Cele mai rare specii de animale din România și lista cu animalele

protejate de lege

România adăpostește o varietate impresionantă de animale sălbatice, de la

cunoscutele și iubitele căprioare prezente în zonele montane și pădurile de deal
și câmpie, până la discretul râs, acesta din urmă fiind extrem de căutat la
vânătoare, lucru care a condus la pericolul dispariției speciei.

Unele specii rare din România atrag mai mult atenția mediatică decât altele, dar
toate merită aportul nostru pentru a supraviețui. Chiar dacă mulți dintre
locuitorii țării nu au avut ocazia să vadă aceste animale sălbatice în mediul lor
natural, ele există, însă se confruntă cu pericole majore.

Zimbrul:

Este o specie emblematică pentru România fiind cel mai mare animal terestru
din Europa. El a dispărut din fauna țării în urmă cu peste 250 de ani și au fost
făcute eforturi mari pentru reintroducerea și consolidarea populației în arcul
carpatic.

Hoitarul:

Este o specie de vultur mic, alb-gălbui, în declin atât în România cât și în țările
învecinate prin anii 2000. Declarat monument al naturii încă din perioada
comunistă, nu cuibărește în prezent în țară, dar apar periodic exemplare în
Dobrogea din Bulgaria.

Gâsca cu gât roșu:

Aproape 90% din totalul acestei specii la nivel mondial iernează în zona de
coastă a României și în nordul coastei Bulgariei, în locuri precum Lacul
Techirgiol.

Balaurul dobrogean:

Cel mai mare șarpe din România, care poate ajunge până la 2,5 metri, este intens
vânat d eoameni, populația lor estimându-se că ar fi în prezent de doar câteva
zeci de indivizi.

Morunul:

O specie spectaculoasă distrusă de barajul de la Porțile de Fier, de poluare,

braconaj și pescuit excesiv. Deși se fac eforturi pentru repopulare, există doar
câteva mii de adulți în prezent.

Râsul:

Cea mai mare felină din Europa, vânată chiar și în ciuda statutului de protecție
cu aproximativ 1.300 de indivizi în România, reprezintă cea mai mare populație
a acestei specii din Uniunea Europeană.

Dihorul pătat:

Este o specie exclusivă a României, cu aproximativ 500 de indivizi în Dobrogea.

Se găsește în zone aride și de stepă. Aceste animale necesită sprijinul nostru
pentru a supraviețui, iar conștientizarea și protejarea habitatelor lor sunt
esențiale pentru viitorul lor în sălbăticie.
Aspretele (Romanichtys valsanicola):

Este o specie fosilă unică, endemică pentru România şi descoperită doar în 1957.
Aspretele era considerat posibil extinct, însă un exemplar a fost capturat în 2011.

Boa de nisip (Eryx jaculus):

Până în 2012, specie era considerată dispărută din România, întrucât nu mai
fusese văzută din 1986 la Cochirleni în Dobrogea. În 2012 a fost descoperit un
nou exemplar al acestei specii, de în sudul ţării, însă era mort.

Nurca europeană (Mustela lutreola):

Numărul exemplarelor este necunoscut, probabil maxim 1.000 în România.

Delta Dunării este ultima zonă din România şi cea mai importantă arie de
supravieţuire pentru această specie din Europa în afara Rusiei.

Hamsterul românesc sau grivanul mic (Mesocricetus newtoni):

Mai există doar circa 2.000 de indivizi, însă nu există date recente concrete şi
populaţia este considerată în declin în România. Este o specie endemică pentru o
zonă mică din Dobrogea şi nordul Bulgariei.

Pe lista animalelor ocrotite de lege în România, conform Enciclopediei

României, seaflă, printre altele: ciocârlia, capra neagră, aspretele, lostrița,
broasca țestoasă dobrogeeană și cea din Oltenia, șarpele și șopârla de nisip,
șarpele lui Esculap, vipera, cocoșul de mesteacăn și cel de munte, corbul, dropia,
egreta mare și egreta mică, lebăda cucuiată și cea de iarnă, lopătarul, pelicanul
comun și cel creț, piciorongul, stârcul cenușiu, sfrânciocul mare, uliul alb și cel
sur, vulturul codalb, hoitar, pescar, pleșuv sur și pleșuv brun, huhurezul mare și
cel de pădure, gaia roșie, râsul și zimbrul.

Autorităţile nu sunt, însă, singurele care pot influenţa soarta acestor animale
deosebit, iar oamenii de rând ar trebui să se implice în protecţia lor. Trebuie, în
primul rând, să le pese, spune cercetătorul român Silviu Petrovan.

„Să se intereseze continuu, să facă presiuni asupra autorităţilor, să ceară oprirea

dezastrului din unele păduri şi reîmpăduriri de urgenţă, să ceară pedepse mai
serioase şi verificări mai multe pentru tăieri ilegale şi braconaj şi nu în ultimul
rând să sprijine reintroducera unor specii dispărute”.

Protecţia acestor animale ar putea aduce numai beneficii României.

„Ce nu înţeleg mulţi dintre cei cu funcţii de conducere de la noi este că multe
dintre speciile aflate astăzi într-o stare gravă în România sau deja dispărute ar
putea aduce beneficii foarte importante la buget prin încurajarea turismului în
zone naturale. Câţi oameni şi din ţară şi străinătate nu ar dori să vadă zimbri
liberi în păduri sau vulturi imenşi zburând pe cer, sau un şarpe boa în România?
Finlanda face milioane de euro anual din turismul pentru a vedea urşi în natură
deşi au o populaţie mult mai mică decât România. Partea bună e că s-a început şi
la noi cu castorul şi foarte timid şi cu zimbrii anul trecut”, afirmă Silviu
Petrovan.