LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII

,,SF. APOSTOL ANDREI”PLOIEŞTI

 
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTILOR CU ASTM BRONȘIC

Conducător știinţific: Absolvent:

Prof. Coordonator. Panait Doina Toma Iuliana
Florntina

Ploieşti
2021
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTILOR CU ASTM BRONȘIC

 Aparatul respirator este alcătuit din cei doi plămani și căile reapiratorii care sunt reprezentate
de de un ansamblu de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni, topografic căile respiratorii
sunt împărțite în:
 Căile respiratorii superioare ₌ cavitățile nazale, fringe, laringe și trahee;
 Căile respiratorii inferioare ₌ ramificațiile bronșice;
 Cavitățile nazale numite și fose nazale sunt protejate de nas, comunică cu exteriorul prin
narine și cu faringele prin orificii numite coane.
 Laringele este secmetul cavitar cu schelet cartilaginos care are două funcții: conduce aerul către
plămani și constitie principalul organ al fonației.
 Plămânii sunt organele principale ale aparatului respirator, la nivelul lor având loc schimburile
de gaze dintre organism și mediul ambiant.
 Plămanii sunt situați în cavitatea toracică de o parte și de alta a mediastinului, plămânul drept
fiind alcatuit din trei lobi (superior, mijlociu, inferior), iar cel stâng din doi lobi (superior și
infrior) care sunt împărțiti pe criterii vasculare și de ramificație bronsică în segmente
pulmonare.
 Figura I.1 Plamânii și căile respiratorii

Respirația reprezintă funcția vitală a organismelor prin care se asigură schiburile gazoase
cu mediul înconjurător.
Cele mai semnificative schimburi sunt absorția de oxigen și eliminarea de dioxid de
carbon.
Datorită mișcărilor respiratorii prin expansiune și retracție se modifică diametrele cutiei
toracice iar aerul pătrunde și iese din plămâni prin inspirație și expirație, frecvența normală
este de 16-18 respirații pe minut la adult, iar înscrierea grafică a miscarilor respiratorii se
numește pneumogramă.
 Astmul bronşic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene caracterizată prin
creşterea răspunsului tractului respirator la o multitudine de stimuli.
 Se caracterizează din punct de vedere fiziologic prin îngustarea căilor aeriene cu limitarea
debitului aerian iar clinic prin dispnee paroxistică, tuse şi wheezing, în special noaptea sau
dimineaţa devreme, care se pot remite spontan sau ca rezultat al terapiei.
 Este o boală episodică cu exacerbări acute, de regulă de scurtă durată (minute, ore), ce
alternează cu perioade asimptomatice, în care pacientul pare complet recuperat.
- Dintre factorii care duc la aparitia asmului bronșic, cei mai des intliți sunt:
o Predispozitia genetică;
o Sexul: Prevalenţa astmului la copii este mai mare la băieţi decât la fete. Mai multe fete
decât băieţi dezvoltă astm în cursul pubertăţii, ajungând ca prevalenţa astmului la adult să
fie mai mare la femei decât la bărbaţi;
o Alergenii: polenurile, sporii unor ciuperci, acarienii din praful de casă, părul şi scuamele
unor animale (pisica, hamsterii, hrana peştilor din acvarii, animalele de laborator, etc.) şi
mucegaiurile. Praful de casă este un amestec de antigene dintre care se detaşează ca
importanţă pulberile de acarieni;
o Poluarea atmosferică: este dependentă de regulă de climat, care prin variaţiile de temperatură,
umiditate, presiune atmosferică, permite concentrarea poluanţilor atmosferici şi a antigenelor.
În centrele puternic industrializate şi intens populate există o concentraţie mai mare a
poluanţilor şi antigenelor datorită unor inversiuni termice şi a altor factori ce produc mase
stagnante de aer. Poluanţii atmosferici cei mai frecvent incriminaţi în producerea
bronhospasmului sunt: ozonul, bixidul de azot şi cel de sulf. Creşterea concentraţiei sezoniere
de antigene aerogene cum este polenul conduce la creşterea numărului de spitalizări la
astmatici şi a deceselor.
 STUDIUL EXPERIMENTAL

 SCOPUL STUDIULUI EXPERIMENTAL

În cadrul programului experimental a fost urmărită evoluția sănătații, în funcție de îngrijirile

acordate de către asistenta medicală a trei pacienți internați pe secția de urgențe a spitaului
Județean Ploiești;

Principalul obiectiv:

Pacienții să se externeze cu o stare optimă de sănătate:

 Pacienții să prezinte respiratie libera pe nas cu frecvența de 16-18 r/min;
 Pacienții să prezinte temperatură corporală între 36-37oC;
 Pacienții sa aibă un somn odihnitor ;
 Pacienții să fie echilibrați nutrițional pe tot parcursul internării;
 Pacienții să fie echilibrați psihic, să prezinte o stare de bine pe toată perioada internării.
 Pacienții să fie echilibrați hidroelectrolitic în decurs de două zile.
 Pacienții să își îmbogățească cunoștintele despre boala pe perioada spitalizării.
 Culegerea datelor

 Pacientul 1:
• Nume şi prenume: Andrei Ioan;
• Vârsta: 26 ani;
• Sex: Masculin;
• Ocupaţia: Arhtect;
• Condiţii de viaţă şi muncă: Locuință igieniztă condiții corespunzătoare;
• Greutate: 65 Kg;
• Înălţime: 1,75 m;
• Grup sanguin: B III;
• Motivele internării: Tuse seacă; Transpirație; Anxietate; Dispnee expiratorie cu wheezing;
• Istoricul bolii: Pacientul s-a prezentat la Spitalul Județean de urgențe ploiești, sectia Interne pe 01
februarie 2020;
Suferă de astm bronșic infecto-alergic professional; Accesele de astm sunt rare 1-2 pe an.
Accesul present a fost declanșat în timpul efectuării polenizării datorită inhalării polenului de la florile de
cires.A debutat rapid prin strănut, rinoree, apoi s-a instalat dispnee si tuse seaca.
• Diagnosticul la internare: Astm bronșic infecto-alergic profesional
• Data internării: 01.02.2020
 Pacientul 2:
• Nume şi prenume: Mihai Ioana;
• Vârsta: 60 ani;
• Sex: Feminin;
• Ocupaţia: Pensionar;
• Condiţii de viaţă şi muncă: Locuință igieniztă condiții corespunzătoare;
• Greutate: 60 Kg;
• Înălţime: 1,60 m;
• Grup sanguin: A II;
• Motivele internării: Somn neodihnitor cu treziri frecvente; Cianoză; Cefalee; Durere toracică ;Amețeli
Tuse productivă; Dispnee expiratorie cu wheezing;
• Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 60 ani se internează in Spitalul Judetean in sectia Interne
in urma cu 7 ore, cu dispnee expiratorie insoțită de durere toracică, tuse productivă,
amețeli.Bolnava prezintă astenie fizică, anxietate, transpirașii, cianoză la nivelul
extremitatilor;
• Diagnosticul la internare: Astm bronșic infecto-alergic în criză;
• Data internării: 06.01.2020
 Pacientul 3:
• Nume şi prenume: Ion Lucian;
• Vârsta: 50 ani;
• Sex: Masculin;
• Ocupaţia: Șofer;
• Condiţii de viaţă şi muncă: Locuință igieniztă condiții corespunzătoare;
• Greutate: 64 Kg;
• Înălţime: 1,68 m;
• Grup sanguin: A II;
• Motivele internării: Dureri precordiale; Anxietate; Dispnee expiratorie; Tuse productivă;
 Istoricul bolii: Pacientul în vârstă de 50 de ani s-a prezentat la ora 09:40 la serviciul de urgentă. În urma
anamnezei și a examenului clinic al bolnavului s-a hotărât internarea acestuia in Spitalul Judetean de
Urgenta Ploiești in sectia de Interne. Pacientul cu astm bronsic alergic diagnosticat in urma cu 5 ani este un
vechi hipertensiv sub tratament de 5 ani. Pacientul afirmă că a depus efort in condiții de frig si umezeală si
a luat contact cu praful din casă, deși știa că este alergic si nu și-a luat nici o masura de prevenire. În urma
cu 8 ore s-au instalat durerile precordiale, dispnee expiratorie, tuse productivă. Aceste simptome s-au
instalat treptat fiind insotite de anxietate si cianoză a extremitatilor.
• Diagnosticul la internare: Astm bronșic infecto-alergic în criză, HTA;
• Data internării: 08.01.2020
 Nevoi fundamentale nesatisfacute
 Pacientul 1:
 A respira și a avea o bună circulație;
 A bea și a mânca;
 A dormi și a se odihni;
 A elimina;
 A evita pericolele;
 A-și menține temperatura corpului în limite normale;
 Pacientul 2:
 A respira și a avea o bună circulație ;
 A bea și a manca;
 A dormi și a se odihni;
 A elimina;
 A evita pericolele;
 A invata cum sa-si pastreze sanatatea
 A se îmbraca și dezbraca ;
 A se recreea;
 A-și mentine temperatura corpului în limite normale;
 Pacientul 3
A respira și a avea o bună circulație ;
A elimina;
A bea si a mânca;
A dormi și a se odihni;
A evita pericolele;
A fi ocupat în vederea realizării;
A învața cum să-și păstreze sănătatea
A se îmbraca și dezbraca ;
A se recreea;
A-și menține temperatura corpului în limite normale;
 Probleme de depenndență

 Pacientul 1:
• Dispnee; Alterarea respirației; Anxietate; Diaforeză; Hipertermie; Insomnie; Oboseală;

 Pacientul 2:
• Dispnee;Anxietate; Cunostiinte insuficiente despre boală; Disconfort fizic legat de
durere;Hipertermie; Insomnie; Obstructia cailor respiratorii;

 Pacientul 3:
• Dispnee ; Alimentație neadecvată : deficit ; Anxietate ; Circulație inadecvată ; Cunostințe
insuficiente depre boală ; Hipertermie ;
 Etiologie

 Pacientul 1:
• Spasmul bronșic; Alterarea mucoasei bronșice; Proces infecțios la nivel pulmonar; Scăderea
imunitații; Spitalizare; Anxietate;

 Pacientul 2:
• Anxietate; Alterarea mucoasei bronșice; Cunoștințe insuficiente despre mediul înconjurator
obstrucția căilor respiratorii; Spasmul bronșic; Neadaptarea la rolul de bolnav si la boala;
Mediu necorespunzator igienizat ;

 Pacientul 3:
• alterarea miocardului; alterarea mucoasei bronșice; cunoștințe insuficiente despre mediul
înconjurător ; obstructia căilor respiratorii; insalubritatea mediului; neadaptarea la rolul de
bolnav si la boala ; anxietate;
 Manifestări de dependență

 Pacientul 1:
• Tuse seacă; Dispnee R =22 r/min; Piele roșie, caldă, umedă ; Somn neodihnitor, insuficient
cantitativ si calitativ; T= 38, 4oC ; Transpirații; Vulnerabilitate față de pericole;

 Pacientul 2:
• senzație de sufocare; anorexie; cunostințe insuficiente despre boală; dezinteres față de ținuta
sa; dificultate în digestie; disfagie; dispnee de tip Cheyne -Stockes si Kussmanul; disurie;
febră, moderata 38-38,7oC; indispoziție; insatisfacție; nesiguranță ; oboseală, neliniște, doarme
6 ore pe noapte; piele roșie, caldă, umedă; pierderea în greutate; R= 20 r/min; zgomote
respiratorii crepitante;

 Pacientul 3:
• T.A.=180/110mmHg; R=23r/min; anorexie; apetit redus; dificultate în deplasare; Febră
moderată; Lipsa cunoștințelor despre boală; Piele roșie, caldă, umedă; Pierderea în gruetate;
T=38,9 grade C; Transpirații; Tuse productivă, cianoză extremităților;
 Planificarea îngrijirilor

 Obiective
 Pacientul 1:
• Pacientul să prezinte respirație liberă pe nas cu frecventa de 16-18 r/min în decurs de 48 ore;
Pacientul să prezinte temperatura corporpului în limite normale în decurs de 2 zile; Să aibă un
somn regenerator în decurs de 2 zile; Să fie echilibrat psihic pe toată perioada spitalizarii.
 Pacientul 2:
• Pacienta să prezinte respiratie libera pe nas cu frecvența de 16-18 r/min in decurs de 2 zile; Să
prezinte temperatură corporală între 36-37 oC în decurs de 2 zile; Să aibă un somn odihnitor în
decurs de 2 zile; Să fie echilibrată psihic în decurs de 2 zile; Să fie echilibrată hidroelectrolitic
în decurs de două zile.
 Pacientul 3:
• Pacientul să prezinte respirație amplă pe nas cu frecvența normală; Să fie echilibrat psihic, să
prezinte o stare de bine pe toată perioada internării; Să prezinte temperatura corpului în limite
normale; Să își îmbogățească cunoștintele despre boala pe perioada spitalizării; Starea
pacientului să se amelioreze fară complicații infectioase sau de orice fel; Să fie echilibrat
nutrițional pe tot parcursul internării.
 Intervențiile asistentei

 Pacientul 1:

• Aerisirea încăperii, umidificarea aerului;

• Aplicarea unor comprese reci ;
• Administrarea tratamentului; medicamentos : antibiotice;
• Așezarea în poziție sezând pentru a favoriza o bună respirație;
• Asigurarea confortului fizic și psihic; Educarea pacientului despre modul în care să tușească;
Administrarea de oxigen și a tratamentului;
• Administrarea de ceaiuri calduțe înainte de culcare, administrarea unor sedative ușoare;
• Linistirea pacientului, explicându-i că fenomenul produs este reversibil și că se va simti bine
în urma investigațiilor si a tratamentului;
• Insuflarea încrederii în echipa de îngrijire.
 Pacientul 2 :

• Cântărirea zilnică, asigurarea hidratării pe cale orală, sfătuirea pacientei să consume lichide,
supravegherea pacientei pentru a observa semene de deshidratare.

• Aerisirea încăperii, umidificarea aerului, asigurarea confortului termic, fizic si phisic, educarea
pacientei în privința modului în care trebuie să tusească pentru a elimina sputa din căile
respiratorii, administrarea tratamentului medicamentos recomandat de medic;

• Aplicarea unor comprese reci pe frunte, administrare ceaiuri calduțe înainte de culcare sau o
cană cu lapte.

• Asigurarea confortului fizic prin schimbarea lenjeriei de pat și corp, aplicarea unor comprese
pe frunte, administrarea tratamentului medicamentos, antibiotice.

• Liniștirea pacientei explicicându-i cu calm că fenomenul de obstrucție bronsică este tranzitorie

și reversibilă, informarea pacientei în legatură cu starea sa pe tot parcursul internării;
 Pacientul 3 :
• Asigurarea condițiilor de mediu, aerisirea salonului, umidificarea aerului;
• Educarea pacientului asupra modului în care trebuie sa tușească pentru a elimina sputa.
• Administrarea tratamentului la indicatia madicului, administrarea de oxigen;
• Liniștirea pacientului explicandu-i cu calm fenomenul de spasm bronsic – este reversibil si
tranzitoriu;
• Insuflarea încrederii in echipa de îngrijire, în eficacitatea tehnicilor și a tratamentului;
• Asigurarea intimitații în timpul executării tehnicilor de îngrijire, pregătirea psihică înaintea fiecărei
tehnici;
• Aplicarea unor comprese reci pe frunte;
• Schimbarea lenjeriei de pat și de corp umede în urma transpiratiilor;
• Măsurarea temeperaturii corporale de 2 ori pe zi, dimineața și seara, notarea valorilor în F.O;
• Administrarea tratamentului;
• Răspunderea cu promptitudine la orice întrebare pe tema bolii;
• Explicarea cu calm a regimului de viață ce trebuie să-l urmeze;
• Asigurarea normelor de igienă pentru pacient, administrarea corectă a tratamentului medicamentos;
• Respectarea normelor de asepsie, antisepsie și a circuitelor funcționale;
• Cercetarea gustului pacientului, asigurarea de alimente preferate, proaspete ;
• Respectarea orarului meselor ;
La indicația medicului s-au recoltat probe pentru următorele
analize:
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Glicemie Creatină V.S.H.

VSH Uree sangvină Hemoglobină

Uree sangvină ZnSo4

Hemoglobina R.Tymol R Tynol

R.Tymol T.G.O. Zn SO4

ZnSO4 T.G.P. TGP

TGO Glicemie TGO

TGP VSH Glicemie

Examen sumar de urină Hemoglobina Uree sangvină

Sumar de urină Sumar de urină

 
 La indicația mdicului s-au administrat următoarele tratamente:
 Pacientul 1:
• Ampicilină - Antibiotic din grupul penicilinelor;
• Extraveral - Sedativ, anticonvulsiv;
• HHC - Glucocorticoid de biosinteză cu acțiune antiinflamatoare și antialergică;
• Hidrozin - Miorelaxant, antiemetic, antihistaminic, slab anticoagulant;
• Miofilin - Antispastic(acționează fizic direct asupra musculaturii bronșice);
• Romergan - Antialergic, antihistaminic, proprietăți sedative și antiemetice;
 Pacientul 2:
• Miofilin ;
• HHC;;
• Hidroxizin;
• Dipiridamol – Coronarodilatator
• Fosfobin - Măreste funcția contractilă a musculaturii striate (a miocardului) -Intervine în
transmiterea influxului nervos prin ganglioni vegetativi stimulând cordul ; Diltă vasele
coronariene și periferice; Mărește debitul circulator; Scade T.A; Are efect antiaritmic; După o
administrare repetată se constată o ameliorare a proceselor metabolice din muschii netezi
vasculari;
• Furosemid – Diuretic;
• Nilfan - Antihistaminic;
• Prednison - Antiinflamator; Antialergic;
• Ampicilină - Antibiotic din grupul penicilinelor;
• Bromhexin - Expectorant; Fluidifică secrețiile traheobronșice; Calmează tusea;
• Vitamina B1 - -Participă la metabolizarea hidrocarbonatelor ;Crește toleranța la
glucide ;Favorizează; transmiterea influxului nervos ;Participă la sinteza hormonului tireotrop ;
• Vitamina B6-Participă la metabolismul grăsimilor; Participă la schimburile tisulare de la nivelul
tesutului hepatic;
• Cefalexin - Antibiotic cu efect bactericid;
 Pacientul 3:
• Miofilin;
• Algocalmin - Analgezic puternic, are și o acțiune antipiretică;
• Brofimen - Fluidifică secreția bronsică favorizând expectorația;
• Cefalexin -Antibiotic cu efect bactericid ;
• Dicarbocalm - Antiacid;
• Distonocalm - Inhibitor asupra SNC vegetativ;
• Doxicilina – Antibiotic;
• Fosfobion;
• HHC;
• Nilfan - Antihistaminic;
• Nifedipin - Antihipertensiv, Antianginos;
• Papaverin - Vasodilatator, antispastic, bronhodilatator, coronarodilatator slab;
• Prednison - Antiinflamator, antialergic;
• Vitamina B1 - Participa la metabolizarea hidrocarbonatilor, crește toleranța la glucide;
• Vitamina B6 - Participă la metabolizarea grăsimilor;
• Vitamina B12 - Acțiune anabolică în metabolismul protidic;
• Vitamina C200 - Crește rezistența capilarelor;
 CONCLUZIILE STUDIULUI EXPERIMENTAL

Astmul (astmul bronșic) este o afecțiune cronică a tractului respirator. Este însoțită de

atacuri repetate de sufocare, cauzate de spasme și umflarea mucoasei bronhiale;
În prezent, astmul bronșic este considerat o problemă gravă a societății moderne,
deoarece se caracterizează printr-un curs progresiv. Această patologie este suficient de
dificilă pentru a se vindeca complet, iar pacienții sunt forțați să sufere de crize frecvente, ceea
ce agravează semnificativ calitatea vieții lor.
Procesul inflamator cu astm bronsic are specificul său propriu, deoarece se bazează
pe o componentă alergică. Această circumstanță este cauza naturii paroxistice a bolii.
Astmul bronșic este considerat un proces lent cronic. În stadiile inițiale ale bolii,
crizele se dezvoltă rapid și dispar la fel de repede. De-a lungul timpului, de regulă, ele devin
mai frecvente și mai puțin sensibile la intervențiile medicale.
Astmul bronsic are o evolutie discontinuă, este un sindrom care durează toata viata
(bonavul se naște și moare astmatic). Evoluția astmului este variabilă în functie de vârsta de
debut și de tipul astmului.
Agravarea astmului se realizează fie prin repetiția frecventă a acceselor, cu remisiuni
incomplete ale dispneei între episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade
repetate de infecție bronsică, care-i dau un aspect clinic de bronsită cronică obstructivă și cu
timpul duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.
Cu timpul se constituie o insuficientă respiratorie cronică la a carei instalare pot
contribui diversi factori: reactii alergice severe, infecții repetate bronhopulmonare,
nerespectarea tratamentului.
 La externare cei trei pacienți prezintă o stare optimă de sanatate:
Pacientul 1
•Respirație liberă pe nas cu
frecventă de 17 r/min;
•T.A. = 120/75 mmHg;
Puls = 86 p/min
•Apetit prezent;
•Prezinta o usoară astenie fizică;
•T = 36.9oC
•Este comunicativ și și-a însușit
mult mai multe cunostințe
despre boală
Pacientul 2
•A.V. = 80 batai/min
•T.A. = 120/75 mmHg
•Diureză = 1400 ml/24 h
•Respirații - 17 r/min;
•Apetit –prezent;
•Scaun de culoare si consistenta
normală;
•Somn odihnitor recuperator;
Temperatura corporala = 36.5oC;
•Tegumente și mucoase normal
colorate;
•Nu prezinta dureri;
•Pacienta este comunicativa, și-a
însusit unele cunostințe despre
boala și regimul de viață ;
Pacientul 3
• Respirație liberă pe nas cu
frecvența de 180 r/min, ritmică;
•T.A.=140/180 mmHg ;
•Puls=90b/min ;
•Diureza=1500 ml/24h
•Pacientul are apetit prezent,
somn odihnitor, scaun de
culoare și consistență normală,
tegumente și mucoase normal
colorate T=36,3°C
•Pacientul nu prezintă dureri, și-
a insusit cunoștințe noi despre
boală și despre regimul de viață;

Pacient 1
Evitarea alergenului cauzal,
posibil schimbarea locului de
muncă;
evitarea frigului, a efortului;
asigurarea unui regim
alimentar bogat în vitamine;
respectarea tratamentului
medicamentos:
• Miofilin 100 mg/8ore;
•Ampicilina 500 mg /24h;
•Prednison: doza de atac 30 mg,
doza de intretinere 15 mg;
•Se recomanda control periodic
la medicul de familie;
Recomandări la externare
Pacient 2
Prevenirea infecțiilor prin
evitarea persoanelor
contagioase, a aglomerațiilor, a
frigului ;
Respectarea normelor de
igiena ;
Evitarea contactului cu
elemente alergizante ;
Respectarea tratamentului
medicamentos:
•Miofilin 3 cp/zi;
•Prednison 2cp/zi
•Ketotifen 1 mg x 2/zi;
•Cură balneara la Slanic
Moldova;
Pacient 3
Evitarea alergenilor, a frigului
și a umidității;
Evitarea efortului fizic;
respectarea normelor de igienă; -
control medical periodic;
respectarea tratamentului
medicamentos:
•Miofilin 1f/zi;
•Brofimen 3 linguri/zi;
•Nifedipin 1cp/zi;
•Papaverină 1f/zi;
•Prednison 4 cp/zi;
•Cura balneară la Slănic
Moldova
 CONCLUZIE FINALĂ

În urma practicii experimentale la spitalul județean concluzionez

prin a spune că pacientii cu astm bronșic necesită îngrijire și
monitorizare atentă dar și instruire în scopul educației pentru
sănatate!
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!