LICEUL DE SERVICII ,,SF.

APOSTOL ANDREI „ PLOIEŞTI

DOMENIUL: Sănătate şi asistenţă pedagogică
SPECIALIZAREA: Asistent medical generalist
NIVEL DE CALIFICARE: 5

CAIET DE PRACTICĂ
ANUL II

ELEV: Toma Iuliana Florentina

CLASA: 2-C
 Partea I

DATE GENERALE

DATE PERSONALE

Numele şi prenumele: Toma Iuliana Florentina

Data şi locul naşterii: 02.02.1994, Valenii de Munte

Adresa de domiciliu: Teisani, Strada Principala Nr. 5

Telefon fix/mobil: 0785412227

Adresă e-mail: iulianatoma24@yahoo.com

COORDONATE DE IDENTIFICARE A STAGIULUI DE PRACTICA

Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice specializate Nursing I

Locatia desfasurarii stagiului(spital/sectie) Spitalul Orasenesc Valenii de Munte

Nr. total de ore

Programul zilnic, nr de ore/zi

Perioada derulării stagiului

Semestrul

Coordonator(i)

SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiile de practică reprezintă instruirea efectuată în spitale , instituţii de sănătate inclusiv servicii de îngrijire
medicală la domiciliu. Învățământul clinic (stagiilede practică) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în
materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel, incluzând prevenirea bolii, educația sanitară, precum şi îngrijirile de sănătate de
primă urgență, de reanimare şi de transfuzie sanguină. Învăţământul clinic este o instruire coordonată .
Instruirea clinica cuprinde asistenţă medicală în materie de:

medicină generală şi specialităţi medicale;

chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale;
 îngrijirea copiilor şi pediatrie;
igiena şi îngrijirea mamei şi a nou-născutului;
sănătate mintală şi psihiatrie;
geriatrie și îngrijirea persoanelor vârstnice;
îngrijiri comunitare;
îngrijiri la domiciliu

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel încât după
absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile în care vor fi repartizaţi.
Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun concepte teoretice cu situaţii
reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în
şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.
În vederea organizării şi desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare! desemnează tutori profesionali cu
experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor.
Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului asistent medical
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi evaluare a
procesului de învăţământ. Elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în
stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Cunoștințe și competențe necesare pentru formarea asistenților medicali generaliști

Directiva 2013/55/EU include un set de cunoștințe și competențe profesionale de bază, cerințe educaționale minimale
pentru asistenții medicali generaliști.
Formarea asistentului medical generalist oferă garanția că profesionistul respectiv a dobândit următoarele cunoștințe și
competențe:
(a) cunoștințe cuprinzătoare despre științele ce stau la baza asistenței medicale generale, inclusiv o înțelegere
suficientă a structurii organismului, funcțiilor fiziologice și comportamentului persoanelor sănătoase și bolnave, precum și a
relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane;
(b) cunoștințe despre natura și etica profesiei, precum și despre principiile generale privind sănătatea și asistența
medicală;
(c) experiență clinică adecvată; această experiență este selectată pentru valoarea sa formatoare și dobândită sub
supravegherea unui personal asistent calificat și în locuri în care numărul personalului calificat și echipamentele sunt
adecvate pentru asistența medicală care trebuie acordată pacientului;
(d) capacitatea de a participa la formarea practică a personalului medical și experiența colaborării cu acest
personal;
(e) experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical;
Calificarea de asistent medical generalist demonstrează că profesionistul în cauză este capabil să aplice cel puțin
următoarele 8 competențe de bază:
(a) competența de a diagnostica în mod independent asistența medicală necesară, pe baza cunoștințelor teoretice și
clinice existente, și de a planifica, organiza și pune în aplicare asistența medicală în tratarea pacienților, pe baza cunoștințelor
și competențelor dobândite, în vederea îmbunătățirii practicii profesionale;
(b) competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar, inclusiv prin participarea la formarea
practică a personalului sanitar, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite;
(c) competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane informații care să le permită să aibă un stil
de viață sănătos și să se autoîngrijească, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite;
(d) competența de iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea în viață și de a aplica măsuri în
situații de criză sau de catastrofă;
(e) competența de a oferi în mod independent consiliere, indicații și sprijin persoanelor care necesită îngrijire și
persoanelor apropiate;
(f) competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și evaluarea acesteia;
(g) competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera cu membrii altor profesii din
domeniul sănătății;
(h) competența de a analiza calitatea asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica profesională de asistent
medical generalist.
 Domenii de competență cheie dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate:

Competenţe de comunicare în limba română și în limba maternă

 Descrierea bolilor respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
 Argumentarea realistă, creativă și independentă a propriilor opinii cu privire la semnele și simptomele specifice întâlnite
la pacienți cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie
 Selectarea datelor / informațiilor specifice afecțiunilor respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
 Prezentarea procesului de nursing al pacienților cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaștere
 Elaborarea planului de îngrijire în funcție de priorități
 Asumarea responsabilității privind completarea documentelor medicale
Competențe sociale și civice
 Identificarea problemelor de dependență la pacienții cu boli respiratorii,
cardiovasculare, reumatismale, hematologice
 Colaborarea eficientă cu pacientul, familia și membrii echipei medicale.
Competenţe antreprenoriale
 Evidențierea factorilor care influențează funcția respiratorie, funcția cardiovasculară, funcția articulară, funcția
hematopoietică
 Asumarea rolului și responsabilităților asistentului medical în cadrul echipei de îngrijire
 Asumarea standardelor profesionale în aplicarea tehnicilor de supraveghere, investigare și tratare a pacienților cu afecțiuni
respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
 Manifestarea capacității de evaluare independentă a calității îngrijirilor
 Argumentarea pertinentă a rezultatelor obținute în urma analizei calității asistenței acordate în procesul de nursing
Competența de a învăța să înveți
 Descrierea metodelor de investigare și tratare a bolnavului cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, reumatismale,
hematologice
 Diferențierea semnelor și simptomelor specifice bolilor respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
 Descrierea intervențiilor autonome și delegate ale asistentului medical în procesul deîngrijire al pacientului cu boli
respiratorii, cardiovasculare, reumatismale, hematologice
Cunoștințe și competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Cunoașterea relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane
 Integrarea experienței clinice adecvate în activității de îngrijire a pacienților cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare,
reumatismale, hematologice
 Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical
 Capacitatea de a participa la formarea practică
Competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Oferirea în mod independent de indicații, consiliere și sprijin persoanelor care necesită îngrijire și persoanelor apropiate
 Diagnosticarea în mod independent a asistenței medicale necesare și planificarea, organizarea și punerea în aplicare a asistenței
medicale în tratarea pacienților, învederea îmbunătățirea practicii profesionale
 Manifestarea disponibilității în oferirea de informații persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane, care să le permită să aibă un stil de
viață sănătos, să se autoîngrijească
 Asigurarea în mod independent a calității îngrijirii medicale și evaluarea acesteia
 Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi practica profesională de asistent medical generalist
 NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara
activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-
respiratorie, etc);
Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi);
Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materiifecale, sputa,
lichid de ascita, etc);
Modul de interventie in az de avarii sau accidente;
Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea
diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelor;
Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la
schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru
fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
Mainile – pefetelepalmare
Mainile – pefeteledorsale
Palmele – interdigital
Degetele – cu palma opusa
Policele – cu palama opusa
Unghiile prin rotatie pe palma opusa

Cand ar trebui spalate mainile:

-ori de cate ori mainile sunt murdare;
-înainte de contactul direct cu pacientul;
-înainte de baie;
-dupa contactul cu sangelesau cu produsele de excretie;
-dupa indepartarea manusilor;
-înainte si dupa parasirea saloanelor;
 -înainte de manuirea hranei;
-înaintea de procedurile aseptice: ingrijire rani, injectii, punctii, etc;
-înainte de contactul cu orice pacient.
Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice,electrice si se interzice
descompletarea echipamentului electroizolant;
In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice
purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile;
Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitate amedicala;
Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

PRECAUŢII UNIVERSALE ( PU )
SCOPUL aplicarii PU:
prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului.
CONCEPTUL de PU se referă la:
- măsurile care se aplică in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de
transmitere sanguină, in timpul actului medical.
- sânge, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV şi
alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere parenterală ( sanguină )
- toţi pacienţii se considerati potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere
sanguină, deoarece:
cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria
stare de portaj

REGULI de bază in aplicarea Precauţiunilor Universale:

1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;

2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite in practica medicală sunt contaminate după utilizare.
CONTACTUL
tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:
- sânge;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid
sinovial, lichid cefalo-rahidian;
- sperma, secreţii vaginale;
 - ţesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

APLICAREA PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA:

1. utilizarea echipamentului de protectie adecvat,complet, corect;
1.1. DEFINIŢIE "ECHIPAMENT DE PROTECŢIE": bariera intre lucrător şi sursa de infecţie, utilizată in timpul
activităţilor care presupun risc de infecţie.
1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauţiunilor universale:
1.2.1. MĂNUŞI
a) TREBUIE UTILIZATE in următoarele situaţii:
anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge,
ţesuturi umane;
abord venos sau arterial;
recoltare de LCR;
contact cu pacienţi care săngerează, au plăgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curăţirii, decontaminării.

b) FELUL MANUŞILOR
- de uz unic sterile:
chirurgie
examinare interna
intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
abord vascular prin punctie;
tegument pacient cu soluţii de continuitate;
manipularea unor materiale potenţial contaminate;
- nesterile curate:
- examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară;
- manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, indepărtare de produse biologice contaminate;
- de uz general, menaj, de cauciuc;
activităţi de intreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte produse biologice considerate a fi contaminate:
colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare instrumentar,material moale, suprafeţe contaminate.
manipularea de materiale contaminate;
curăţenie, indepărtare de produse biologice
c) MOD DE FOLOSIRE:
 - schimbare după fiecare pacient;
- după folosire se spală mai intâi măinile cu mănuşi, după care acestea se indepărtează, prinzând marginea primei prin
exterior aruncând-o in containerul pentru colectare si apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă
şi aruncând-o in acelaşi container aflat la indemână;
- după indepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de
deteriorare in timpul activităţii incheiate; mănuşile de unică utilizare nu se reutilizează, deci nu se curată, dezinfectează;
- mănuşile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dacănu prezintă semne de deteriorare (perforare, imbătrânire
cauciuc, etc.) .

1.2.2. HALATE OBISNUITE

- in timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale
1.2.3. ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se anticipează producerea de
stropi, picături, jeturi cu produse biologice potenţial contaminate, protejând tegumentele personalului medical din:
- secţii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologică, medicină legală;
- unele activităţi administrative;
- servicii de urgenţă.
1.2.4. MASCA , protejează:
- tegumentele;
- mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.
1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejează:
- tegumentele;
- mucoasele bucală, nazală, oculară.
- OCHELARI
- ECRAN PROTECTOR etc.
1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală in timpul instituirii respiraţiei artificiale.
1.2.7.- BONETE - simple (textile), sau impermeabile
-CIZMEDECAUCIUC

2. SPALAREA MAINILOR şi a altor parţi ale tegumentelor

- IMPORTANŢA
- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminării, a diseminării agenţilor microbieni.
- CÂND ?
- la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
- la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
- inainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate;
- inainte şi după aplicarea unui tratament;
 - inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
- după scoaterea manuşilor de protecţie;
- după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
- inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;
- după folosirea batistei;
- după folosirea toaletei;
- după trecerea mâinii prin păr;
- după activităţi administrative, gospodăreşti.
- CUM ?
- indepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări), ceasurilor;
- unghii ingrijite, tăiate scurt;
- utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obisnuită;
- două săpuniri consecutive;
- in cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;
- in unele situatii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:
- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunodepresie severă;
- inainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare şi efectuarea de puncţii lombare este
obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea pansamentelor (atenţie - mănuşi),termometrizare intrarectală, clisme, toaleta lehuzei
(atenţie - mănuşi);
- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- după manipularea si transportul cadavrelor;
- inainte şi după efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice şi in general inainte şi
după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi).
- spălarea, dezinfecţia mâinilor şi portul mănuşilor:
- ŞTERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE
- cu hârtie prosop;
- prosop de unică intrebuintare.

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALĂ

3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ
- prin inoculari percutane:
- inţepare;
- tăiere.
- contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascuţite;
 - manipulării de produse biologice potenţial contaminate;
- manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare,
- după utilizarea in activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascuţite;
- materialului moale;
- suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din unităţile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicală;
3.2. METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascuţite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat după utilizare in containere rezistente la inţepare şi tăiere, amplasate la indemână şi
marcate corespunzator conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:
- pregătire in vederea utilizării;
- distrugere;
- evitarea recapişonării, indoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial contaminate cât mai puţin posibil;
- sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, in spaţii special destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcaţi in mod corespunzator conform Ord. MS 219 /2002 ;
- evitarea păstrării lor indelungate, inainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare.
- curăţenie şi decontaminare:
- folosirea mănuşilor la indepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau ţesuturi;
- decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, indepărtarea cu hârtie absorbantă care se colectează in
containere sau saci de plastic marcate;
- dezinfecţie cu solutie germicidă;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuării curăţeniei, sterilizării, decontaminării echipamentului medical,
a pavimentelor, pereţilor, mobilierului, veselei, sticlăriei, tacâmurilor, conform Ord.MS.nr.185 /2003.
- reziduuri infectante (Ord.MS 219 / 2002)
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară prin culoare si etichetare.
- igiena personală:
- spălarea mâinilor (pct.2);
 - spălarea altor parţi ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potenţial contaminate sau cu
materiale potenţial contaminate;
- evitarea activităţilor cu risc de expunere:
- existenţa de leziuni cutanate;
- prezenţa unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asistenţa de urgenţa, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor universale.
3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protecţie:
- masca;
- ochelari, ecran;
- mănuşi;
- şorţ impermeabil când se anticipează producerea de:
- epanşamente
- sânge;
- salivă cu urme vizibile de sânge.
- alte recomandări:
- sistem de aspiraţie rapidă;
- poziţia adecvată a scaunului;
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, spălat, decontaminat şi/sau dezinfectat

3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ:

- mască, ochelari, ecran protector, mănuşi, halat, şorturi impermeabile, cizme, bonete;
- decontaminare după efectuare a necropsiilor:
- instrumentar;
- suprafeţe, mobilier.
3.5. LABORATOARE CLINICE ŞI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precauţiunilor universale
trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care conţin produse biologice in containere marcate, care să impiedice răsturnarea, vărsarea,
spargerea;
- evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:
 - mănuşi;
- masca, ochelari de protecţie, ecran protector;
- halat, şorţ impermeabil, bonetă.
- spălarea atentă a mâinilor (pct.2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru inlăturarea tehnicilor de pipetare cu gura;
- atenţie la utilizarea de material ascuţit in activitatea de laborator;
- curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea in mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimică;
- fizică-ardere;
- autoclav.
- aparatura defectă-decontaminare inainte de reperare;
- la terminarea activităţii, echipamentul utilizat rămâne in laborator până la colectarea si indepărtarea in vederea
prelucrării;
- amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare.

3.6. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE

CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE
3.6.1. INOCULARE PERCUTANĂ, intepătură, tăietură:
- spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:
- clătirea gurii cu apă curentă;
- clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic.
3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
- medicului personalului;
- imediat dupa expunere;
- inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă identificarea);
- inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:
- momentul şi felul expunerii;
- primul ajutor.
3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:
- asupra personalului;
- asupra pacientului.
- consiliere şi consimtământ pretestare;
- testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV, HIV, HCV) in dinamică;
 - urmărire clinică, profilaxie, tratament complicaţii ale expunerii.
Persoanele expuse in timpul activităţii in unităţi private se vor adresa Direcţiei de Sănătate Publică, dacă nu au acces la
medicul personalului sanitar din unităţile de stat
N.B.
INTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA PROFESIONALĂ
("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFĂŞURA NUMAI PE BAZĂ DE CONSIMTĂMÂNT ŞI
CONFIDENŢIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

Registrul activităților desfășurate

Data Activități Număr Activități Număr Observații

observate desfășurate

AUTOEVALUARE

Data Tehnica/ Activitatea efectuată Am exersat suficient/

Nu am exersat suficient

Impresii asupra stagiului de practică

Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat/l-am făcut a fost…

Cel mai util lucru pe care l-am făcut în timpul stagiului de practică a fost….

Pentru a îmbunătăţi organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică în viitor consider că ar trebui să.....
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

1.Culegerea datelor

Metode de culegere a datelor : interviul, observaţia luarea de notite

Surse de culegere a datelor: pacientul, familia, dosarul medical

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:

 Nume: Mihai
 Prenume: Constantin
 Varsta: 59 ani
 Sex: Masculin
 Religie: Ortodoxa
 Stare civilă: Necasatorit
 Ocupaţia: Agent comercial
 Domiciliul: Valenii de Munte, Jud Prahova
 Condiţii de viaţă şi de muncă: pacientul locuieşte împreună cu părinţii într-un apartament cu
trei camere, acesta este agent comecial, duce o viata sedentara la locul de munca.
 Gusturi personale şi obiceiuri: Are un regim alimentar nesanatos, consuma alimente bogate in
grasimi,nu respecta mesele principale ale zilei
 Mod de petrecere a timpului liber: : pacientul prezintă o stare de disconfort şi anxietate
moderată, stare de conştienţă, acceptă rolul de bolnav;

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

DATE ANTROPOMETRICE
 Greutate: 80 Kg;
 Inălţime: 1,85 m;
 Grup sanghin: 0(I);
 Rh: pozitiv;
LIMITE SENZORIALE
 Alergii: penicilină, ibubrofen;
 Proteze: nu prezinta;
 Acuitate vizuală şi auditivă: ochi emetropi, percepe mirosul şi gustul;
 Somn: manifesta insomnia;
 Alimentaţie: alimente bogate in grasimii;
 Eliminări:
 scaun: - frecvenţa – 1 scaun/zi, 80 - orar: dimineaţa după trezire - forma – cilindrică, -
consistenţă păstoasă, omogenă, în funcţie de alimentaţie; - culoarea – brună; - miros – fecaloid.
 urina: - micţiuni fiziologice: 5-6 micţiuni pe zi; - cantitatea –1200-1400ml/24 ore; - culoare –
galbenă ca paiul; - miros – amoniacal; - ritmul: 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 noaptea;
 diaforeza: - transpiraţii reci, abundente pe frunte şi palme; - miros înţepător; - cantitatea: 200
ml;
 vărsături: nu prezintă;
 expectoraţie: spută mucoasă; - culoare albicioasă; - consistenţă vâscoasă; - cantitate: 50-
80ml/24 ore
  ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-
venerice în familie

 ANTECEDENTE PERSONALE
Fiziologice: -
Patologice: ulcer duodenal de 10-15 ani
 INFORMAŢII LEGATE DE BOALA
 Motivele internării :
-dureri colicative în regiunea epigastrică - greaţă, vărsături alimentare şi bilioase postprandiale tardive
~200ml - pirozis - astenie fizico-psihică progresivă - transpiraţii abundente şi reci - cefalee, ameţeli -
insomnie - anxietate moderată

 Istoricul bolii:
-pacientul în vârstă de 59 ani cu antecedente de ulcer duodenal cronic de 10-15 ani, datorită nerespectării
tratamentului din ambulator şi a regimului igieno-dietetic, de aproximativ o săptămână acuză dureri în
etajul abdominal superior pe un fond de astenie fizico-psihică progresivă şi asociate cu cefalee, transpiraţii
reci, greaţă şi vărsături alimentare şi bilioase postprandiale tardive, insomnie, anxietate moderată, motiv
pentru care se internează pe secţia de medicală pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

 Diagnosticul la internare: Ulcer duodenal în criză

 Data internării: 20.09.2019

Analiza pe aparate:
 Aparat respirator:
- torace normal conformat, - ambele hemitorace prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul
inspiraţiei şi expiraţiei - respiraţia: de tip abdominal, ritmică, profundă, amplă, liberă pe nas, frecvenţa
R=21/min;
 Aparat cardiovascular:
- cord în limite le vârstei - şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, - aria
matităţii cardiace în limite normale - zgomote cardiace ritmice, - TA = 135/80 mmHg, P=84/minut ;
 Aparat digestiv şi anexe:
- abdomen suplu, elastic, mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul
drept 53 - ficat situat la 3 cm sub rebord, de consistenţă crescută; splină nepalpabilă - tranzit intestinal
fiziologic - apetit diminuat ;
 Aparat uro-genital:
- morfofuncţional aparent normal - loji renale libere, nedureroase, rinichi nepalpabili - micţiuni fiziologice
5-6/zi;

 Stare generala : pacient afebril T=36,7°C

 Starea de constienta :

- Tegumente si mucoase : palide şi umede;

- Tesut adipos : normal reprezentat;
- Sistem ganglionar nepalpabil, nedureros;
- Sistem osteo - articular : integru;

 Aparat respirator :
- torace normal conformat, - ambele hemitorace prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul
inspiraţiei şi expiraţiei - respiraţia: de tip abdominal, ritmică, profundă, amplă, liberă pe nas, frecvenţa
R=21/min;

 Aparat cardio-vascular :
- cord în limite le vârstei - şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, - aria
matităţii cardiace în limite normale - zgomote cardiace ritmice, - TA = 135/80 mmHg, P=84/minut;

 Aparat digestiv :
- abdomen suplu, elastic, mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul
drept 53 - ficat situat la 3 cm sub rebord, de consistenţă crescută; splină nepalpabilă - tranzit intestinal
fiziologic - apetit diminuat;
 Aparatul uro-genital :
- morfofuncţional aparent normal - loji renale libere, nedureroase, rinichi nepalpabili - micţiuni fiziologice
5-6/zi;

- S.N.C : echilibrat psihic, orientat temporospaţial;

2. Analiza

Nevoia Manifestări de Manifestări de Problema de Surse de

fundamentală independenţă dependenţă dependenţă dificultate
(etiologie)
( semne )
A respira si a R = 13 r/min - astenie fizica dificultate in dificultate in respiratie
avea o buna respiratie
- dureri in epigastru
circulatie
- cefalee
- pirozis
A bea si a manca dentitie integra, reflex greturi, varsaturi biliare. greturi, varsaturi, slabiciune, oboseala,
de deglutitie prezent, dificultati in a se anxietate, diminuarea
mucoasa bucala alimenta, inapetenta mobilitatii, pierderea
umeda, masticat apetitului
usoara.

A elimina mictiuni fiziologice crampe abdominale, constipatie, urina hidratare si alimentatie

dificultate in a defeca, tulbure, concentrata deficitare, anxietate,
balonare, tranzit absent diminuarea mobilitatii
 A se misca si a miscari active si dificultatea de a ramane postura inadecvata, durere, diminuarea
avea o buna pasive in pozitie fiziologica, refuzul de a se tonusului muscular,
pozitie neadecvata mobiliza. epuizare, slabiciune
postura (chircita restrictia
mobilitatii, limitarea
amplitudinii miscarilor,
dificultate de a se
mobiliza, de a se aseza,
de a merge.

A dormi si a se in absenta bolii, somn apatie, paloare, ochi epuizare, insomnie, durere, dificultate in
odihni calitativ si cantitativ, incercanati, oboseala, dificultate in a se respiratie, stare
odihnitor. iritabilitate, somn agitat odihni depresiva

A se imbraca si vestimentatie dificultate in a se dificultate in a se oboseala, slabiciune,

dezbraca adecvata, ingrijita, imbraca si dezbraca, imbraca si dezbraca, diminuarea mobilitatii
curata dezinteres fata de dezinteres fata de
vestimentatie tinuta

A mentine transpiratie usoara subfebrilitate usoara hipertermie. proces infectios

temperatura (T=37,2oC- 37, 8oC),
corpului in limite
normale
A fi curat, deprinderi igienice; : neglijarea infatisarii, dezinteres fata de slabiciune, oboseala,
unghii curate, taiate, nu se spala. masurile de igiena. stare depresiva,
ingrijit, a-si
par curat, ingrijit, confuzie, lipsa interes
proteja piele curata, neted
tegumentele si
mucoasele
A evita pericolele Apt pentru a evita durere acuta, anxietate, durere proces infectios,
pericolele bulversare, facies acuta, perturbarea informatii precare
crispat, tremuraturi, stimei de sine, frica, despre boala, lipsa de
vaicareli, apatie, reticenta in a cunoastere a mijloacel
inapetent temeri, risc de conforma ajutatoare, dificultate in
complicatii, insomnie, tratamentului si adaptarea la durere,
neliniste, nervozitate, investigatiilor, risc amenintarea integritatii
respingere, negativism de atingere a fizice (operatia),
integritatii fizice. sewntiment dependenta,
frica fata de mijlocele
de investigare si
tratament, confuzie si
stare depresiva.

A comunica verbal usor, limbaj Diminuarea Dificultate in a-si Neadaptarea la durere,

clar, ritm moderat. interactiunii cu ceilalti, exprima emotiile si lipsa controlului
aparenta trista, lipsa de gandurile, confuzie, anxietatii, dificultatea
interes, izolare anturaj singuratate. de adaptare la criza.
si de mediu.
A actiona autoacuzare, perceperea culpabilitate, pierderea libertatii de
conform bolii ca o pedeapsa, dificultate de a actiune, neadaptarea la
teama de moarte, actiona dupa rolul de bolnav.
propriilor amaraciun supunere la credintele si valorile
credinte si valori regim nedorit.
integritate fizica si
psihica

A fi preocupat in ambitie, stima de sine : incapacitatea de a lua sentiment de neacceptarea bolii,

vederea realizarii decizii, refuzul oricarui neputinta, lipsa perturbarea stimei de
ajutor,sentiment de increderii in sine si sine, insatisfactie fata
inutilitat incapacitatea in personalul medic de sistemul de ingrijir
de a participa la jocuri. dificultate in a-si stare depresiva
asuma rolul de
pacient.

A se recreea detinerea unor jocuri, neparticiparea la dezinteres pentru durere, slabiciune,

rebusuri. activitati de relaxare, joc,incapacitate de a oboseala, anxietate,lisa
refuz, dificultate in a se participa la activiati de interes, intoleranta la
concentra la joc recreative, ref de a efort.
participa la acestea.
durere, slabiciune,
oboseala, anxietate,lisa
de interes, intoleranta la
efort.

A invata cum sa – dorinta de a fi lipsa de interes, cunostinte anxietate, lipsa de

si pastreze independent, dificultate de a procesa insuficiente, motivatie, lipsa
capacitate de informatiile primite, dificultatea de a pregatirii psihice.
sanatatea intelegere, de a invata cunostinte insuficiente intelege informatiile
despre boala si tratarea privitoare boala,
acesteia. lipsa pregatirii
psihologice.

Nevoi fundamentale afectate :

 Nevoia de a mânca și a bea.
 Nevoia de a elimina.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
 Nevoia de a dormi și de a se odihni.
 Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-și proteja tegumentele.

 Diagnostic nursing (PES)

-Disconfort,dure re abdominalǎ Cauza: - alterarea mucoasei duodenale Manifestări: - dureri intense în
epigastru, neperiodice, ce apar şi nocturn şi sunt calmate de ingerarea de alimente – pirozis
  Obiective
Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii. Evaluare la 48-72 ore.
 Intervenţii:
-Se asigura condiţii de habitat cu salon curat, aerisit cu un grad obişnuit de umiditate şi ionizare corespunzătoare a
aerului, temperatura optimă de 18-22°C;
- Luminozitate adecvată – se asigura pacientului repausul fizic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu
postprandial, repausul la pat în poziţie antalgică – decubit lateral stâng – ghemuit pentru a favoriza diminuarea
durerii
-Se manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientului;
- Se ajuta pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare - evaluez caracterul
durerii, durată, localizare, iradiere, intensitate şi factorii care o declanşează sau o agravează
- Se ajuta pacientul să descrie durerea dându-i exemple, făcând analogii - sfătuiesc pacienta să se relaxeze,
să practice o respiraţie abdominală de 5-10 minute după administrarea de analgezice - fixez atenţia
pacientei pe alte probleme decât durerea;
- la indicaţia medicului se pregătesc materialele;

4.Aplicarea îngrijirilor

Problema Obiective Intervenţii autonome/ delegate Evaluare

Alimentaţi Pacienta Se aeriseste salonul înaintea fiecărei mese Pacientul
e să alimentat
inadecvată recâştige oral cu
în deficit apetitul alimentaţie
treptat. hidrică,
respectă
Se pezinta meniul atractiv pe o tavă protejată cu un şervet curat -
regimul
ajut pacienta să adopte o poziţie comodă cu partea cefalică a
alimentar
patului ridicată
impus de
boală.
Dureri Pacientul Se exploreaza obiceiurile pacientei în legătură cu cunoaşterea şi In urma
intense în să respectarea normelor de igienă - planific un program de igienă cu intervenţiil
regiunea prezinte pacienta adaptat la starea sa fizică - se observ modul în care or curente,
epigastrică tegument pacientul îşi efectuează toaleta zilnică pacienta
Manifestăr e şi prezintă
i: - mucoase tegumente
transpiraţii curate. şi mucoase
reci, Evaluare curate.
abundente, la 2 zile. Obiectiv
realizat.
 5. Evaluare
5.1. Externarea :
- Data externării: 30.09.2019;
- Starea la externare: ameliorată;
- Diagnostic la externare:
-Pacientul în vârstă de 59 ani se externează ameliorat după 10 zile fără acuze gastro-intestianle, cu apetit
prezent, cu funcţii vitale în limite fiziologice, somn odihnitor cu repaus şi confort ziua;
5.2. Bilanţul autonomiei la externare
- Pacientul îşi poate îndeplini singură nevoile fundamentale;

5.3. Plan de recuperare ( Recomandări la externare)

Recomandări:
 pacientul să cunoască şi să respecte normele de igienă;
 să beneficieze de o educaţie sanitară adecvată;
 să respecte regimul alimentar evitând alimentele bogate în lipide, condimentele;
 să evite stresul, factorii de risc;
 să urmeze întocmai tratamentul de întreţinere prescris;
 să se prezinte la medic imediat ce apar complicaţii;