Universitatea Ovidius

Facultatea de tiine ale Naturii i tiine Agricole

Specialitatea Ecologie si Protectia Mediului

Referat
Rezervaia marin 2 Mai Vama Veche

Student: Profesor:
Saledin Ebru Conf. univ. dr. Sava D

1
2
 Acvatoriul litoral marin
2 Mai - Vama Veche

Rezervaia marin 2 Mai Vama Veche este o rezervaie natural amplasat n

sudul litoralului romnesc, ntre localitatea 2 Mai i Vama Veche, la grania cu
Bulgaria, acoperind o suprafa de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coast,
ntinzndu-se de la linia coastei i pn la izobata de 40 m(fig1). Pe o suprafa
relativ restrns, adpostete o mare varietate de habitate i biocenoze specifice
zonei marine romneti, specii rare sau aflate n pericol, habitate de importan
european.
A fost nfiinat n anul 1980 i a fost declarat sit de importan comunitar (SCI)
n anul 2007, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n
Romnia. Siturile Natura 2000 reprezint zone de management durabil al mediului,
n care se urmrete conservarea habitatelor naturale i a speciilor pentru care a
fost declarat situl, iar dezvoltarea activitilor umane se face innd cont de
anumite cerine de conservare.

Fig 1 Rezervatia marina 2 Mai-Vama Veche

Rezervaia reprezint o combinaie aproape unic la litoralul romnesc, prezentnd
o varietate de substraturi pe care le au la dispoziie speciile, permind o ampl

3
dezvoltare a acestora, astfel c zona constituie un adevrat mozaic al habitatelor.
Acestea pot fi ncadrate n trei tipuri principale:
habitate petricole, n cadrul crora se afl nisip adus de cureni, ml depus din
suspensii, ct i scrdi, acumulat prin moartea molutelor fixate acolo;
habitate nisipoase care adpostesc o mulime de vieuitoare;
habitate mloase, care sunt formate prin depunerea sedimentelor n crpturile
stncilor, n zonele adpostite, mai ferite de cureni, unde se gsesc specii
caracteristice
Scopul Rezervatiei este acela de a proteja si conserva habitatele marine importante
sub aspect floristic si faunistic. De asemenea, se are in vedere si protectia si
conservarea peisajului marin. Managementul rezervatiei se face diferentiat, in
functie de caracteristicile habitatelor si speciilor existente. Pe langa activitatile
stiintifice, sunt permise activitati turistice si educationale organizate, precum si
unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale traditionale.

Limitele rezervaiei marine 2 Mai - Vama Veche, corespunztoare suprafeei de

5000 ha i stabilite prin Legea nr. 5/2000 sunt urmtoarele:

Linia nordic - este o linie imaginar, trasat pe coordonata geografic

434718 lat.N care ncepe n localitatea 2 Mai, i se continu n mare, sud
digul antierului naval Mangalia, la cca 100 m de acesta, pe o distan de
9 km, n largul mrii.

Linia sudic - este reprezentat de grania cu Bulgaria, continundu-se n

linie drept, din punctul de ntlnire a frontierei terestre cu apa mrii pe o
distan de cca 9 km, n largul mrii;

Linia vestic - este reprezentat de linia rmului, pe o distan de cca

5,6 km, ncepnd din sud de la grania cu Bulgaria i terminndu-se n nord,
sud digul antierului naval Mangalia, la cca 100 m de acesta, n localitatea 2
Mai;

Linia estic - este linia imaginar, aproximativ paralel cu linia rmului, la

o distan de cca 9 km de mal, pe coordonata geografic 284130 long.E,
pn la izobata de cca 40 m.

Pentru realizarea unui management eficient, n corelaie cu principiile conservrii

naturii i cu aspiraiile populaiei locale, s-au instituit dou zone:

4
 zona A: zon strict-protejat, destinat exclusiv cercetrii tiinifice, are o
suprafa de 3.150 ha.

zona B: zon de siguran i protecie, n care se permit anumite activiti

economice tradiionale, cu suprafaa de 1.850 ha.(fig 1, Fig 2)

n zona A sunt permise urmtoarele activiti:

desfurarea activitii Serviciului Salvamar;

navigaia, oprirea i ancorarea navelor Custodelui, Poliiei de Frontier i

Marinei Militare aflate n misiune, precum i a celor cu misiuni de salvare;

cercetarea tiinific i activitatea de monitoring.

Fig 2

5
 Fig 3 Panou Rezervatia Marina 2 Mai-Vama Veche

n zona B sunt permise toate activitile specifice zonei A, precum i urmtoarele

activiti:

pescuitul tradiional/de subzisten al localnicilor, cu urmtoarele tipuri de

unelte: talian, setci, paragate, nvod de plaj i undie. Este interzis
recoltarea nevertebratelor;

libera navigaie a ambarcaiunilor pescreti tradiionale, numai cu vsle,

vele sau motor electric;

mbierea i notul, numai n perimetrul plajelor amenajate, n punctele

Vama Veche i 2 Mai;

navigaia ambarcaiunilor de agrement, de cel mult 12 m lungime, numai cu

vsle, vele, motor electric sau hidrobiciclete, pescuitul sportiv, activitile
subacvatice i cele educaionale.

In Rezervatie se gasesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la

litoralul romanesc si,de asemenea, mai mult de 250 specii de flora si fauna marina.

6
Fitoplanctonul. In Rezervatie s-au inregistrat 110 specii algale microscopice,
speciile marine si marin-salmastricole reprezentand mai mult de jumatate din
totalul speciilor. Speciile dulcicole si dulcicol-salmastricole, patrunse prin aportul
de ape continentale, sunt mai slab reprezentate.

Zooplanctonul.In Rezervatie s-au inregistrat specii apartinand la 12 grupe

sistematice, atat meroplanctonice cat si holoplanctonice). Cele mai importante sunt
speciile de crustacee (copepode si cladocere). In special in perioadele calde ale
anului, a fost identificata specia unicelulara Noctiluca scintillans. Specia a
provocat, in anii de intensa eutrofizare de dupa 1970, mari perturbari ale conditiilor
de viata din ecosistemul marin.

Bentosul si habitatele bentale

Principalele tipuri de habitate intalnite in acest acvatoriu sunt:
- habitatul dur-pietros reprezinta mai mult de jumatate din suprafata rezervatiei,
avand o dispunere uniforma in nord, sud si vest, constand din platforme de calcare
sau pietre. Ele sunt continue intre linia tarmului si adancimi de pana la 12-18 m;
- habitatul nisipos, cantonat spre partile estica si centrala, ocupa aproape 30% din
suprafata fundului, fiind format din sedimente mobile cu granule distincte, aspre la
pipait si neaderente;
- habitatul malos, dispus spre NE si insule izolate pe suprafata rezervatiei, ocupa
mai putin de 10% din fundul acvatoriului, fiind format din sedimente mobile, cu
granule de nisip si cu mal;
- habitatul nisipos-malos apare indeosebi in zona estica, acoperind numai 6% din
suprafata si fiind format din sedimente mobile;
Din punctul de vedere al biocenozelor bentale, rezervatia are un aspect mozaicat,
pe o suprafata relativ modesta, care confera si organismelor care o populeaza un
caracter de biodiversitate ridicat.

Zoobentosul. Din punctul de vedere al speciilor animale care populeaza habitatele

bentale, rezervatia are un aspect mozaicat, cu o biodiversitate bogata, in perioada
1996 2003 fiind identificate peste 120 specii de nevertebrate.
Caracteristica fundurilor nisipoase si nisipos-maloase este bivalva Spisula
subtruncata triangula, de aceea zona nisipurilor populate cu aceasta specie a fost
denumita subcenoza Spisula, care acopera 31,88% din totalul suprafetei
rezervatiei. In zona nisipurilor cu Spisula s-au identificat 19 specii de moluste, 13
viermi policheti si 5 specii de crustace.
Zonele de piatra de pana la 20-25 m adancime, sunt populate de midiile de piatra
(Mytillus galloprovincialis), alcatuind subcenoza cu acelasi nume si ocupand
52,83% din totalul suprafetei rezervatiei. Abundenta exemplarelor mari de Mytillus
7
a oferit speciei Rapana venosa conditii favorabile, astfel ca, acest mare rapitor care
a aparut in apele noastre in anul 1964, sa fie prezent in toate zonele cu piatra
populate de Mytillus. Alaturi de midie este prezenta o alta bivalva si anume
Mytilaster, precum si alte organisme.
Numeroasele crapaturi, golurile intunecoase de sub pietre si celelalte ascunzinsuri
adapostesc o serie de specii de crustacei superiori, de ex. Melina palmata si
Microdeutopus grillotalpa, precum si Pilumnus hirtellus, frecventa pana in anul
1980. dar a carei populatie s-a diminuat numeric, de aceea a fost mentionata in
Cartea Rosie ca vand statutul de vulnerabil. Suprafetele verticale sau cele
puternic inclinate, mai ales cele cu crapaturi si multe asperitati, constituie locul
preferat al crevetei de stanca (Palaemon elegans).
Tot in zonele populate de midii, sunt prezente si numeroase specii de pesti, cele
mai raspandite fiind guvizii. Mai rar apar rechinii Squalus acanthias si S.
blainvillei, vulpea de mare Raja clavata si pisica de mare Dasyatis pastinaca(fig
5). Printre tufele de alge fixate pe substrat pietros, apar exemplarele a doua specii
fara importanta economica dar deosebit de ornamentali, cum ar fi in primul rand,
calutul de mare Hippocampus ramulosus(fig 5) si acele de mare Syngnatus typhle
si S. variegatus

Fig 4. Calutul de mare Hippocampus ramulosus Fig 5. Pisica de mare Dasyatis pastinca

Ihtiofauna din rezervatie s-a redus de cca. 3,5 ori in ultimii ani, comparativ cu
informatiile mai vechi despre speciile existente in aceasta zona. Lista speciilor de
pesti citate pentru regiunea de sud a litoralului romanesc si a celor identificate in
spatiul rezervatiei Vama Veche 2 Mai cuprinde 117 specii. Din punctul de vedere

8
a riscului de a disparea din Marea Neagra, 82 dintre aceste apecii au fost
considerate, in anul 2003, specii rare sau vulnerabile. Totusi, 16 specii, care se
considerau aproape disparute (extincte) au fost identificate din nou in anul 2003.

Mamiferele marine. In Rezervatie au fost semnalate toate cele trei specii de delfini
care traiesc in Marea Neagra: delfinul comun (Delphinus delphis ponticus)(fig7),
afalinul (Tursiops truncatus ponticus)(fig 8) si marsuinul (Phocoena phocoena
relicta) (fig 6).

Fig 6 afalinul (Tursiops truncatus ponticus) Fig 7. Delfinul comun Delphinus delphis ponticus

9
 Fig8. Afalinul (Tursiops truncatus ponticus)

Obiectivele rezervaiei
Studierea mediului marin ntr-o zon cu un impact antropic redus;

Meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura;

Protecia habitatelor i a diversitii peisajului marin subacvatic;

Promovarea utilizrii tradiionale a resurselor i a activitilor n zona marin;

Oportuniti pentru recreere i turism ecologic, concomitent cu desfurarea activitilor

tiinifice.

n rezervaie se gsesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul romnesc i,
de asemenea, mai mult de 250 specii de flor i faun marin. Pentru o buna protectie a acestora,
INCDM impreuna cu USAMV Bucuresti au desfasurat un proiect POS Mediu, care s-a finalizat
cu intocmirea si aprobarea, prin Ordin de Ministru, a noului Plan de Management al ROSCI0269
Vama Veche - 2 Mai

10
 Bibliografie
1. www.wikipedia.com

2. Cartea Rezervatia Marina 2 Mai- Vama Veche,

realizata de Ministerul Apelor, Padurilor si
Pisciculturii prin incdm-ga.

3. www.decalog.ro

4. www.marenostrum.ro

11
12