Marea Caraibelor este o mare a Oceanului Atlantic situata la tropice de Emisfera de Vest, delimitata la sud i vest de ctre Suprafata

americana, la nord-est de Oceanul Atlantic de Nord i Golful Mexic la nord-vest. Mai precis, se intinde intre tari ale Americii de Sud (Venezuela si Columbia) la sud, tari ale Americii Centrale in sud-vest, Costa Rica, Nicaragua, Honduras, Guatemala, Belize si Mexic in vest, Antilele Mari (Cuba, Jamaica, Hispania si Porto Rico) in nord si Antilele Mici in est. ntreaga suprafa a Marii Caraibelor, numeroasele insule din Indiile de Vest si coastele adiacente sunt denumite colectiv Caraibe. Marea Caraibelor este una dintre cele mai mari mri cu apa sarata si are o suprafa de aproximativ 2,754,000 km .Punctele cele mai profunde ale mrii sunt Cayman Trough,intre Insulele Cayman i Jamaica, la 7686 m (25220 ft) sub nivelul mrii. Linia de coast a Caraibelor are multe golfuri : Golful Gonve, Golful Venezuelei, Golful Darien i Golful Honduras. Numele "Caraibe" este derivat din Caribs, unul din cele mai dominante grupuri amerindiene din regiune, la momentul in care a avut loc contactul cu europenii la sfarsitul secolului al XV-lea. Dup descoperirea Indiilor de Vest de catre Christophor Columb n 1492, termenul spaniol Antillas a fost repartizat pe terenuri, astfel "Marea Antilelor" este o denumire comun alternativ pentru Marea Caraibelor n diverse limbi europene. n timpul primului secol de dezvoltare, dominaia spaniol a fost de necontestat. Marea Caraibelor a fost un organism necunoscut de ap pentru populaiile din Euroasia pn n anul 1492,cnd, Christopher Columb a navigat pentru prima data in acel loc incercand sa descopere o cale spre Asia . La vremea respectiva,emisfera vestic a fost necunoscuta pentru
1

europeni, dar in urma descoperirii insulelor de ctre Columb, zona a fost rapid colonizata de mai multe Culturi de Vest. Dup colonizarea din Insulele Caraibe, marea a devenit o zon importanta pentru bazele marine europene de comert si transport, lucru ce a atras in cele din urma pirateria. Astazi zona cuprinde 22 teritorii insulare i frontierele a 12 ri continentale. Din cauza abundentei de soare pe tot parcursul anului, temperaturi moderat tropicale aproape constante precum i o mare varietate de destinaii scenice pentru a vizita, au facut ca, n a doua jumtate a secolului 20 spre 21, Marea Caraibelor sa devina un loc popular pentru turism, iar aceast tendin a favorizat dezvoltarea tot mai mare a industriei de croazier din zona. Marea Caraibelor este o mare oceanic n mare msur, situata pe paltoul Caraibelor. Estimrile de vrst ale mrii se incadreaza in intervalul de la 20000 ani la 570 milioane de ani. Platoul Marii Caraibelor este mprtit n cinci bazine, separate ntre ele prin creste i lanuri muntoase subacvatice. Oceanul Atlantic intr n Caraibe, prin intermediul Pasajului Aneganda situat ntre Antilele Mici i Insulele Virgine si Pasajul Windward situat ntre Cuba i Haiti. Canalul Yucatan dintre Mexic i Cuba uneste Golful Mexic cu Caraibe. Cele mai profunde puncte ale mrii se afl n Jgheabul Cayman cu adncimi ajungnd la aproximativ 7686 m . n ciuda acestui fapt, Marea Caraibelor este considerata o mare de mica adancime n comparaie cu alte mase de ap. Pe fundul mrii Caraibe mai sunt prezente dou tranee oceanice: Transeul Hispaniola i Transeul Puerto Rico, care au expus zona de la un risc mai mare de cutremure. Cutremurele subacvatice reprezint o ameninare in generarea de tsunami care ar putea avea un efect devastator asupra insulele Caraibe.
2

Datele tiinifice arat c n ultimii 500 ani zona a nregistrat o duzin de cutremure cu o magnitudine de mai mult de 7.5o pe scara Richter. Caraibe este adapostul pentru aproximativ 9% din recifele de corali ale lumii acoperind aproximativ 52,000 km patrati, dintre care majoritatea sunt localizate n largul Insulelor Caraibe si coasta Americii Centrale. n prezent, apele neobinuit de calde ale Caraibelor pun in pericol recifele de corali. Recifele de corali susin unele dintre cele mai diverse habitate din lume, dar totodata sunt ecosisteme fragile. Atunci cnd temperatura apelor tropicale depete 29C pentru o perioad lung de timp, plantele microscopice numite zooxanthellae mor. Aceste plante furnizeaz hran pentru corali i le da culoare. Albirea rezultanta a recifelor de corali ii ucide,i ruineaza ecosistemul. Pn la 42% din coloniile de corali au devenit albe, n timp ce 95% au fost supuse la cel puin o parte de albire. Habitatele susinute de recife sunt critice pentru activitile turistice, cum ar fi cele de pescuit i scufundarile scafandrilor , si ofera o valoare economic anual a naiunilor Caraibe de $ 3,1- 4,6 miliarde de dolari. Distrugerea continu a recifelor ar putea afecta grav economia regiunii. Protocolul din Convenia pentru protecia i dezvoltarea mediului marin din regiunea Caraibe Wider a intrat n vigoare n 1986 pentru a proteja viaa diferitelor vietuitoare marine aflate pe cale de dispariie din Caraibe, prin interzicerea activitilor umane, care ar propulsa distrugerea continu a vieii n diferite zone. n prezent, acest protocol a fost ratificat de 15 ri. De asemenea, mai multe organizaii de caritate au fost formate pentru a pstra viaa marina din Caraibe, cum ar fi Corporatia Conservatoare din
3

Caraibe , care urmrete s studieze i s protejeze estoasele marine n timp ce altii sunt invatati despre ele. Vremea in Caraibe este influenat curentii oceanici Gulf Stream si Humboldt . Locatia tropicala a marii mentine o temperatur cald a apei variind de la 21 pana la 26o C in functie de sezon.Caraibe este o zon de convergen pentru multe uragane n emisfera vestic. O serie de sisteme de joas presiune se dezvolta pe coasta de vest a Africii si se deplaseaza peste Oceanul Atlantic. n timp ce majoritatea acestor sisteme nu devin furtuni tropicale, unele devin. Furtunile tropicale se pot dezvolta n Uragane de Atlantic, de multe ori n zonele de joas presiune din Caraibele de Est. Sezonul uraganelor din Caraibe tine din iunie pana in decembrie, majoritatea uraganelor aparand in august si in septembrie. n medie, aproximativ 9 furtuni tropicale se formeaza n fiecare an, din care 5 ajung la puterea unui uragan. n conformitate cu Centrul National de Uragane, 385 uragane au avut loc n Caraibe ntre 1494 i 1900. n fiecare an uraganele reprezinta o ameninare potenial pentru insulele din Caraibe, din cauza naturii extrem de distructive ale acestor fenomene. Recifele de corali pot fi uor deteriorate prin valurile violente, si pot fi distruse atunci cand un uragan arunca nisip si noroi in recif . Atunci cnd se ntmpl acest lucru, organismele de corali sunt sufocate i recifele mor. Regiunea Caraibelor a nregistrat o cretere semnificativ a activitii umane, datorita perioadei de colonizare. Marea este una dintre cele mai mari zone de producie de petrol din lume, care produce aproximativ 170 de milioane de tone pe an. Zona, de asemenea, genereaza o mare industrie de pescuit pentru rile nconjurtoare, reprezentnd o jumtate de milion de tone metrice de pete pe an. Activitatea umana din zona, de asemenea, e raspunzatoare pentru o poluare semnificativa .
4

Organizatia Pan American Health, a estimat in 1993 c doar aproximativ 10% din apele uzate din America Central i Caraibe se trateaz n mod corespunztor nainte de a fi eliberat n mare. Regiunea Caraibelor susine o industrie turistica mare. Organizatia de Turism a Caraibelor a calculat c aproximativ 12 milioane de persoane pe an viziteaza zona, iar n 1991-1992 circa 8 milioane de turisti pe Croaziera.