Marea este un nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare,

adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu

oceanul printr-o strâmtoare.

CLASIFICARE:
1. După aşezarea geografică
- Mări mărginaşe (bordiere) - situate la marginea bazinelor
oceanice, cu care comunică prin strâmtori largi şi adânci;
- Mări continentale - pătrund adânc în continent şi comunică cu
oceanul printr-o strâmtoare îngustă şi adâncimi reduse;
- Mări închise - nu comunică direct cu Oceanul Planetar şi pot
intra în categoria lacurilor de mari dimensiuni.
 2. După criteriul aşezării geografice
- Mări interioare - sunt înconjurate aproape din toate părţile de
uscat şi comunică cu Oceanul Planetar prin intermediul uneia sau mai
multor strâmtori;
- Mări semiînchise - sunt mărginite parţial de continente şi
despărţite de Oceanul Planetar printr-un şir de insule sau peninsule;
- Mări deschise - sunt situate la marginea continentelor şi
comunică printr-o largă deschidere cu Oceanul Planetar.
3. După temperatură
- Mări polare - cu temperaturi ale apei la suprafaţă care nu
depăşesc 5 C;
- Mări subpolare - cu temperaturi la suprafaţă mai mici de 10°C;
- Mări temperate reci - cu temperaturi la suprafaţă care nu
depăşesc 18 C;
- Mări temperate calde - cu temperaturi la suprafaţă de 23°C ;
- Mări intertropicale - cu temperaturi la suprafaţă mai mari de
23°C .
 MAREA ROŞIE
Suprafaţă: 450 000 Km²;
Marea Roşie separă Africa de Asia;
CARACTERISTICI:
Clima:
- Marea Roşie este localizată într-o regiune aridă cu temperaturi extreme
pe timpul verii;
- Temperatura aerului în Canalul Suez variază între 6-39 ℃;
- Temperatura de-alungul coastei Jeddah variază între 13-42 ℃;
- Precipitaţii sunt extrem de rare.
Salinitatea:
• în partea de sud salinitatea este de 30%;
• în partea de nord salinitatea este de 41%;
• salinitatea ridicată se datorează mai multor factori:
→ rata ridicată a evaporării;
→ lipsa unor cursuri de apă dulce care să se verse în mare;
→ legătura îngustă cu Oceanul Indian.
Vânturile:

• Partea de nord: vânturi nord-vestice

persistente cu viteze cuprinse între 7
km/h şi 12 km/h;
• Viteza şi direcţia vânturilor variază în
funcţie de sezpn şi de regiune;
Floră şi faună:
• 3 000 de specii de peştii şi nevertebrate;
• 300 specii de corali;
• recifele de corali sunt distribuite în principal de-alungul coastelor nordice şi
central;
• celemai multe specii de corali se găsesc de-alungul coastei Saudite: 194
specii.
 Reciful de corali din Marea Roşie este considerat al doilea din
lume ca frumuseţe dupa Marea Barieră de Corali din Australia.
În Marea Roşie traiesc şi specii
periculoase: rechini, steluţe de
mare otrăvitoare, pisici de mare.
CURIOZITĂȚI:
• Cea mai curată mare;
• Numele de Marea Rosie provine
de la specia de alge marine
Oscillatoria Erythroea;
• Marea a purtat de asemenea
numele de "Golful Arab";
• Marea Roşie este un simbol al
istoriei iudeo-creştine.
PROBLEME DE MEDIU

1. Activităţi terestre:
• Pulberile in suspensie şi pulberile minerale din fabricile de
îngrăsăminte şi fabricile de ciment;
• Substanţe chimice şi deşeuri organice de la fabricile de prelucrare
a produselor alimentare.
• Domenii majore de interes:
→ zonele de coastă ale Golfului Aqaba din Iordania;
→ zonele industriale din Golful Suez;
→ zonele industriale Zanbu şi Jeddaha din Arabia
Saudită.
2. Poluare cu petrol:
• Aproximativ 100 milioane de tone de petrol şi produse petroliere sunt
transportate anual prin Marea Roşie;
• Între 20 000- 35 000 tancuri petroliere trec anual prin Marea Roşie.
3. Supra exploatarea resurselor:
• Captura de homari;
• Stocurile de sepie s-au diminuat
foarte mult;
• Rechinii sunt exploataţi ilegal
pentru piaţa de rechini din Asia
de Est, în special Sudan,
Djibouti, Yemen;
• Exploatarea exagerata a
ţestoaselor de mare.
 MAREA NEAGRĂ
Marea Neagră, numită în vechime și Pontus Euxinus este
situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia,
Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia.
Suprafață: 423,488 ;
Volum apă: 537,000 ;
Adâncime maximă: 2,211 m;
Tip: mare interioară.
CARACTERISTICI:

Curenții:
Factorii care declanșează apariția curenților sunt:
• Vânturile;
• Diferența de densitate;
• Temperatura;
• Salinitatea ;
• Diferențele de nivel ale reliefului submarin;
• Deversările fluviale;
• Schimbul de ape cu Marea Mediterană și Marea Azov.
Datorită lipsei de curenți verticali, la adâncimi mari nu
pătrunde suficient oxigen, astfel formându-se hidrogen
sulfurat.
Transparența apei:
Transparența apei atinge în general 15 – 20 m în larg și 1
m la țărm.
Transparența și culoarea sunt determinate de:
• Cantitatea de lumină;
• Substanțele dizolvate.
Salinitatea:
Salinitatea este foarte scăzută datorită faptului că în mare
se varsă numeroase fluvii mari precum: Dunărea, Nistru, Bug.
• Media anuală la suprafață este de 10 ‰;
• În largul mării este de 17-18 ‰;
• În adâncime crește puternic până la 600 m;
• Sub 1000 m, salinitatea rămâne constantă 22,3 ‰.
Clima:
• Marea Neagră se află în zona temperată;
• Pe cea mai mare parte a suprafeței prezintă un caracter semiarid;
• Evaporația este mai mare decât cantitatea de precipitații;
• Vara temperatura aerului este relativ uniformă;
• Iarna, temperatura aerului este foarte diferențiată, minimele fiind
atinse în partea de nord – vest, iar maximele în sud – estul
bazinului.
Conținutul de oxigen și hidrogen sulfurat:
• În
stratul de la suprafață, conținutul de xigen este de 14,9
mg/l;
• La adâncimi de 170 – 200 m oxigenul dispare, acesta fiind
înlocuit de hidrogenul sulfurat;
• Prezența hidrogenului sulfurat face ca Marea Neagră să fie cel
mai mare bazin acvatic anoxic din lume;
• Comparativ cu Marea Mediterană, Marea Neagră conține o
cantitate dublă de hidrocarbonați, calciu și magneziu.
 FLORA ȘI FAUNA MĂRII NEGRE
Mediul propice vieții în Marea Neagră se desfășoară în general
până la adâncimea de 150 – 200 m.
Flora este formată în special din anumite forme de alge: alge
roșii, verzi și brune; alge macrofite și microfite. Rar se întâlnesc
licheni cu rezistență la variațiile de mediul.
 Fauna cuprinde peste 2500 de specii de animale. Se
întâlnesc mai multe tipuri de păsări precum: păsări acvative –
scufundătoare / aeriene, terestre, terestre – acvatice, de
țărm, răpitoare.

Deasupra Mării Negre se

regăsește ca regăsește ca mărime, al doilea
cu culoar de migrație a păsărilor.
 Speciile din Marea Neagră sunt sărace calitativ (ca număr
de specii) cât și cantitativ (în cadrul fiecărei specii). Peștii
caracteristici largului mării sunt: hamsia, sardeluța, șprotul,
lufărul, zărganul. De asemenea, întâlnim și chefal, sturion,
guvid, calcan. Pe fundurile nisipoase întâlnim acul de mare,
dracul de mare, sau uva.
 În Marea Neagră sunt menționate patru specii de
mamifere marine: foca călugăr, marsuinul, delfinul comun
și afalinul. În prezent, foca călugăr este dispărută din
dreptul țărmului românesc.
1. Foca călugăr 2. Marsuinul

3. Delfinul comun 4. Afalinul

CURIOZITĂȚI:

În Marea Neagră nu există oxigen sub adâncimea de 200 m;

Fundul Mării Negre este considerat un loc de fosilizare
extrem de interesant – toate epavele ajunse acolo au fost
perfect conservate;
Marea Neagră este una dintre cele mai noi mări;
Anual, Marea Neagră este alimentată cu 369 de apă
proaspătă din râurile care se varsă în ea;
Răpitorul ce se întâlnește in apele Mării Negre este cunoscut
drept câinele de mare și măsoară aproximativ 1 m;
Specialiștii anunță că anual, 160 de specii de plante și
animale marine sunt pe cale de dispariție.
 MAREA MARMARA

- Are o suprafață de 11.350 km² din care 182 km² sunt insule.
- Marea Marmara sau Marea Marmora este o mare interioară care leagă Marea
Neagră de Marea Egee.
- Strâmtoarea Bosfor o leagă de Marea Neagră, iar Strâmtarea Dardanele de cea
Egee.
Proprietăți fizice și chimice

1.Salinitatea:
- Salinitatea medie a apei este de 2,2 %;
- În adâncimi, valoarea salinității crește ajungând la aproximativ 38 %,
numai că această apă nu se ridică la suprafață;
2. Temperatura:
- Marea Marmara face parte din categoria mărilor temperate calde,
ajungând la aproximativ 23℃ sau chiar și mai mult pe timpul verii;
3. Densitatea:
- Este strâns legată de salinitate și temperatură;
- Cu cât apa este mai sărată, cu atât densitatea ei este mai mare, având
tendința să coboare la fund;
4. Conținutul de oxigen:
- Este foarte scăzut, mai ales la adâncimi mari unde salinitatea atinge
valori semnificative.
4. Culoarea:
- Depinde de conținutul de substanțe organice
și anorganice și de gradul de transparență al
apei;
- Crește la salinități mari și la temperaturi
ridicate;
5. Nebulozitatea:
- 5-6 okta la media mării;
- Vara există o valoare de aproximativ 2-3
okta de cumulus foarte sparți pe mare și în
cele mai multe zone de coastă;
- Excepție: zona dintre Sukhumi și Giresun
când vara avem 4-5 okta, fiind o porțiune mai
înnorată;
6. Fenomenul de ceață:
- ceața este rar întâlnită pe Marea Marmara,
manifestându-se iarna, cel mai probabil
dimineața devreme urmând a se dispersa
înainte de amiază.
 Flora și Fauna

În cazul faunei, cele mai cunoscute specii sunt scrumbia albastră,

pălămida, stavridul, lufărul, hamsia și chefalul.
În larg trăiesc tonul și peștele de spadă.

Pește de spadă Stavdridul

Chefal Lufărul
Anghila este un pește care apare temporar în Marea Marmara.

O pasăre tipic marină este furtunarul.

Mamiferele sunt reprezentate
prin trei specii de delfini:
delfinul comun, afalinul și
marsuinul.
Mai pot apărea meduzele și
foca mediteraneană.

Flora: Focă mediteraneană

- Iarba de mare
Poluări accidentale:
1. 15 noiembrie 1979 – nava Independența
Independența a fost un vas românesc care încărcase dintr-un terminal din
Libia 95.000 de tone de țiței brut.
În urma coliziunii cu nava Evriali, produsul a ajuns în mare, urmând a se
aprinde și totul în jur să fie învăluit într-un fum dens.
Incendiul care a cuprins Marea Marmara nu a putut fi stins de autorități,
durând astfel 29 de zile, făcând ca din cantitatea de țiței, care era
transportată de navă, doar o parte să rămână în apele mării.
2. 29 decembrie 1999 – petrolierul rus Volgoneft
În acest caz, aproximativ 1500 – 2000 de tone de petrol s-au scurs în mare,
după ce vasul a fost rupt în două, în timpul unei furtuni puternice.
Pentru remediere, Reprezentanții Ministerului Situațiilor de Urgență din
Rusia au trimis echipamente speciale, pentru a absorbi petrolul, produsul
recuperat, urmând a fi reciclat.
 Efecte ale acestor poluări:

1. Cauzele morții păsărilor marine au fost atribuite unor efecte ca:

- pierderea penajului;
- îngreunarea aripilor;
- imposibilitate de mișcare;
- imposibilitate de reglare a funcțiilor intestinale și glandulare;
- pierderea calității hidrofuge a penajului.
2. Doze moderate de produs petrolier, diminuează activitatea de fotosinteză
a algelor și a fitoplanctonului.
3.Peștii acumulează hidrocarburile în țesuturile musculare, ceea ce îi face
necomestibili.
4. Dacă viețuitoarele se hrănesc cu microorganisme contaminate,
concentrația de hidrocarburi din corpul lor va crește și vor fi predispuse
morții mult mai repede.
5. Efecte negative, mergând chiar până la moartea organismelor le-au avut
și substanțele utilizate în lupta pentru combaterea poluării.
6. O altă consecință este alterarea interacțiunilor mare – atmosferă.
7. În cazul în care marea nu mai poate prelua cantitățile de CO₂ atmosferic
se va amplifica efectul de seră.

8. Se reduc procesele de fotosinteză, de evaporație și de formare a

oxigenului și a aerosolilor marini.
1. Vechiul nume grecesc al Mării Marmara era Propontida.
2. O cantitate de 20 mg de hidrocarburi, depuse pe ouăle unor
păsări marine, prezintă deja o puternică toxicitate.
3. Țesuturile multor organisme marine pot reține o perioadă
îndelungată unele fracțiuni din țițeiul deversat, aceste
fracțiuni fiind transformate în diferite substanțe prin
procese metabolice.
4. O tonă de produs petrolier poate acoperi 12 km² de mare.
 Marea Adriatică
-Marea Adriatică este un corp de apă , care separă Peninsula Italiană de
peninsula balcanică
-conține peste 1300 de insule, situate mai ales de-a lungul coastei sale estice
-Este împărțită în trei bazine, nordul fiind cel mai adânc, cu o adâncime
maximă de 1.233 metri
 Temperatura și salinitate
Temperatura de suprafață a Adriaticii variază de obicei între 22 și 30 ° C ; în
timpul verii între 12 și 14 ° C ; iarna cu excepția părții de nord a coastei
Adriatice de vest, acesta scade la 9 ° C.
Variațiile sezoniere de temperatură distincte, cu un gradient longitudinal în
gradientul nordic și transversal din Adriatica mijlocie și de sud, sunt atribuite
caracteristicilor continentale ale Mării Adriatice, este mai mică și mai
aproape de pământ decât oceanele.
Variația de salinitate a Adriaticii pe parcursul anului este de asemenea diferită;
variază între 38 % și 39% . Adriatica de sud este supusă unei ape mai sărate
din bazinul Levantine .
 Climat
Conform clasificării climatice, jumătatea superioară a Adriaticii este
clasificată ca climă subtropicală umedă cu veri umede și ierni mai reci și mai
uscate, iar sudul Adriaticii este clasificat ca climă mediteraneană caldă .
Vânturile predominante de iarnă sunt bora și sirocco .Bora este condiționată
în mod semnificativ de lacunele vântului din Alpii dinarici care aduc aer
continental rece și uscat; atinge viteze de vârf în zonele Trieste, Senj și Split,
cu rafale de până la 180 de kilometri pe oră. Sirocco aduce aer umed și cald,
purtând adesea nisip saharian, provocând praf de ploaie.

După cum se vede din hartă, cea mai mare parte a solului din jurul
Mării Adriatice este clasificată ca climă subtropicală umedă
 Hidrologie
Dinamica apelor costiere este determinată de coastele asimetrice și de intrarea
mării mediteraneene prin Strâmtoarea Otranto și mai departe de-a lungul coastei
estice. Coasta italiană netedă (cu foarte puține proeminențe și fără insule majore)
permite fluxul neted al curentului Adriatic de Vest, care este compus din masa de
apă relativ dulce a suprafeței și masa de apă rece și densă a fundului. Curenții de
coastă de pe țărmul opus sunt mult mai complexe, datorită țărmului jagged, a
câtorva insule mari și a apropierii Alpilor dinarici de țărm. Ultima produce variații
semnificative de temperatură între mare și hinterland, ceea ce conduce la crearea
de jeturi locale. Mișcarea de maree este, în mod normal, ușoară, de obicei
rămânând sub 30 centimetri .
 

\
 Floră și faună
Natura unică a Adriței duce la o abundență de floră și faună endemică. Planul de
acțiune al Strategiei naționale privind biodiversitatea croată a identificat mai
mult de 7.000 de specii de animale și plante în Marea Adriatică.
Adriatica centrală este deosebit de abundentă în speciile de plante endemice cu
535 specii identificate de alge verzi , maro și roșu .

Algele verde sunt o grupare mare,
informală de alge constând din algele
Chlorophyte și Charophyte, care sunt
acum plasate în diviziuni separate.
Algele roșii formează o grupă distinctă caracterizată
prin faptul că au celule eucariote fără flagel și
centrioli, cloroplaste care nu au reticulul
endoplasmatic extern și conțin timolacoide nestabile
(stoma) și folosesc phycobiliproteine ​ca pigmenți
auxiliari care le dau culoarea roșie .
Algele brune reprezintă un grup mare de
alge marine multicelulare, în special
multe alge marine situate în apele emise
de Nord

Ele joacă un rol important în mediul

marin, atât ca hrană cât și ca habitate.
 În special, Adriatica de Nord este bogată în faună endemică de pești
aproximativ treizeci de specii de pește se găsesc în doar una sau două țări
care se învecinează cu Marea Adriatică.

Dentexul comun (Dentex dentex) este o Scorpaena scrofa, denumirea comună a

specie de pește Sparidae. scorpionului roșu, scorpionului cu
scorțișoare mari sau a scorpionilor mari ,
este o specie marină veninoasă de pește
din familia Scorpaenidae, "scorpionul".
 John Dory Acesta este un pește marin
comestibil , cu un corp lateral
comprimat, de culoare galben-de-mare,
care are un punct întunecat mare și spini
lungi pe aripile dorsale. Ochii lui mari din
fața capului îi oferă o viziune binoculară
și percepția adâncimii, care sunt
importante pentru prădători. Punctul de
ochi al lui John Dory de pe partea
corpului său, de asemenea, confundă
prada, care este înghițită în gura mare.

Câinele spinocel
 Poluare
Un risc suplimentar este prezentat de descărcarea apelor de balast de
către nave, în special cisterne. Totuși, deoarece majoritatea mărfurilor
manipulate de porturile din Marea Adriatică și practic toate mărfurile
lichide (cisternă) manipulate de porturi trebuiau să nu vină de la Bazinul
Adriatic, riscul provenit din apa de balast rămâne minimă.
Emisiile de apă de balast de către nave pot avea un impact negativ
asupra mediului marin. Descărcarea apei de balast și a sedimentelor de
către nave este reglementată la nivel global în temeiul Convenției
privind gestionarea apelor de balast.
Balastul este folosit în barci cu motor pentru a oferi un moment de
rezistență forțelor laterale de pe vele. Barcile insuficient balastate au
tendinta de a se ciupi sau se toarna excesiv in vanturile puternice.
Dacă o navă de navigație ar trebui să călătorească fără încărcătură,
atunci ar fi încărcat balast cu valoare mică sau deloc pentru a
menține nava în poziție verticală. Unele sau toate aceste balasturi ar
fi aruncate atunci când încărcarea a fost încărcată.
Vasele de croazieră, cisternele mari și transportatorii de mărfuri în vrac
utilizează o mare cantitate de apă de balast, adesea preluată în apele de
coastă dintr-o regiune, după descărcarea apelor uzate sau descărcarea
încărcăturii și descărcarea în portul următor, este încărcat. Deșeurile de apă de
balast conțin în mod tipic o varietate de materiale biologice, inclusiv plante,
animale, viruși și bacterii. Aceste materiale includ adesea specii exotice non-
native, care pot provoca daune ecologice și economice extinse ecosistemelor
acvatice, precum și probleme grave de sănătate umană, inclusiv moartea.
 Marea Azov
Este situată în partea de Nord-Est a Mării Negre și este considerată de
specialiști ”Mica Mare Neagră”
Comunică cu aceasta prin strâmtoarea Kerci
 Informații generale

Suprafață totală: 39.000 km2

Este separată de marea Neagră

prin Peninsula Crimeea și are o
suprafață de 11 ori mai mică
decât aceasta;
Marea Azov este cea mai putin adancă
mare a Oceanului Planetar (14 m);
 Strâmtoarea Kerci, adâncă de 8 metri, este canalul prin care are loc schimbul
de apă dulce şi sărată, la fel ca în Bosfor;
Un curent de apă îndulcită, superficial de până la 5 metri, se scurge din Marea
Azov în Marea Neagră, iar sub el un curent contrar de apă sărată aduce apa din
Marea Neagră în Marea Azov.
Marea Azov este alimentată de fluviul Don (în principal) şi de fluviul Kurban,
având o apă mult mai dulce decât Marea Neagră;
 * Proprietăți fizice și chimice
•Salinitatea:
-este foarte redusă (11%), datorită aportului însemnat de apă dulce al fluviilor
Don (1810 km) si Kuban (906 km) al caror debit anual insumeaza peste 40 km³;

•Temperatura
-cuprinsă în intervalul 25 - -30 °C.
Acest interval mare de temperatură se datorează climei continentale (ierni
reci, veri calde și uscate)
-Iarna temperaturile deosebit de scazute se datorează influentei
Anticiclonului Siberian, stratul de ghiață atingând 30- 40 cm grosime.
•Curenți
-datorită prezenței curenților verticali numai apa de suprafață este
oxigenată,în adâncime mediul fiind anoxic;
•Vânturile
-sunt oscilante, acest fapt având o influență puternică asupra habitatului;
 * Flora și fauna Mării Azov

Apa Mării Negre este mai caldă decât cea din Marea Azov, care este acoperită
de gheaţă cam o treime din an. De aceea avem o faună mai săracă în specii.
Productivitatea biologică ridicată a marii se datorează aprovizionării cu
substanțe nutritive din râurile cu salinitate scazută care alimentează marea.
În Marea Azov se găsesc:
-peste 80 de specii de pești;
-Peste 300 de specii de nevertebrate;
-cela mai cunoscută specie fiind sturionul;

Pe tărmul Marii Azov se găsesc numeroase mlaștini

bogate în stuf și diverse specii de plante;
 *Știați că!
Marea de Azov joacă rolul unui mare şi bogat loc de păşune nu numai pentru
speciile ei de peşti, ci şi pentru un mare număr din speciile Mării Negre; 
 Întrucât condiţiile biologice din Marea de Azov sunt superioare celor din
Marea Neagră, producţia totală anuală a pescăriilor din Marea Neagră era la
jumătate faţă de cele din Marea de Azov. 
În mlaștinile de pe țărmul Mării Azov se găsesc flori de Lotus originare din
Africa;
 *Poluarea Mării Azov
În data de 14 Noiembrie 2017 Circa 2.000 de tone de petrol şi aproximativ
7.000 de tone de sulf s-au scurs în mare, în timpul unei furtuni puternice;

Produsul petrolier s.a depus pe fundul mării și a fost adus la mal treptat
afectand grav flora și fauna acvatică.

Specialiștii afirmă că efectele se vor resimti

pe o perioadă de zeci de ani, pentru că este
vorba de o cantitate uriașă de petrol
revărsat. Este vorba de pacură. Aceasta este
grea si se va depune pe roci, având un efect
devastator asupra vegetației marine.
 * Metode de prevenire a poluării a Mărilor
 Punerea in practică a unor legi si sanctiuni reprezintă cel mai important
factor in prevenirea accidentelor legate de poluarea apelor prin transportul pe
mare, deoarece toti cei ce participă la activitatea comercială pe aceste ape
vor fi supusi acestor legi si sanctiuni ceea ce-i va determina să-și ia toate
masurile de precauâție, începând de la constructorii de nave comerciale, in
special a petrolierelor, si până la armatori si cei ce le folosesc. 
Pentru a curăta apele de petrolul deversat în urma accidentelor, prima
măsură care poate fi luată este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor
de salvare. Dacă pompele aflate pe vas sunt în stare de functionare si
exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apa prin
pompare si restocat. Aceasta operatiune, dacă nu este împiedicata de
furtuna, nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.
 De cele mai multe ori, specialistii apelează tot la substante chimice,
denumite solventi, care sunt împrastiate din elicopter pe suprafetele afectate.
Acesti solventi sunt destinati spalarii  apelor, dar, la rândul lor, maresc efectele
poluarii si nici nu pot fi împrastiati uniform pe suprafetele afectate de
deversarile accidentale de petrol. În consecinta, ecosistemele marine sunt
expuse, astfel, unei duble poluari.