptul Bucsoiului. specie endemica. Astfel. avand ca specii rare si. Acest relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante (multe endemice sau foarte rare) si de animale. pentru salvarea testoaselor. astfel. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alba). precum si monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii. Botrychium lunaria . Cladirea si aparatele sofisticate. multe dintre ele protejate la nivel mondial. N. care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. are o diversitate geologica deosebita.200 de specii faunistice. floarea de colt (Leontopodium alpinum). Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat. sangele voinicului (Nigritella rubra. din punct de vedere floristic. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent. Valea Malaiesti si Valea Gaura. nigra). Salix reticulata (salcii pitice). unicat mondial. prin varietatea reliefului sau. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica).Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti. Pentru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor naturale si a parcurilor nationale. au costat sute de mii de euro. e un adevarat muzeu de geologie in aer liber. Asperula capitata. Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania. se da o batalie disperata. Dryas octopetala (argintica). ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus). Judetul Brasov. este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. prin lege. Acestea. Campanula carpatica. Senecio carpaticus. Angelica archangelica (angelica). in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115.

avand ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica). Iris caespitose (stanjenelul). Mlastina eutrofa de la Harman Armeria alpina (jimla). Iris caespitosa (stanjenei). bujorul de munte). Tampa Este o rezervatie complexa. Dracocephalum austriacum (mataciunea). Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului Pulsatilla montana (deditelul). Drosera anglica (roua cerului – planta carnivora).(iarba dragostei). Rosa spinossisima (macesul pitic). Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari) Draba haynaldi (flamanzica). Spirea crenata (cununita de calcar). ca specii de prima importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt). Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii). Cypripedium calceolus (papucul doamnei). Rohodendron kotschyi (smardarul. Juniperus nana (ienuparul). Silene acaulis (iarba rosioara). Nigritella rubra (sangele voinicului). Biscutella laevigata (ochelarita). Adonis vernalis (ruscuta de primavara). Cerasus fruticosa (visinel). Pedicularis sceptrum carolinum (daria). Rohodendron kotschyi (smardarul. Amygdalus nana (migdal pitic). bujorul de munte). Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici) Stipa pulcherrima (colilia). Primula farinosa (ochii broastei). . Poa badensis (firuta de piatra). iris hungarica. Tigaile din Ciucas Rezervatie ce adaposteste. Pedicularis campestris.

Iris sibirica (stanjenelul siberian). Menyanthes trifoliata (trifoistea). Ribes nigrum (coacaz negru). pentru ca prezenta lor sa ne incante ochiul si sufletul. la fel ca pana acum. Mlastina de la Stupini Primula farinosa (ochii broastei).Padurea si mlastinile de la Prejmer Fritillaria meleagris (laleaua pestrita). aflate in prag de disparitie. Iris sibirica (stanjenelul siberian). Trollius europaeus (bulbucii de munte). de nerecuperat vreodata. Deasemenea. Mlastina eutrofa de la Dumbravita Barsei Redicularis sceptrum carolinum (daria). aceste organizatii trebuie sa ia orice masura permisa de lege in scopul salvarii acestor specii. Organizatiilor nationale de profil le revine rolul. de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante nepretuite. Campanula latifolia (clopotei). Armeria alpina (jimla). Trollius eoropaeus (bulbucii de munte). determinant. Trollius europaeus (bulbucii de munte). Senecio daria (cruciulita). a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere. de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii. . Padurea Bogatii (rezervatia stiintifica) Hepatica transsilvanica (crucea voinicului). Saxifraga mutata. Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului Narcissus stellaris (narcisa).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful