Lacul Maracaibo

Lacul Maracaibo (spaniolă Lago de Maracaibo) este o lagună situată în

bazinul orașului Maracaibo (din statul Zulia, aflat în partea de nord-vest
a Venezuelei. Deoarece este separat de Marea Caraibelor, el a fost considerat
ca lac.
Date geografice
Lacul se întinde pe o suprafață de 13.210 km² și atinge adâncimea de 50 m.
El este cel mai mare lac din America de Sud. Lacul este legat de Marea
Caraibelor prin Canalul San Carlos care are o lungime de 75 km și se
deschide în Golful Venezuelei. În lac se varsă râurile Catatumbo, Santa Ana
și Chama. Apa din partea de nord a lacului este sărată, pe când cea din partea
de sud este dulce. Regiunea lacului este cea mai bogată regiune în petrol din
Venezuela. În anul 1964 a avut loc aici o catastrofă naturală, în urma avarierii
unui tanc petrolier.
Lacul venezuelean Maracaibo
este locul furtunilor perfecte, cu
mii de fulgere pe noapte şi tunete
îngrozitoare. Oamenii trăiesc în
apropiere, deşi lacul arată pe
furtună ca poarta
iadului. Fulgerele scriu arcuri
voltaice pe cer, atât de luminoase,
că pot fi văzute de la zeci de
kilometri distanţă. Fenomenul se
repetă aproximativ 260 de nopţi
pe an, iar numărul fulgerelor este
impresionant, depăşind câteva mii
zilnic. Cercetătorii au numărat cel
puţin 40.000 de fulgere într-o
singură noapte, drept pentru care
au numit acest fenomen ”furtuna
eternă Catatumbo”. Înaintea
lunilor secetoase, ianuarie și
februarie, furtunile sunt cele mai
violente, urmate apoi de cele din
sezonul umed, în special în luna
octombrie. În aceste perioade, se pot vedea aproximativ 28 de fulgere pe
minut.