Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vodă” Iași
PROIECT DE ABSOLVIRE
Îndrumător,
Iaşi 2023
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC
1
Cuprins
I. Argument ;
II. Îngrijirea bolnavului cu Ulcer gastric;
III. Bibliografie
IV. Anexe
2
I. Argument
3
în aplicare asistența medicală în tratarea pacienților, pe baza cunoștințelor și
competențelor dobândite, în vederea îmbunătățirii practicii profesionale;
b) competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar, inclusiv
prin participarea la formarea practică a personalului sanitar, pe baza cunoștințelor
și competențelor dobândite;
c) competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane informații
care să le permită să aibă un stil de viață sănătos și să se autoîngrijească, pe baza
cunoștințelor și competențelor dobândite;
d) competența de a iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea în
viață și de a aplica măsuri în situații de criză sau de catastrofă;
e) competența de a oferi în mod independent consiliere, indicații și sprijin
persoanelor care necesită îngrijire și persoanelor apropiate;
f) competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și evaluarea
acesteia;
g) competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera cu
membrii altor profesii din domeniul sănătății;
h) competența de a analiza calitatea asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți
practica profesională de asistent medical generalist.
Ulcerul gastric: este o afecțiune caracterizată prin pierderea limitată de substanță a mucoasei
gastrice determinată de creşterea secreției gastrice, pepsină și acid clorhidric.
Cunostinţe:
21.1.1. Descrierea bolilor digestive;
21.1.3. Prezentarea procesului de nursing al pacienților cu afecțiuni digestive;
21.1.4.Descrierea principalelor metode de investigare şi tratare a pacientului cu afecțiuni
digestive;
21.1.5. Cunoașterea relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane;
21.1.6. Descrierea intervențiilor autonome și delegate ale asistentului medical în procesul
de îngrijire al pacientului cu boli digestive;
21.1.7. Integrarea experienței clinice adecvate în activității de îngrijire a pacienților cu
afecțiuni digestive;
21.1.8. Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical.
Abilități:
21.2.1. Identificarea semnelor si simptomelor specifice afecțiunilor digestive;
21.2.2. Diferențierea semnelor și simptomelor specifice afecțiunilor digestive;
22.2.3. Selectarea datelor / informațiilor specifice afecțiunilor digestive;
21.2.4. Identificarea problemelor de dependență la pacienții cu afecțiuni digestive;
21.2.5. Diagnosticarea independentă a asistenței medicale necesare , planificarea, organizarea și
punerea în aplicare a asistenței medicale în tratarea pacienților cu afecțiuni digestive , în
vederea îmbunătățirii practicii profesionale;
21.2.6. Alegerea și aplicarea metodelor specifice de investigare și tratament în
afecțiunile digestive;
21.2.7. Implicarea activă în îngrijirea pacientului cu afecțiuni digestive , în funcție de problemele
5
de dependență, respectând indicația medicului;
21.2.8. Oferirea în mod independent de indicații, consiliere și sprijin persoanelor care
necesită îngrijire și persoanelor apropiate;
21.2.9. Elaborarea planului de îngrijire în funcție de priorități;
21.2.10. Identificarea punctelor tari și a punctelor slabe, evaluarea și asumarea riscurilor din
activitatea de îngrijire medicală;
21.2.11. Asigurarea în mod independent a calității îngrijirii medicale și evaluarea acesteia;
21.2.12. Capacitatea de a participa la formarea practică;
21.2.13. Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar.
Atitudini:
21.3.1. Argumentarea realistă, creativă și independentă a propriilor opinii cu privire la
semnele și simptomele specifice întâlnite la pacienți cu afecțiuni digestive;
21.3.2. Asumarea responsabilității în fundamentarea și prioritizarea obiectivelor de îngrijire
în vederea satisfacerii nevoilor pacientului;
21.3.3. Utilizarea unei abordări obiective în rezolvarea problemelor;
21.3.4. Colaborarea eficientă cu pacientul, familia și membrii echipei medicale;
21.3.5. Manifestarea interesului de a participa activ în aplicarea metodelor de investigare
și tratament;
21.3.6. Asumarea rolului şi responsabilităților asistentului medical în cadrul echipei de îngrijire;
21.3.7. Demonstrarea capacității de a îngrijii pacienții cu afecțiuni digestive;
21.3.8. Asumarea standardelor profesionale în aplicarea tehnicilor de supraveghere,
investigare și tratare a pacienților cu afecțiuni digestive;
21.3.9. Manifestarea disponibilității în oferirea de informații persoanelor, familiilor și
grupurilor de persoane, care să le permită să aibă un stil de viață sănătos, să se autoîngrijească;
21.3.10. Asumarea responsabilității privind completarea documentelor medicale;
21.3.11. Manifestarea capacității de evaluare independentă a calității îngrijirilor;
21.3.12. Revizuirea judecăților în vederea modificării comportamentului în funcție de
noile evidențe;
21.3.13. Argumentarea pertinentă a rezultatelor obținute în urma analizei calității
asistenței acordate în procesul de nursing;
21.3.14. Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi practica profesională
de asistent medical generalist.
Aplicarea procesului de îngrijire s-a finalizat prin analiza unui caz la un pacient cu
diagnosticul de ulcer gastric – caz pentru care s-a elaborat etapa de culegere a datelor,
pe baza căreia s-au evidențiat problemele de dependență specifice cazului.
Stomacul: este un organ care aparține sistemului digestiv și este cea mai dilatată
porțiune a acestuia. Stomacul este situat în loja gastrică și este cuprins între esofag și
duoden. Stomacul este separat de esofag prin orificiul cardia, iar de intestinul subțire este
separat de orificiul piloric.
Când stomacul este plin cu mâncare, acesta crește în dimensiune, însă își păstrează forma
clasică. În stare de umplere normală, stomacul are o lungime de 25 cm, lățimea între
cele 2 curburi de 12 cm, o grosime de 8 cm. Un stomac gol are o lungime de 18 cm, 7
cm lățime, pereții fiind aplicați unul peste celălalt. Capacitatea medie a stomacului este
de 300 cm3, însă aceasta se poate modifica în funcție de anumiți factori.
1. Marginea dreaptă: corespunde curburii mici, este concavă și este formată dintr-un
segment mai lung, vertical și unul mai scurt cu direcție transversală sau puțin
ascendentă pe dreapta. Locul de trecere dintre aceste două segmente se numește
incizura unghiulară. Segmentul orizontal prezintă două incizuri. Prima este incizura
duodeno-pilorică superioară, care marchează limita exterioară dintre stomac și duoden, iar
a 2-a se numește incizura pilorică superioară și se găsește la aproximativ 4 cm în stânga
precedentei.
2. Marginea stângă (curbura mare): este convexă și este mai mare comparativ cu
marginea dreaptă. Această margine pornește de la marginea stângă a esofagului cu care
formează incizura cardială, numită și unghiul lui Hiss, după care străbate fundul și
corpul stomacului și se recurbează la dreapta și în sus. Aici avem o incizură duodeno-
pilorică inferioară și o incizură pilorică inferioară.
Peretele anterior: este separat de cel posterior prin cele două curburi.
Peretele anterior privește înainte și puțin în sus, comparativ cu cel posterior care este
orientat înapoi și ușor în jos.
Stomacul prezintă două orificii: orificiul cardia, care se află în locul de comunicare a
stomacului cu esofagul și orificiul piloric care conduce în duoden.
7
Diviziunile stomacului:
Pilorul este ultima porțiune a stomacului, este strâmtă, are o lungime de aproximativ 5
cm și conține sfincterul piloric.
Porțiunea abdominală: are la rândul ei 2 zone: zona laterală și cea medială. Zona
laterală este acoperită de fața viscerală a ficatului. Zona medială se află în raport cu
peretele muscular anterior al abdomenului.
Curbura mare: se arcuiește în jos și spre stânga și se află în raport cu colonul transvers
de care este legat prin ligamentul gastrocolic.
8
Curbura mică: răspunde lobului caudal al ficatului, iar prin peritoneul posterior al
vestibului bursei omentale răspund aorta, vena cavă inferioră, trunchiul celiac, plexul
solar.
Fundul stomacului: vine în raport cu inima, pleura, plămânul stâng, prin intermediul
diafragmei. Porțiunea cardială vine în raport cu impresiunea esofagiană a ficatului, iar
pilorul cu prima porțiune a duodenului.
Configurația interioară:
Structura:
9
Vascularizația și inervația
stomacului: Arterele stomacului provin din:
10
Obiectiv nr. 2 - Prezentarea generală a Ulcerului gastric
Definiție :
Clasificare:
Etiologia:
11
Simptomatologie:
Diagnostic:
Diagnosticul unui ulcer (boală ulceroasă) se pune prin evidențierea nișei ulceroase :
- direct prin endoscopie digestivă superioară (endoscop - tub subțire, flexibil ,ce are o
minusculă cameră de luat vederi la capăt, permițând vizualizarea directă a leziunilor
cât și prelevarea de fragmente bioptice);
- indirect prin radiografie cu bariu (se bea o substanță de contrast și se vizualizează
defectele de umplere ale stomacului și ale duodenului).
- tranzitul baritat eso-gastro-duodenal evidențiază primul semn , nișa care apare ca un plus de
umplere cu substanța decontrast;
- endoscopia gastrică este cea mai precisă metodă de diagnosticcare ,permite prelevarea
biopsiei;
- evidențierea Helicobacter pylori prin diverse metode.
Evoluție și prognostic:
Faţă de acum 20-30 de ani, evoluţia ulcerului gastric este mult ameliorată. O dată
cu apariţia noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanţii pompei de protoni),
evoluţia ulcerului este cel mai adesea favorabilă, complicaţiile s-au redus mult, iar
cazurile ce necesită operaţie sunt relativ rare. În plus introducerea terapiei anti-HP a dus
la diminuarea la maximum a recidivelor ulceroase.
12
Prognosticul bolii ulceroase s-a ameliorat mult în ultimele decenii şi mai ales în
ultimele două decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă
ulceroasă scade sub 10% pe an, faţă de o recidivare a ulcerului anuală de peste 70% în
absenţa eradicării HP. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută mai ales la pacienţii
de peste 75-80 de ani, cu hemoragie digestivă superioară.
Tratament :
Complicații:
13
Obiectiv nr. 3
Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea
pacientului cu Ulcer gastric:
Rolul profesiei desemnează rolul social pe care îl au membrii profesiei. Rolul asistentei
medicale este de suplinire a dependenței , de a încerca să înlocuiască necesitatea în așa
fel încât persoana să poată sa își satisfacă cerințele mai ușor și fără handicap.
- recoltează sânge prin puncție venoasă pentru examinări de urgență indicate de către
medic: numărarea leucocitelor, bilirubinemie, transaminază, ionogramă sanguină,
rezervă alcalină, azot, glicemie, amilazemie.
- asigură reechilibrarea hidro-electrolitică prin administrarea soluțiilor prin perfuzie
14
recomandate de medic.
- recoltează produse patologice la indicația medicului.
- administrarează medicația la indicația medicului(antispastice,antialgice) .
- pregătește material steril și instrumentar steril pentru tratament, dar și medicamente fără
a administra nimic, doar la indicațiamedicului.
- execută testarea la antibiotice pentru a vedea dacă pacientul este alergic sau nu la
antibioticul ce urmează a fi administrat.
15
Procedura nr 1.
Măsurarea, notarea şi interpretarea valorilor temperaturii
Definiție: menţinerea temperaturii în limite normale este necesitatea organismului,
necesară pentru a-şi menţine starea de bine, se realizează pe baza principiului
termostatului(termogeneză/ termoliză).Temperatura corpului este rezultanta procesului
de termogeneză ( producere de căldură ) și termoliză ( pierdere de caldură ).
Scop: explorator.
Materiale necesare:
- termometrul maximal sau oricare alt termometru avut la dispoziție
- tampoane de vată sau comprese
- recipent cu soluţie dezinfectantă- cloramină 1% , lubrifiant, dacă se folosește calea
rectală,iar în cazul termometrelor digitale,acestea vor fi șterse cu un tampon cu
alcool;
- tăviță renală, ceas;
- mănuși de unică folosință;
- foaie de temperatură, creion albastru.
Pregătirea fizică: se așează pacientul în poziția cea mai adecvată căii utilizate : decubit
dorsal pentru măsurarea în cavitatea bucală și axilară, decubit lateral pentru măsurarea
în cavitatea rectală.
Execuție:
16
Metoda axilară: spălați-vă mâinile,clătiți termometrul dacă a fost ținut în soluție
dezinfectantă și se șterge cu o compresă, asigurați intimitatea pacientului și descoperiți
axila, scuturați termometrul și plasați-l cu bulbul în axilă paralel cu toracele, apropiați
brațul de trunchi și flectați antebrațul pe torace, mențineți termometrul în zona axilei 10
minute, îndepărtați termometrul și citiți gradația pecare o notați în foaia de temperatură,
spălați, clătiți și introduceți termometrul în soluția dezinfectantă.
Notare / interpretare: socotiți pentru fiecare linie orizontală din foia de temperatură
câte două diviziuni de grad , notaţi grafic valoarea înregistrată, printr-un punct de
culoare albastră aşezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru
dimineaţa (D) sau seara (S) pentru cifrele cu soţ (pare), notaţi grafic valoarea
înregistrată printr-un punct de culoare albastră aşezat în mijlocul pătratului din rubrica
corespunzătoare (D sau S), dacă cifrele sunt fără soţ (impare), uniți astfel punctele
obținute și veți obține curba febrilă ( uniţi primul punct cu rubrica pentru temperatura
aflată în partea dreaptă a sistemului de coordonate din foaia de temperatură).
Incidente și accidente:
17
Procedura nr. 2. Puncția venoasă
Scop:
Loc:
Materiale necesare:
- garou;
- mănuşi de unică folosinţă;
- seringi; ace; o canulă Buterfly (fluturaş); sistem vacutainer (după scop);
- tampon ,alcool sanitar;
- muşama, aleză;
- etichetă , bandă adezivă non alergică;
- formulare pentru laborator;
- alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală;
- recipient pentru colectarea materialelor.
Pregătirea psihică:
18
Pregătirea fizică:
- se identifică pacientul;
- asistenta medicală își spală mâinile, îmbracă mănușile, selectează locul.
- asează mușama sub brațul pacientului, aplică garou la 7-8 cm deasupra
locului de puncție.
- palpează vena și dezinfectează locul de puncție prin mișcări circulare din
interior spre exterior.
- montează seringa și atașează acul, cerând pacientului să strângă pumnul.
- fixează vena cu policele mâinii stângi și introduce acul cu bizoul în sus, în
unghi de 30-45 de grade.
- verifică poziția acului în venă și continuă tehnica în funcție de scopul urmărit.
- se îndepărtează staza venoasă, pacientul deschide pumnul.
- aplică tamponul și extrage acul brusc, realizând o compresie ulterioară
de 3-5 minute.
19
Procedura nr. 3. Perfuzia intravenoasă
Definiţie: Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a
unor substanţe medicamentoase prin intermediul unui aparat de perfuzie( perfuzor),
adaptat la un flacon sau o pungă cu soluție perfuzabilă pentru reechilibrarea
hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
Loc: la adulţi sunt preferate venele de la plica cotului(cefalică, bazilică şi median cubitală
- la bătrâni, dacă este posibil evitaţi venele dorsale ale mâinii braţul dominant pentru
puncţie venoasă deoarece aceste locuri interferă mult cu independenţa vârstnicului .
Materiale necesare:
Pregătirea fizică: se aşează bolnavul cât mai comod, în decubit dorsal, cu braţul sprijinit
pe pernă elastică (sau pe suport) → se utilizează pe cât posibil braţul folosit mai puţin.
Poziţia trebuie să fie cât mai comodă şi relaxată, accesibilă puncţiei.
Execuție:
20
Notare/ interpretare: se notează tehnica în foaia de observație a pacientului, ora la
care s-a realizat, de către cine a fost realizată tehnica și substanțele perfuzabile
administrate.
Incidente și accidente:
21
Procedura nr. 4
Pregătirea pacientului pentru endoscopie digestivă
Scop:
a) explorator: vizualizare, recoltare frotiuri, biopsii, introducerea substanței de
contrast pentru stomac şi duoden;
b) terapeutic: aspirarea secrețiilor cu îndepărtarea corpilor străini, hemostaza prin coagulare.
22
Materiale necesare:
- endoscop;
- măşti şi mănuşi sterile;
- comprese şi tampoane sterile, portampon steril, pense;
- seringi şi ace sterile;
- câmpuri sterile;
- medicație anticolinergică;
- anestezic local;
- halate protectoare impermeabile;
- soluții perfuzabile;
- trusă pentru perfuzie.
Pregătirea pacientului:
a) psihică: informăm pacientul cu privire la necesitatea investigației şi
obținem consimțământul;
b) fizică:
- recomandăm pacientului să nu mănânce în seara precedentă, iar în dimineața investigației,
să nu mănânce, să nu bea lichide şi să stopeze administrarea de pansamente gastrice,
antiacide;
- pentru a avea stomacul gol, pentru realizarea procedurii, pacientul trebuie să nu mănânce şi
să nu bea cu 7 ore înainte;
- însoțim pacientul în sala de examinare şi administrăm la indicația medicului:
anticolinergice pentru reducerea secreției gastrice, sedative;
- poziționăm pacientul în decubit lateral stâng, cu capul sprijinit pe pernă şi membrele
inferioare uşor flectate;
- în cazul pacienților diagnosticați cu insuficiență respiratorie/cardiacă poziția acestora
este şezând.
Execuție:
Endoscopia digestivă superioară: se realizează cu ajutorul unui endoscop- tub flexibil, care
este introdus de către medic în cavitatea bucală şi de aici în esofag, stomac, duoden pentru
vizualizarea detaliilor anatomice şi a eventualelor leziuni, ele putând fi fotografiate sau
înregistrate, în timpul endoscopiei, medicul poate preleva şi biopsii.
Asistenta medicală 1:
- serveşte medicului instrumentele sterile şi medicația necesară pentru anestezie
necesare endoscopiei;
- pregăteşte eprubetele sterile şi alte recipiente necesare pentru recoltarea diferitelor
fragmente, etichetând recipientele cu datele personale ale pacientului şi examinarea
solicitată, piesele recoltate prin biopsie sunt fixate cu soluție de formol şi apă distilată.
Asistenta medicală 2:
- asigură poziția pacientului, supraveghează în permanență: faciesul, TA, pulsul, starea
psihică, respirația, culoarea tegumentelor şi mucoaselor, durerea;
- comunică medicului orice modificare survenită în starea generală a pacientului;
- asigură transportul pacientului în salon şi îngrijirea ulterioară a acestuia, confortul pentru odihnă
şi recuperare;
- educă pacientul să evite timp de 1-2 ore hidratarea (până la apariția sensibilității normale
de deglutiție).
Îngrijire / intervenții după tehnică:
- pacientul este condus la salon, instalat în condiții de confort şi securitate;
- este supravegheat şi i se asigură repausul la pat;
- după gastro-duodenoscopie, pacientul elimină o cantitate apreciabilă de mucus, dacă pacientul
nu elimină singur aerul din stomac şi acuză dureri, asistenta medicală va introduce la indicația
medicului sonda nazogastrică prin care gazele se elimină imediat;
- pacientul timp de 2 ore nu manâncă, nu bea, deoarece în urma anesteziei locale a
faringelui, alimentele pot să pătrundă în trahee;
- după gastro-duodenoscopie, unii pacienți pot prezenta dureri la deglutiție, care dispar spontan
în ziua următoare.
Incidente/ accidente:
- dureri la deglutiție;
- tumefierea amigdalelor;
- febrilitate.
Observații:
- în endoscopia diagnostică şi terapeutică, sunt utilizate atât tuburi rigide, cât şi cele flexibile.
Obiectiv 4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu Ulcer gastric
A. Culegerea datelor-
Interviu 1.Informații
generale:
a) Nume și prenume: V.P.
b)Vârsta: 43 de ani.
c) Profesia: inginer
d)Localitatea de domiciliu: . Localitatea Iasi,Județ Iași.
e) Diagnosticul la internare: Ulcer gastric survenit în urma HP.
f) Data internării: 07.02.2022
2. Obișnuințe de viață:
a) Consumator de : alcool- Da ( consumator ocazional),cafea-Da (consumă 3 cafele/ zi ) .
tutun- Da (consumă 25 țigări pe zi) ,droguri -Nu.
b)Alergii cunoscute: Fără alergii cunoscute.
3. Probleme de sănătate:
a) Antecedente medicale personale : gastrită indusă de stres în perioada facultății.
b)Antecedente heredo-colaterale: Fără importanță clinică.
c) Motivele internării actuale: se prezintă în Serviciul de urgenţă acuzând dureri în
epigastru cu caracter ascendent retrosternal, scaune melenice, inapetenţă, tenesme,
greţuri şi vărsături. Pacientul este internat în Clinica de Gastroenterologie pentru
investigaţii şi tratament medicamentos de specialitate.
d)Istoricul stării actuale: Bolnavul este cunoscut ca fiind o persoană agitată, locul de
muncă impunând un stil de viață haotic.
4. Examenul clinic general:
e) Tegumente și mucoase: cianotice.
f) Greutate: 84 de kg.
g)Înălțime: 1,88 m.
h)Țesut celular subcutanat: normal.
i) Sistem ganglionar și limfatic: nepalpabil.
j) Aparat locomotor: hipoton.
k)Aparat respirator: FR normală 17 respirații/ min.
l) Aparat cardio-vascular: tahicardie, hipotensiune.
m) Aparat digestiv: scaune melenice,durere epigastrică, pirozis sternal, lipsa poftei
de mâncare,grețuri , vărsături.
n)Aparat uro-genital: normal.
o)Sistem nervos și organe de simț: agitație.
5. Investigații:
a) Examenul sângelui:
- biochimie:
TGO (AST) 17
mg/dL TGP (ALT) 22
mg/dL
Uree 41 mg/dl
Creatinină 0,78 mg/dl
Bilirubină totală 0,30 mg/dl
Glucoză 90 mg/dl
Amilază totală 67 U/l
Helicobacter Pylori: rezultat prezent
6. Tratament:
a) ) Tratament medicamentos: se administrează Ser fiziologic(NaCl 0,9%) sau Glucoză 10%
500ml pentru reechilibrare volemică şi hidroelectrolitică.
b)Per oral: Omeran 40 tb, Gastrofait 4x1 capsule pe zi.
c) Injectabil: Controloc 2 flc/zi, Vitamina K 2 f/zi, Etamsilat 2 f/zi.
7. Epicriza și recomandări la externare: Pacient în vârstă de 43 de ani cunoscut cu
gastrită indusă de stres se prezintă la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Clinic
Județean de Urgență „ Sf. Spiridon”. Clinic la internare: dureri în epigastru cu caracter
ascendent retrosternal, scaune melenice, inapetenţă, tenesme, greţuri şi vărsături.S-au
efectuat investigații suplimentare( EKG,H.Pylori) și tratament de specialitate( Omeran,
Gastrofait, Controloc, Vitamina K, Etamsilat), evoluția fiind favorabilă. După7 zile de
la internare au apărut modificări favorabile, durerile au dispărut, sindromul dispeptic s-
a ameliorat.
Se externează cu următoarele recomandări:
- respectarea regimului alimentar, cu evitarea alimentelor bogate în lipide şi a
condimentelor;
- evitarea consumului de băuturi alcoolice , a fumatului şi a stresului;
- tratament conform Rp;
- control peste 3 luni prin Ambulatoriu de specialitate.
B. Identificarea nevoilor fundamentale afectate- enunțarea problemelor
de dependență/diagnostice de îngrijire la pacientul cu Ulcer gastric.
În urma culegerii datelor la pacientul cu Ulcer gastric, chiar din ziua internării, am
stabilit următoarele nevoi fundamentale alterate:
-administrarea
medicației la
indicația medicului:
Loperamid 1 cps/3
zi, Smecta 1x4
plicuri/zi;
-asigur
hidratarea
pacientului;
4. Tulburări de somn Pacientul să -asigurarea unui Pacientul nu
cauzate de durerea aibă un somn program recreativ; mai
este anxios.
epigastrică manifestate liniștit,
prin somn odihnitor. -stabilirea unui orar Prezintă o
întrerupt,stare de de somn împreună stare de
disconfort. Să nu mai cu pacientul; confort,
comunică
prezinte stare de eficient și își
oboseală. -aerisirea salonului; poate îndeplini
activităț
Să-și -asigurarea lenjeriei
ile
amelioreze de pat curată și
cotidie
starea confortabilă;
ne.
generală.
-monitorizarea
funcțiilor vitale;
-administrez la
indicația
medicului
Xanax 0,25 mg
seara la culcare.
5. Disconfort, -asigur repaus la pat -durerea se
durere Ameliorarea pacientului; ameliorează
durerii; -educ pacientul să sub
abdominală din
adopte poziții tratatment;
cauza alterării antalgice, să excludă -perioadele
mucoasei alimentele grase şi de acalmie
gastrice, iritante; se
manifestată prin -pregătesc pacientul prelungesc.
pentru investigații
dureri intense,
endoscopice;
pirozis, -administrez la
balonare. indicatia medicului:
Dicarbocalm 4 tb/zi,
Famotidină 2 tb/zi;
Omeprazol 2 tb/ zi.
Controloc 1 flc/ zi iv
2. „
Dicționar medical ilustrat de la A la Z ( Anatomia și fiziologia, boli, medicamente,
nutriție, tehnici terapeutice” , vol. 12, Editura Litera, 2013.
6. Albu M.R., M. Mincu – “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
Figura 1: Stomacul.
Figura 2:Helicobacter Pylori