Proiect realizat de Lupu Alina-Nicoleta

Facultatea de Stiinte Agricole si Stiinte ale Naturii

Ecologie si protectia mediului
Anul II grupa 2
 Istoric
Pdurea Letea este o rezervaie forestier pe grindul Letea, la 7 km de
localitatea Periprava i la 5 km de localitatea C.A. Rosetti.

Rezervaia a fost prima de acest gen din ar. A fost declarat ocrotit nc din 1930 iar
n anul 1938 Consiliul de Minitrii a adoptat hotrrea 645 declarnd ca rezerva ie
natural o suprafa de 500 de hectare din Pdurea Letea sub numele de "Hasmacul
Mare". Aceast rezervaie a stat la originea Rezervaiei Biosferei Deltei Dunrii - n
prezent parte a patrimoniului mondial UNESCO.

Suprafa total a pdurii Letea este de 5246,8 hectare, din care doar o parte
(2825 hectare) se incadreaz n rezervaia strict protejat.

Descriere

Cea mai veche rezervaie natural din Romnia, Letea este singurul loc din Europa n
care se ntlnesc liane. De asemenea, este cea mai nordica padure subtropical din
Europa. Pdurea Letea ncepe din zona de nord a satului Letea. Rezerva ia se ntinde
pe circa 3.200 de hectare.

Rezervatia este alcatuita din mai multe zone (Hasmacul Mare, Tarla
Popii, Schiopul, Crusina si altele), care se desfasoara sub forma unor benzi de pana
la cativa km lungime si de 10 pana la 250 de metri latime, fiind cea mai veche rezervatie
naturala din Romania (a primit acest statut inca din anul 1938).

In depresiunile dintre dunele de nisip creste o vegetatie lemnoasa formata in principal

din stejari brumarii, frasini, tei si plopi argintii, stejarul pufos, plopul alb, plopul negru,
arinul negru, fiind si singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Aici se pot
observa cateva mii de specii vegetale, mai multe zeci fiind chiar unicat in Europa sau in
lume. Plantele exotice care se gasesc in acesta zona au aparut datorita semintelor
aduse din Africa de catre pasarile migratoare. Padurea este inconjurata de un gard
simbolic, iar peisajul se caracterizeaza prin modul straniu in care s-au dezvoltat arborii
din aceasta padure (trunchiurile copacilor sunt aplecate inspre apa, noduroase ai
contorsionate). Desimea padurii sporeste si datorita nenumaratelor specii de arbusti ce
cresc aici (corn, sanger, lemn cainesc, calin, paducel, dracila, salba moale, verigariu) si
abundenta plantelor urcatoare (vita salbatica, curpenul de padure, iedera, hameiul etc.).

Exista si specii de plante rare, precum orhidea, asparagus si liana (planta de origine
mediteraneeana, care atinge aici limita cea mai nordica de raspandire din Europa, dand
padurii un caracter tropical, fiind totodata supusa unui regim de ocrotire).

Vizitatorii pot intalni si niste dune mari, cu nisip alb si fin, numai bun de facut plaja, iar
din loc in loc sunt amenajate popasuri, cu bancute de lemn, unde poti sa te opresti si sa
te odihnesti sau sa te relaxezi.

Printre locatarii padurii se innumara viperele (considerate de localnici inofensive daca

nu incerci sa le deranjezi), vulturul codalb (specie deosebita, aflata insa pe cale de
disparitie un exemplar poate sa ajunga la o greutate care sa depaseasca sase
kilograme, cu o anvergura a aripilor de aproximativ 2,5 metri) si caii salbatici. Cei
aproximativ 2.500 de cai salbatici din Padurea Letea, sunt ultimii din Europa, fiind
considerati, pe drept cuvant, o adevarata comoara a Romaniei. O parte dintre caii
salbatici de aici erau folositi inainte de 1990 in agricultura pentru obtinerea unor
productii cat mai mari, insa dupa perioada comunista, in urma declinului economic al
zonei, multi dintre acesti cai au fost lasati liberi. Ei reprezinta un element in plus care
sporeste atractia zonei, iar interdependenta dintre acestia si mediul in care traiesc este
de necontestat.
 Localizare
La Pdurea Letea se poate ajunge din Sulina sau Periprava cu barca sau cu
autoturismul n aproximativ 30 de minute. Dar pentru a ajunge la Sulina sau Periprava
va trebui s luai vaporul din Tulcea pn la una dintre cele dou localit i.
( (Fig.1)Accesul in Padurea Letea se face numai cu insotitor (un agent al Administratiei
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii), deoarece este o zona strict protejata in caz
contrar, se risca o amenda destul de substantiala. In Satul Letea, invecinat cu padurea,
se ajunge doar cu barca.

Localizarea pe harta a padurii Letea (Fig.1)

 Formare
Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Se presupune
ca aceste dune de nisip (Fig.2) , asemenea celor din Caraorman, fac parte din bariera
de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) de Marea
Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golful Tulcea sa se
transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin colmatarea gradata a
lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica in aceasta zona a Europei.

Dune de nisip (Fig.2)

Vegetatia
Este cea mai veche rezervaie natural a Romniei, declarat din anul 1938. Aici se pot
identifica cteva mii de specii vegetale, multe fiind unicat n Europa sau chiar n lume. n
marea lor majoritate, plantele exotice de aici au aparut datorit semin elor aduse
din Africa de psrile migratoare. O caracteristic principal a peisajului este dat de
modul straniu n care sau dezvoltat arborii din aceast pdure. Trunchiurile lor sunt
aplecate nspre ap, noduroase i contorsionate. n depresiunile dintre dunele de nisip
crete o vegetaie lemnoas format n principal din stejari brumrii (Quercus
pedunculiflora), combinat cu plopi albi i negri (Populus alba,Populus nigra), ulmi
(Ulmus), frasini (Fraxinus) i tei (Tilia) .

Desimea pdurii sporete datorit numeroaselor specii de arbu ti ce cresc aici: corn
(Cornus mas), lemn cinesc ( Ligustrum vulgare), pducel (Crataegus
monogyna), salb moale (Euonymus europaeus), snger (Cornus sanguinea), clin
(Viburnum), drcil (Berberis vulgaris). La originalitatea acestei pduri mai contribuie i
abundena plantelor urctoare care i imprim caracterul exuberant, ce ne trimite cu
gndul la pdurile tropicale: via slbatic (Parthenocissus tricuspidata), curpenul de
pdure (Clematis vitalba),iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus) i mai
ales liana (Periploca graeca) - plant de origine mediteraneean, Letea fiind singurul
areal din Europa n care se ntalnete.

Fauna
Fauna pdurii Letea este bogat, aproximativ 70% din fauna Deltei Dunrii poate fi
gsit aici: este zona de cuibrit a peste 150 de specii de psri, cum ar fi codalbul
(Haliaeetus albicilla), erparul (Circaetus gallicus), acvila de step (Aquila rapax), gaia
neagr (Milvus migrans), rariti erpetologice cum ar fi oprla de nisip ( Eremias
arguta), sau vipera de step (Vipera renardi).

Pdurea este cunoscut i dup caii slbatici, care sunt de fapt cai eliberati de ctre
localnici, care au devenit semi-slbatici. Aproximativ 2.000 de exemplare se gsesc n
pdure, provocnd din pcate deteriorarea grav a biosferei din zon.

Turism

Ca sa ajungi n Letea, trebuie s faci o plimbare cu barca pe Dunre prin inima

peisajului slbatic. La captul cltoriei pe ap, urmeaz o alt aventur - tractorul
amenajat special pentru astfel de drumeii i poart pe turiti spre pdurea Letea, un
traseu de aproape o or, pe drumuri improvizate. Agenii de turism i cei ecologi
spun c n Letea ajung mai muli turiti strini dect romni.