ȘcoalaPostlicealăSanitară„GrigoreGhica

Vodă” Iași

PROIECT DE ABSOLVIRE

Examenul de certificare a calificării profesionale

aabsolvențilorînvățământuluipostlicealsanitarnivel5

Calificareaprofesională:Asistent medical generalist

Îngrijirea pacientului cu Ulcer gastric

Îndrumător,

Prof.Mihai Dana Candidat, Cocea Lenuta-

Georgiana

Iaşi2023
ÎNGRIJIREAPACIENTULUICUULCERGASTRIC

1
 Cuprins

I. Argument;
II. ÎngrijireabolnavuluicuUlcergastric;

Obiectiv1:Noţiunigeneraledeanatomieşifiziologie.

Obiectiv2:Prezentareageneralăaafecțiunii-Ulcerulgastric
a. Definiţie
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţieşiprognostic
g. Tratament
h. Complicații

Obiectiv3:Rolulautonomşidelegatalasistentuluimedicalînîngrijireabolnavul
ui cuUlcergastric:

Proceduranr.1:Măsurarea,notareaşiinterpretarea valorilordetemperatură;
Procedura nr.2:Puncțiavenoasă;
Procedura nr.3:Perfuziaintravenoasă;
Proceduranr.4:Pregătireapacientuluipentruendoscopiadigestivaă;

Obiectiv4:Procesuldeîngrijirealunuipacientcu Ulcergastric:
a. Interviu(culegereadatelor);
b. Identificareanevoilorafectate/problemededependenţă/
diagnosticdeîngrijirelapacientul cuUlcergastric;
c. Plandeîngrijire.

Obiectiv5:EducaţiapentrusănătatelaunpacientcuUlcergastric;

III. Bibliografie

IV. Anexe

2
 I.Argument

Asistentulmedicalgeneralistoferătratament,asistențășiserviciideîngrijirepentrupersoa
nele care au nevoie de îngrijire medicală ca urmare a efectelor îmbătrânirii,
rănirii,bolilorsaualtorinsuficiențefiziceorimentalesaueventualelorriscuriasuprasănătății.
Aceștia își asumă responsabilitatea pentru planificarea și gestionarea îngrijirii
pacienților,inclusiv supravegherea altor lucrători de îngrijire a sănătății, lucrând în mod
autonom sau
înechipecumedicișicualtepersoaneînaplicareapracticăamăsurilorpreventiveșicurative.
Programul de formare al asistentului medical generalist include 4.600 de ore de
formareteoreticăşiclinică,
perioadadeformareteoreticăreprezentândcelpuţinotreime,iarceadeformareclinicăcelpuţinju
mătatedinperioadadeformareșiareoduratăde3anidestudii,formadeînvăţământ
cufrecvenţă(zi).
Profesia de asistent medical generalist este o profesie reglementată sectorial, la
niveleuropeanprinDirectiva2005/36/UEcompletată deDirectiva2013/55/EU.

Astfel,formareaasistentuluimedicalgeneralistoferăgaranțiacăprofesionistulrespectivad
obânditurmătoarelecunoștințeșicompetențe:

a )cunoștințecuprinzătoare despre științelece stau labazaasistențeimedicalegenerale,

inclusiv o înțelegere suficientă a structurii organismului, funcțiilor
fiziologiceșicomportamentuluipersoanelorsănătoaseșibolnave,precumșiarelațiilordintr
estareadesănătateși mediul fizicșisocialalființei umane;

b)cunoștințedesprenaturașieticaprofesiei,precumșidespreprincipiilegeneraleprivindsăn
ătateașiasistențamedicală;

c) experiențăclinicăadecvată;aceastăexperiențăesteselectatăpentruvaloareasa
formatoare șidobândită sub supravegherea unui personal asistent calificat și în
locuriîn care numărul personalului calificat și echipamentele sunt adecvate pentru
asistențamedicală caretrebuieacordată pacientului;

d)capacitateadeaparticipalaformareapracticăapersonaluluimedicalșiexperiențacolabo
răriicuacestpersonal;

e) experiențacolaborăriicualțiprofesioniștidinsectorulmedical;

Calificareade asistentmedical generalist demonstreazăcă profesionistul în cauză

estecapabilsăaplicecelpuținurmătoarele8competențedebază:

3
a) competențadeadiagnosticaînmodindependentasistențamedicalănecesară,pebazacu
noștințelorteoreticeșicliniceexistenteșideaplanifica,organizașipune

4
 în aplicare asistența medicală în tratareapacienților, pe baza cunoștințelor
șicompetențelor dobândite,învedereaîmbunătățiriipracticiiprofesionale;
b) competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar,
inclusivprin participarea la formarea practică a personalului sanitar, pe baza
cunoștințelorșicompetențelordobândite;
c) competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane
informațiicare să le permită să aibă un stil de viață sănătos și să se
autoîngrijească, pe bazacunoștințelorșicompetențelordobândite;
d) competența de a iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea
înviațășideaaplicamăsuriînsituațiidecrizăsaudecatastrofă;
e) competențadeaoferiînmodindependentconsiliere,indicațiișisprijinpersoanelorcare
necesităîngrijireșipersoanelorapropiate;
f) competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și
evaluareaacesteia;
g) competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera
cumembriialtorprofesiidindomeniulsănătății;
h) competențadeaanalizacalitateaasistențeiacordatepentrua-
șiîmbunătăipracticaprofesionalădeasistentmedicalgeneralist.

ÎnRomânia,pregătireaasistentuluimedicalgeneralistprinînvățământulpreuniversitar
postlicealsefaceînbazaOMENnr.3499.29.03.2018privindaprobareastandarduluidepregătireprofesi
onală, a planului de învățământ și a programelor școlare pentru calificarea
profesionalăasistentmedical generalistnivel5 alCadruluiNaționalalCalificărilor.
Examenuldecertificareacalificăriiprofesionaleaabsolvențilorînvățământuluipostlicealconstăîntr
-oprobăpractică,oprobăscrisășirealizarea unui proiect.

Temaproiectuluideabsolvireeste:ÎngrijireapacientuluicuUlcergastric.

Ulcerul gastric: este o afecțiune caracterizată prin pierderea limitată de substanță a

mucoaseigastricedeterminatădecreştereasecrețieigastrice,pepsinășiacidclorhidric.

Scopul: prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire

specificepentru unpacientcuulcergastric.
ProblemelededependențăpecarelepoateprezentaunpacientcuUlcergastricși
decaretrebuiesăținăcont asistentul medicallaîntocmireaplanului deîngrijiresunt:
- durerelocalizată înepigastru,durereasecalmeazădupăalimentație;
- durereapoate fiînsoțitădefoame–foameadureroasă;
- pirozisretrosternal;
- gustacrusauamarîngură;
- vărsăturipostprandiale;

5
- scădereponderală;
- astenie;
- alterareapofteidemâncare;
- eructațiiacide;
- hematemeză(încazurigrave);
- melenă( înstadiuavansat).

Obiectiveleprezentuluiproiectsunt:

Obiectiv1.Noţiunigeneraledeanatomieşifiziologieaaparatuluidigestiv;
Obiectiv2.Prezentareageneralăaafecțiunii-Ulcerulgastric;
Obiectiv3.Rolulautonomşidelegatalasistentuluimedical
înîngrijireapacientuluicuUlcergastric;
Obiectiv4. ProcesuldeîngrijirealunuipacientcuUlcergastric;
Obiectiv5.EducaţiapentrusănătateapacientuluicuUlcer gastric.

Dezvoltareaobiectivelorproiectuluiaulabazacunoștințeșicompetențeprofesionaleprevăzute în
Directiva UE/55/2013, din care derivă cunoștințele, abilitățile și atitudinileasistentuluimedical
generalistnecesareînpracticareaprofesiei.

Cunostinţe:
21.1.1.Descriereabolilordigestive;
21.1.3. Prezentarea procesului de nursing al pacienților cu
afecțiunidigestive;21.1.4.Descrierea principalelor metode de investigare şi tratare a
pacientului cu afecțiunidigestive;
21.1.5. Cunoașterearelațiilordintrestareadesănătateșimediulfizicșisocialalființeiumane;
21.1.6. Descriereaintervențiilorautonomeșidelegatealeasistentuluimedicalînprocesuldeîngrij
irealpacientuluicubolidigestive;
21.1.7. Integrareaexperiențeicliniceadecvateînactivitățiideîngrijireapaciențilorcuafecțiunidigesti
ve;
21.1.8. Experienţacolaborăriicualţiprofesioniştidinsectorulmedical.

Abilități:
21.2.1. Identificareasemnelorsisimptomelorspecificeafecțiunilordigestive;
21.2.2. Diferențiereasemnelorșisimptomelorspecificeafecțiunilordigestive;
22.2.3.Selectareadatelor/informațiilorspecificeafecțiunilordigestive;
21.2.4. Identificareaproblemelordedependențălapaciențiicuafecțiunidigestive;
21.2.5. Diagnosticarea independentă a asistenței medicale necesare , planificarea, organizarea
șipunereaînaplicareaasistențeimedicaleîntratareapaciențilorcuafecțiunidigestive,învedereaîmbun
ătățiriipracticiiprofesionale;
21.2.6. Alegereașiaplicarea
metodelorspecificedeinvestigareșitratamentînafecțiuniledigestive;
21.2.7. Implicareaactivăînîngrijireapacientuluicuafecțiuni digestive,înfuncțiedeproblemele
6
dedependență,respectândindicațiamedicului;
21.2.8. Oferirea înmodindependentde
indicații,consiliereșisprijinpersoanelorcarenecesităîngrijireșipersoanelorapropiate;
21.2.9. Elaborareaplanuluideîngrijire înfuncțiedepriorități;
21.2.10. Identificarea punctelor tari și apunctelor slabe, evaluarea și asumarea riscurilor
dinactivitateadeîngrijiremedicală;
21.2.11. Asigurarea înmodindependentacalitățiiîngrijiriimedicaleșievaluareaacesteia;
21.2.12. Capacitateadeaparticipalaformareapractică;
21.2.13. Colaborareînmodeficientcualţiactoridinsectorul sanitar.

Atitudini:
21.3.1. Argumentarearealistă,creativășiindependentăapropriiloropiniicuprivirelasemneleșisimp
tomelespecificeîntâlnitelapaciențicuafecțiunidigestive;
21.3.2. Asumarearesponsabilitățiiînfundamentareașiprioritizareaobiectivelordeîngrijire
învedereasatisfacerii nevoilorpacientului;
21.3.3. Utilizareauneiabordăriobiectiveînrezolvareaproblemelor;
21.3.4. Colaborareaeficientăcupacientul,familiașimembriiechipeimedicale;
21.3.5. Manifestareainteresuluideaparticipaactivînaplicareametodelordeinvestigareșitratam
ent;
21.3.6. Asumarearoluluişiresponsabilitățilorasistentului medicalîncadrulechipeideîngrijire;
21.3.7. Demonstrareacapacitățiideaîngrijiipaciențiicuafecțiunidigestive;
21.3.8. Asumareastandardelorprofesionaleînaplicareatehnicilordesupraveghere,investigareșitra
tareapaciențilorcuafecțiunidigestive;
21.3.9. Manifestareadisponibilitățiiînoferireadeinformațiipersoanelor,familiilorșigrupurilordepe
rsoane,care să le permităsă aibă unstildeviață sănătos,săse autoîngrijească;
21.3.10. Asumarearesponsabilitățiiprivindcompletareadocumentelormedicale;
21.3.11. Manifestareacapacitățiideevaluareindependentăacalitățiiîngrijirilor;
21.3.12. Revizuireajudecățilorînvedereamodificăriicomportamentuluiînfuncțiedenoileevid
ențe;
21.3.13. Argumentareapertinentăarezultatelorobținuteînurmaanalizeicalitățiiasistențeiacor
dateînprocesuldenursing;
21.3.14. Analizareacalităţiiasistenţeiacordatepentrua-
şiîmbunătăţipracticaprofesionalădeasistentmedicalgeneralist.
Aplicarea procesului de îngrijire s-a finalizat prin analiza unui caz la un pacient
cudiagnosticuldeulcer gastric–cazpentrucares-aelaboratetapadeculegereadatelor,pe
baza căreia s-auevidențiatproblemelededependențăspecificecazului.

Înfinalafostelaborat
planuldeîngrijirealpacientuluicuulcergastric,respectândobiectivele generale ale
proiectului. Planul de îngrijire al pacientului cu ulcer
gastriccuprinde:problemelededependențăidentificate,obiectiveledeîngrijire,intervenții
leaplicate (evidențiindu-se raționamentul pentru care s-au aplicat intervențiile),
precumși evaluarea intervențiilor și a pacientului, pentru identificarea problemelor
decolaborarece arpurteasăapară înevoluțiaclinicăaafecțiuniișipacientului.
7
 Obiectivnr.1 Notiunideanatomieşifiziologie

Stomacul: este un organ care aparține sistemului digestiv și este cea mai
dilatatăporțiune a acestuia. Stomacul este situat în loja gastrică și este cuprins între
esofag șiduoden. Stomacul este separat de esofag prin orificiul cardia, iar de intestinul
subțire esteseparatdeorificiulpiloric.

Rolulstomaculuiestedeadigeraalimenteleprinacțiuneasamecanicăși
chimică,formândchimulgastric.

Stomacul poate să difere de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, sex,

perioadăfuncțională, regim alimentar. În mod normal, în poziție verticală, pe stomacul
gol,stomaculuneipersoanepoateficomparat cuunJmajusculsaucuo undiță.

Când stomacul este plin cu mâncare, acesta crește în dimensiune, însă își păstrează
formaclasică.Înstaredeumplerenormală,stomaculareolungimede25cm, lățimeaîntrecele2
curburi de 12 cm, o grosime de 8 cm. Un stomac gol are o lungime de 18 cm, 7
cmlățime, pereții fiind aplicați unul peste celălalt. Capacitatea medie a stomacului este
de300cm3,însăaceasta sepoatemodificaîn funcțiede anumiți factori.

Configurațiaexterioară:stomaculprezintă2margini,2perețiși2orificii.

1. Marginea dreaptă: corespunde curburii mici, este concavă și este formată dintr-
unsegmentmailung,verticalșiunulmaiscurt
cudirecțietransversalăsaupuținascendentăpedreapta.Loculdetreceredintreacestedouăseg
mentesenumeșteincizuraunghiulară.Segmentulorizontalprezintădouăincizuri.Primaestei
ncizuraduodeno-piloricăsuperioară, care marchează limita exterioară dintre stomac și
duoden, iar a 2-a se
numeșteincizurapiloricăsuperioarășisegăseștelaaproximativ4cmînstângaprecedentei.
2. Marginea stângă (curbura mare): este convexă și este mai mare comparativ
cumarginea dreaptă. Această margine pornește de la marginea stângă a esofagului cu
careformează incizura cardială, numită și unghiullui Hiss, după care străbate fundul
șicorpul stomacului și se recurbează la dreapta și în sus. Aici avem o incizură duodeno-
piloricăinferioarășioincizurăpiloricăinferioară.

Pereteleanterior:esteseparatdecelposteriorprinceledouăcurburi.

Peretele anterior privește înainte și puțin în sus, comparativ cu cel posterior care
esteorientatînapoișiușorînjos.

Stomacul prezintă două orificii: orificiul cardia, care se află în locul de comunicare
astomaculuicuesofagulșiorificiul piloriccareconduceînduoden.

8
Diviziunilestomacului:

Porțiuneaverticală,superioară,estemaivoluminoasășicuprindeporțiuneacardială,fund
ul și corpul stomacului. Porțiunea cardială corespunde orificiului cardia care se aflăla
interior și este o zonă de aproximativ 3-4 cm. Fundul stomacului se mai numește
șifornixul gastric, acesta se află în partea superioară a stomacului și este cea mai
dilatatăporțiune. Corpul stomacului continuă fundul stomacului și ține până la linia care
treceprin incizura unghiulară și întâlnește depresiuneasfincterului antrului.În
porțiuneaverticală, partea superioară, se află o calotă clară, aceasta numindu-se camera
sau bulacuaer șireprezintăfundulstomacului(fornixul).

Porțiuneaorizontală:semainumeșteporțiuneapiloricășiseîmparteîn2segmente:antrulș
icanalulpiloric.Antrulseaflăîndreaptacorpuluistomaculuișiestepuțindilatat.Canalulpiloric
esteîngust,scurt șiareformaunuicilindru.

Pilorul este ultima porțiune a stomacului, este strâmtă, are o lungime de aproximativ
5cmșiconținesfincterulpiloric.

Stomaculseaflăînlojagastrică,aceastaavând6pereți:

- superior,posterior,lateralstângsuntformațideboltadiafragmei;

- anteriordediafragmă șipereteleabdominalanterior;

- inferiordecolonultransvers;

- medialcomunică culojahepatică.
Stomacul se găsește, alături de ficat și splină, în etajul supramezocolic al
cavitățiiperitoneale. În mare parte, stomacul se află subbaza toracelui și este învelit de
peritoneu.Peretele anterior privește înainte și ușor în sus, are 2 porțiuni: una
pentrupereteleabdominal și una pentru cel toracic. Porțiunea toracică este acoperită de
diafragm șirăspunde coastelor 5, 6, 7, 8, 9 din stânga și spațiilor intercostale respective.
În parteamedialăesteacoperitșidefațavisceralăalobuluistângalficatului.

Porțiunea abdominală: are la rândul ei 2 zone: zona laterală și cea medială.

Zonalaterală este acoperită de fața viscerală a ficatului. Zona medială se află în raport
cuperetelemuscularanterioralabdomenului.

Pereteleposterior:priveșteînapoișiușorînjosșiformeazăpereteleanterioralmareluidivertic
ulalcavitățiiperitoneale,numit bursaomentală.

Curbura mare: se arcuiește în jos și spre stânga și se află în raport cu colonul

transversdecareestelegatprinligamentulgastrocolic.

9
Curbura mică: răspunde lobului caudal al ficatului, iar prin peritoneul posterior
alvestibului bursei omentale răspund aorta, venacavă inferioră, trunchiul celiac,
plexulsolar.

Fundul stomacului: vine în raport cu inima, pleura, plămânul stâng, prin

intermediuldiafragmei. Porțiunea cardială vine în raport cu impresiunea esofagiană a
ficatului, iarpilorulcuprimaporțiuneaduodenului.

Configurațiainterioară:

Suprafața interioară a stomacului conține multe plice ale mucoasei. Acestea au

untraiect longitudinal, transversal și oblic. În porțiunea curburii mici se află un șanț
numitcanalul gastric sau drumul gastric. Plicele mucoasei sunt mai proeminete pe
stomaculgol,eledispărândodatăcuumplereastomacului.

Structura:

Stomacul are o grosime de aproximativ 3 mm, cuprinzând patru tunici. De la

exteriorspre interior, acestea sunt tunica seroasă,tunica musculară, stratul submucos,
tunicamucoasă.

Tunica seroasă: este formată de peritoneu. În partea posterioară a stomacului,

peritoneullipsește, fiind înlocuit de diafragmă. Formațiunile peritoneale care pleacă de
la
stomacsprecelelalteorganesunt:omentulmic,ligamentulgastrocolic,ligamentulgastrosplenic.
Stratulsubserosesteformatdințesutconjunctiv,pestecareseaflătunicaseroasă.
Tunica musculară: cuprinde trei planuri de fibre. De la exterior la interior avem:
fibrelongitudinale,fibrecirculareși fibreoblice/ansiforme.
Tunicamusculară:seocupăcudepozitareaalimenteloringerate,amestecareaalimentelor
cu sucul gastric, golirea din stomac în duoden.Stratul submucos este
formatdințesutconjunctivo-
elasticlax,eabundentînvase,terminațiinervoaseșiconțineplexulnervossubmucosMeissner.
Ajutălaacomodareaschimbărilordeformăalestomacului.
Tunica mucoasă: se deosebește de cea a esofagului prin diferența de culoare: cea
astomacului e roșiatică, iar cea a esofagului albă-cenușie. Tunica mucoasă ocupă cea
maimaresuprafațădingrosimeastomacului,
măsurândaproximativ1mmînporțiuneacardialăși2mmînporțiuneapiloricășiacorpului.Tunic
amucoasăestefoarteimportantă din punct de vedere morfologic și funcțional, având o
structură complexă(componentăepitelială+componentăconjunctivă).

10
 Vascularizațiașiinervațiastomacului:
Arterelestomaculuiprovindin:

- arterahepatică:arteragastricădreaptă,arterasplenică:arteragastro-
omentalăstângă,arterelegastricescurte,arteragastricăstângă.

Venele stomacului corespund arterelor. Acestea se varsă în vena splenică,

mezentericăsuperioarășichiarînvenaportă.

Inervațiastomaculuiestedatăde:

-simpatic:plexulceliac, plexulsplenic,plexulhepatic;

-parasimpatic:nerviivagi.
Stomaculareroluldeadigeraalimentelecaresunttransportatedincavitateabucală,prinfaringe
și esofag, în stomac. Alimentele sunt descompuse chimic și fizic, urmând să
fietrimisespreurmătorulsegmentdigestiv(intestinulsubțire–duodenul).Funcțiasecretoriea
stomacului este realizată sub acțiunea enzimelor din sucul gastric. Sucul gastric
esteelaboratșisecretatdeceluleleglandelordepesuprafațamucoaseigastrice.Suntsecretațiap
roximativ2-3litridesucgastric;acestaconțineunprocentde99%deapă,iarînrestulde 1% se
găsesc enzime, mucus, substanțe organice, factorintrinsec, Ca, Mg, Na, K, HCl.Pe lângă
celulele secretoare de mucus, care se găsesc pe toată suprafața stomacului,mucoasa
gastrică mai conține și două tipuri de glande tubulare: glandele oxintice șiglandele
pilorice. Glandele oxintice secretă acid clorhidric, pepsinogen, factor intrinsecși mucus.
Glandele pilorice secretă în special mucus cu rol de protecție a mucoaseipilorice,
secretă un hormon numit gastrină și cantități mici de pepsinogen. Glandelepilorice se
găsesc în porțiunea antrală a stomacului, iar glandele oxintice sunt cele
mairăspânditepesuprafațacorpuluistomacului.

În interiorul stomacului se formează chimul gastric, care reprezintă bolul

alimentardupă contactul și amestecarea cu sucul gastric. Asupra bolului alimentar
acționeazămusculatura netedă a stomacului și mecanismele regletoare neuro-endocrine, care
asigurăfuncțiamotorie a stomacului. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în stomac,
creștepresiuneaintraluminalășiseinițiazăprocesuldedistensiegastrică.Ulterior,stomaculse
adaptează la cantitatea de alimente, dispersând-o uniform pereților stomacului, lucru
careevidențiază peristaltismul și tonicitatea stomacului.Absorbția nu este foarte
puternică
lanivelulstomaculuidatorităstructuriicelulelormucoasei,darexcepțiefacapa(permeabilitat
ebidirecțională),anumițielectroliți,substanțelehidrosolubile,etanolul.Încazul etanolului,
rata de absorbție este în concordanță directă cu concentrația
acestuia,fărăsăfieinfluențatdeniciosubstanțăcaresegăseșteîncompozițiasuculuigastric.

11
 Obiectivnr.2-PrezentareageneralăaUlceruluigastric

Definiție:

Ulcerul gastric este: o leziune caracterizată prin pierderea limitată de substanță

amucoaseigastrice,caredepășeșteînprofunzimemuscularamucoasei,înconjuratădeuninfil
tratinflamatoracutsaucronic.

Clasificare:

Clasificareaulceruluigastric(Johnson,1965):

-ulcergastriccorporeal,maifrecventpemicacurburăînincisuraangularis;
-ulcergastriccorporealșiulcerduodenal,asociatcuhipersecreție;
-

ulcerantralsaualcanaluluipiloric,asociatcuhipersecreție;Clasificareaulce

ruluigastric( modificatCsendes,1987):

- ulcerjuxtacardial(înjoncțiuneaesofagogastrică);
- ulcercauzatdeconsumuldeRAINS,situatînoriceregiunea stomacului.

Etiologia:

Cauzeledeterminantesunt:
- Helicobacter pylori – este implicat în producereade ulcer gastric, incidența
fiindde75-80%;
- Fumatul–
certimplicatînaparițiaulceruluiprincreștereasecrețieiclorhidropeptice,prinscădere
aapărării
mucoaseidatoritădiminuăriisintezeidemucus,bicarbonatșiprostaglandine
șiprinscăderea debituluisangvinlocal;
- AINS( antiinflamatoarele nesteroidiene)- repezintă factori etiologici majori
înaparițiaulceruluigastric;
- Alimentația și stresul: alcoolul, cafeaua,alimentele excito secretorii pot
interveniînexacerbareabolii
ulceroase;serecunoașterolulstresuluiînaparițiașiagravareapuseelordureroase;
- Persoanecuterenereditar;
- Tumoripancreaticesecretantedeacidclorhiric;
12
- Cauzecongenitale.

13
 Simptomatologie:

- durere localizată înepigastru;

- uneoridurereaapareimediatdupămasă(durereprecoce),alteoriaparela2-
3oredupămese(dureretardivă,micaperiodicitate);
- durereasecalmeazădupăalimentație;
- durereamaipoateapăreanocturn,cătremiezulnopțiisaucătre ora3-4dimineața;
- durereapoate fiînsoțitădefoame–foameadureroasă;
- durereaapareînpuseedureroase,toamnașiprimăvara(mareaperiodicitate),urmatedeperio
adederemisiune;
- pirozisretrosternal;
- gustacrusauamarîngură;
- vărsăturipostprandiale;
- scădereponderală;
- astenie;
- alterareapofteidemâncare;
- eructațiiacide;
- hematemeză(încazurigrave);
- melenă(înstadiuavansat).

Diagnostic:

Diagnosticulunuiulcer(boalăulceroasă)sepuneprinevidențiereanișeiulceroase:
- direct prin endoscopie digestivă superioară (endoscop - tub subțire, flexibil ,ce are
ominusculăcamerădeluatvederi la capăt, permițând vizualizarea directă a leziunilorcât
șiprelevareadefragmentebioptice);
- indirect prin radiografie cu bariu (se bea o substanță de contrast și se
vizualizeazădefecteledeumplerealestomaculuișialeduodenului).
- tranzitulbaritateso-gastro-
duodenalevidențiazăprimulsemn,nișacareaparecaunplusdeumplerecusubstanțadecontrast;
- endoscopia gastrică este cea mai precisă metodă de diagnosticcare ,permite
prelevareabiopsiei;
- evidențierea Helicobacterpyloriprindiversemetode.

Evoluțieșiprognostic:

Faţădeacum20-30deani,evoluţiaulceruluigastricestemultameliorată.Odatăcuapariţia
noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanţii pompei de protoni), evoluţiaulcerului
este cel mai adesea favorabilă, complicaţiile s-au redus mult, iar cazurile
cenecesităoperaţiesuntrelativrare.Înplusintroducereaterapieianti-
HPadusladiminuarealamaximumarecidivelorulceroase.
14
Prognosticulboliiulceroases-aamelioratmultînultimeledeceniişimaialesînultimeledouă
decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă ulceroasăscade
sub 10% pe an, faţă de o recidivare a ulcerului anuală de peste 70% în absenţaeradicării
HP. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută mai ales la pacienţii de peste75-80
deani,cuhemoragiedigestivăsuperioară.

Tratament:

- dietă – renunțarea la fumat , reducerea consumului de alcool, evitarea alimentelor

ceproducmanifestăriclinice,înspecialcondimente,evitareaadministrăriiAINS(antiinflama
toarenesteroidiene);
- tratament medicamentos – antiacide ( Dicarbocalm,Venter, Maalox),
antisecretoriigastrice (Ranitidină, Omeprazol, Lansoprazol), antiemetice, antispastice și
tratament deeradicareainfecțieicuHelicobacterPylori,dacăaceastaeste dovedită;
- tratament chirurgical – în cazul în care nu răspunde latratament
medicamentossauaparcomplicații.

Complicații:

- acute:perforația,hemoragia;
- cronice:stenoza,penetrarea,malignizarea.

15
 Obiectivnr.3
Rolul autonom și delegat al asistentului medical în
îngrijireapacientuluicuUlcergastric:

Funcţiileasistentuluimedical suntdenaturăindependentă(asistareapacientuluidinproprie
iniţiativă în îngrijiri de confort, atunci când el nu-şi poate îndeplini independentanumite
funcţii,stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana îngrijită şi cu
aparţinătorii,transmitereainformaţiilor,ascultareapacientului şi
susținereasa,promovareaunorcondiţii mai bune deviaţăşi sănătate) și de natură
dependentă (la indicaţia
mediculuiaplicămetodeledeobservaţie,detratamentsaudereadaptare,observălapacientmod
ificările provocate de boală sautratamentşile transmitemedicului).

Rolul profesiei desemnează rolul social pe care îl au membrii profesiei. Rolul

asistenteimedicale este de suplinire a dependenței , dea încerca să înlocuiască
necesitatea în așafelîncâtpersoana să poată saîșisatisfacăcerințelemaiușorșifărăhandicap.

RolulautonomalasistentuluimedicalînîngrijireapacientuluicuUlcergastric:

- analizeazănevoilefundamentalespecificeființeiumane.
- monitorizeazăevoluțiapacientului.
- măsoarăcantitateadelichideingerate.
- determinăvolumetric:cantitateadelichideeliminateprindiureză,număruldescaune,pierde
rilepatologice(vărsături,transpirații) .
- măsoară funcțiile vitale( temperatură, puls, tensiunea arterială, respirație, diureză) și
lenoteazăîn foaiadetemperaturăgraficși/saucifric.
- asigurăigienapieliișiacavitățiibucale.
- asigurăaerisireaîncăperii,condițiioptimedespitalizareșiconfortulpacientului.
- administreazăregimulalimentarindicatdecătremedic.
- asigurăsprijinulpacientuluișiîlîncurajează.
- asigurărepauslapat.
- asigurăeducațiapentrusănătateapacientuluișiafamiliei.
- pregăteștepacientulpsihicînainteaunorinvestigații.

Roluldelegatalasistentului medicalînîngrijirea pacientuluicu Ulcergastric:

- recoltează sânge prin puncție venoasă pentru examinări de urgență indicate de

cătremedic:numărarealeucocitelor,bilirubinemie,transaminază,ionogramăsanguină,rezer
văalcalină,azot,glicemie,amilazemie.
16
- asigurăreechilibrareahidro-electroliticăprinadministrareasoluțiilorprinperfuzie

17
recomandatedemedic.
- recolteazăprodusepatologicelaindicațiamedicului.
- administrareazămedicațialaindicațiamedicului(antispastice,antialgice).
- pregăteștematerial steril șiinstrumentar steril pentru tratament,dar
șimedicamentefărăaadministranimic,doarlaindicațiamedicului.
- executătestarealaantibioticepentruavedeadacăpacientulestealergicsaunulaantibioticulc
eurmeazăafiadministrat.

18
 Proceduranr1.
Măsurarea,notareaşiinterpretareavalorilortemperaturii
Definiție:menţinereatemperaturiiînlimitenormaleestenecesitateaorganismului,necesarăp
entrua-şimenţinestareadebine,serealizeazăpebazaprincipiuluitermostatului(termogeneză/
termoliză).Temperatura corpului este rezultanta procesuluide termogeneză (producere
de căldură )șitermoliză(pierderedecaldură).

Scop:explorator.

Locdemăsurare:axilă,plicainghinală,cavitateabucală,rect,vagin.

Materialenecesare:
- termometrulmaximalsauoricarealttermometruavutladispoziție
- tampoanedevatăsaucomprese
- recipent cu soluţiedezinfectantă- cloramină1% ,
lubrifiant,dacăsefoloseștecalearectală,iarîncazultermometrelordigitale ,acesteavorfișterse
cu untamponcualcool;
- tăvițărenală, ceas;
- mănușideunicăfolosință;
- foaiedetemperatură, creionalbastru.

Pregătireapsihică:seanunțăpacientul,iseexplicătehnica,necesitateaefectuăriieișiseobțin
econsimțământulacestuiaînscris.

Pregătirea fizică: se așează pacientul în poziția cea mai adecvată căii utilizate :
decubitdorsal pentru măsurarea în cavitatea bucală și axilară, decubit lateral pentru
măsurareaîncavitatearectală.

Execuție:

Metodaorală–termometrul cu mercur: spălați-văpemâini,clătiți termometrul cu apăreceșiștergeți-l

cu o compresă, dacă a fost ținut în soluție dezinfectantă, scuturați termometrul printr-omișcare
puternicădinarticulațiamâiniipână la coborâreamercuruluisub36gradeC,plasațibulbul cu mercur
al termometrului pe partea dreaptă sau stângă a cavității sublinguale,instruițipacientul să
închidă gura, apropiind buzele în jurul termometrului, și îl mentineți 3 minutesublimbă,
îndepărtați termometrul și ștergeți-l cu tifon după care citiți
gradațiadepescalatermometrului,înregistrațitemperaturagăsită,spălațitermometrulcuapă călduță
șiîl
introducețiînsoluțiedezinfectantă.

19
Metodaaxilară:spălați-
vămâinile,clătițitermometruldacăafostținutînsoluțiedezinfectantă și se șterge cu o
compresă, asigurați intimitatea pacientului și descoperițiaxila,scuturați termometrul și
plasați-l cu bulbul în axilă paralel cu toracele,apropiațibrațul de trunchi și flectați
antebrațul pe torace, mențineți termometrul în zona axilei 10minute, îndepărtați
termometrul și citiți gradația pecare o notați în foaia de
temperatură,spălați,clătițișiintroduceți termometrul însoluțiadezinfectantă.

Metoda rectală: se asigură intimitatea pacientului,se aşează pacientul în decubit

lateral,cu membrele inferioare în semiflexie,se lubrefiază termometrul și se introduce
bulbultermometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare( 3,8 cm la adult; 2,5 cm
lacopil; 1,25 cm la sugar), termometrul va fi menţinut 3-5 minute după care acesta
sescoate,seştergecuocompresă,seciteştegradaţialacareaajunsmercurultermometrului, se
spală termometrul, se scutură, se introduce în recipientul cu
soluţiedezinfectantă(sol.Cloramină1%).

Notare/interpretare:socotițipentrufiecarelinieorizontalădin foiadetemperaturăcâte
două diviziuni de grad , notaţi grafic valoarea înregistrată, printr-un punct deculoare
albastră aşezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentrudimineaţa
(D)sauseara (S)pentrucifrele cusoţ(pare),notaţigraficvaloarea
înregistratăprintr-
unpunctdeculoarealbastrăaşezatînmijloculpătratuluidinrubricacorespunzătoare (D sau
S), dacă cifrele sunt fără soţ (impare),uniți astfel puncteleobținute și veți obține curba
febrilă ( uniţi primul punct cu rubrica pentru temperaturaaflată în
parteadreaptăasistemuluidecoordonatedinfoaiadetemperatură).

Îngrijire/intervențiidupătehnică:așezareapacientuluiîntr-
opozițiecomodă,supraveghereapacientului.

Incidenteșiaccidente:

Observații: temperatura axilară reprezintă temperatura externă a corpului, fiind cu 4-

5zecimidegradmaijoasădecâtceacentrală,măsurareatemperaturiiîncavitateabucalăeste
contraindicată la copii, pacienţii agitaţi sau cei cu afecţiuni ale cavităţii
bucale,temperatura prezintă oscilații fiziologice( efort fizic, digestie),măsurarea
temperaturiisefacedimineațaîntreorele7-8șidupă-amiazăîntreorele18-19.

20
 Proceduranr.2.Puncțiavenoasă

Definiție: reprezintă gestul medical de pătrundere – cu un ac sau cateter – în

lumenuluneivene(deregulăperiferică,superficială)învederearecoltării
desângepentruexaminări de laborator,administrarea medicamentelor, respectiv a
soluţiilor
perfuzabilepecaleintravenoasăconstituieobiectulinjecţiei,respectivperfuzieiintravenoase.

Scop:

- recoltareaunoreşantioanedesânge;
- injectareamedicamentelorpecaleadeadministrareintravenoasă;
- asigurareaaccesuluilavenă pentruperfuziide scurtădurată
(reechilibrarehidroelectrolitică si acido-bazică, administrarea preparatelor de lichide
injectabile, aaminoacizilorşiasoluţiilorglucozateizotone)

Loc:

- venele de la plica cotului – vena cefalică,vena basilică,vena mediană, venele de

pefațadorsală amâinii,arcada palmară superficială,venelemetacarpiene.
- înultimăinstanțăveneledepefațadorsalăamembruluiinferior,venafemurală.
- la sugari se utilizează venele membrului inferior– (arcada venoasă dorsală
apiciorului,venelegambei) șiveneleepicraniene.

Materialenecesare:

- garou;
- mănuşideunicăfolosinţă;
- seringi;ace;ocanulăButerfly(fluturaş);sistemvacutainer(dupăscop);
- tampon,alcoolsanitar;
- muşama,aleză;
- etichetă,bandăadezivănonalergică;
- formularepentrulaborator;
- alte materialeînfuncţiedeobiectivulurmărit,tăviţarenală;
- recipientpentrucolectareamaterialelor.

Pregătireapsihică:

- informaţişiexplicaţipacientuluinecesitateapuncției,anuntaţi-lcăepuţindureroasă
șiîncurajaţi-lpentruareduceanxietatea;
- întrebaţi-l, dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată, dacă a simţit leşin, transpiraţie,
staredegreaţă,vărsăturășiobţineţiconsimţământulinformat.
21
Pregătireafizică:

- asiguraţi poziţia corespunzătoare în conformitate cu stareapacientului, cu scopul

şiloculpuncţiei:decubitdorsalcumembrulsuperiorînadducțiepentrurecoltareaînspitalşezân
d pe scaun cu membrul superior sprijinit în extensie și supinație –
recomandatpentrurecoltareaînambulator.
- examinaţicalitateaşistarea venelorşialegeţilocul.
Execuție:

- seidentificăpacientul;
- asistentamedicalăîșispalămâinile,îmbracămănușile,selecteazălocul.
- aseazămușamasubbrațulpacientului,aplicăgaroula7-8cmdeasupraloculuidepuncție.
- palpează vena și dezinfectează locul de puncție prin mișcări circulare din interior
spreexterior.
- monteazăseringașiatașeazăacul,cerândpacientuluisăstrângăpumnul.
- fixeazăvenacupolicelemâiniistângișiintroduceaculcubizoulînsus,în unghide30-
45degrade.
- verificăpozițiaaculuiînvenășicontinuătehnicaînfuncțiedescopulurmărit.
- seîndepărteazăstazavenoasă,pacientuldeschidepumnul.
- aplicătamponulșiextrageaculbrusc,realizândocompresieulterioarăde3-5minute.

Notare/ interpretare: se notează procedura în foaia de observație, dacă a fost

făcutăpentru recoltarea analizelor și specifică ce fel de analize, orice reacție legată de
stareapacientului.

Îngrijire/ intervenții după tehnică: se supraveghează pacientul, așezarea acestuia

înpoziție confortabilă, verificarea locului de puncție pentru a fi siguri că nu s-a
dezvoltatun hematom.

Incidente și accidente: hematom, perforarea venei, tromboflebită superficială,

reacțieinflamatorie la locul puncției, neexteriorizarea de sânge la aspirație, amețeli,
paloare,lipotimie.

Observații: pregătirea sângelui pentru laborator în funcție de tipul

analizei(sângelerecoltatseamestecăcusubstanțeanticoagulante),etichetareaflaconuluicud
atelepersonale ale pacientului, completarea buletinului de analize și transportul cât mai
rapidlalaborator.

22
 Proceduranr.3.Perfuziaintravenoasă
Definiţie:Perfuziareprezintăintroducereapecaleparenteralăpicăturăcupicăturăaunorsubst
anţemedicamentoaseprinintermediulunuiaparatdeperfuzie(perfuzor),adaptatlaun flacon
sau o pungă cu soluție perfuzabilă pentru reechilibrarea hidroelectrolitică
şivolemicăaorganismului.

Scop: terapeutic- reechilibrarea hidroelectrolitică, administrarea medicamentelor la

carese urmăreşte efectul prelungit,depurativ, diluând şi favorizând excreţia din
organism aproduşilor toxici, completarea proteinelor sau a unor componente sanguine
pe caleparenterală.

Loc:laadulţisuntpreferateveneledelaplicacotului(cefalică,bazilicăşimediancubitală
- la bătrâni, dacă este posibil evitaţi venele dorsale ale mâinii braţul dominant
pentrupuncţievenoasădeoareceacestelocuriinterferămultcuindependenţavârstnicului.

Materialenecesare:

- seringişiace sterile adecvate;

- mănuşideunicăutilizare;
- soluţieperfuzabilă(pungăsauflacon)întermendevalabilitate,cuaspectnemodificat;
- trusădeperfuzat(perfuzorcufiltrusaufărăfiltru)întermendevalabilitate,integră;
- materialepentrupuncţievenoasă(garou,aleză,catetervenosperiferic,tamponcualcool);
- leucoplastsaupentrufixareaaparatuluideperfuzie.
- tăviţărenală,stativ.

Pregătirea psihică: se anunță pacientul, i se explică tehnica, necesitateaefectuării ei

șiseobțineconsimțământulacestuiaînscris.

Pregătirea fizică: se aşează bolnavul câtmai comod,în decubit dorsal, cu braţul sprijinitpe
pernă elastică (sau pe suport) → se utilizează pe cât posibil braţul folosit mai
puţin.Poziţia trebuie săfiecâtmaicomodăşirelaxată,accesibilăpuncţiei.
Execuție:

- sespalăşisedezinfecteazămâinile,seîmbracămănușile.
- pregătireasoluțieideperfuzat(încălzireaflaconuluilatemperaturacorpului,verificareaintegrită
țiiflaconului),desigilareaflaconuluișidezinfectarea dopuluide cauciuc.
- închidereaprestubului, eliminareaaeruluidinperfuzorșiînchidereaprestubului.
- execuțiapuncțieivenoase,atașareaperfuzoruluilaflexulă.
- deschidereaprestubuluișifixarearateidefluxînfuncțiederecomandareamedicului.
- urmărireasoluțieideperfuzat.

23
Notare/interpretare:senoteazătehnicaînfoaiadeobservațieapacientului,orala cares-
arealizat,decătrecineafostrealizatătehnica șisubstanțeleperfuzabileadministrate.

Îngrijire/intervențiidupătehnică:

- seaplicăuntamponcualcoollaloculpuncţiei.
- seextrage aculbruscdinvenăsauseretrage amboul.
- selasăunpansamentfixatculeucoplastlaloculpuncţiei.
- în cazul în care pacientul are montată o branulă se îndepărtează amboul perfuzorului
şiseînchidebranulaîncondiţiideasepsieperfectă.
- seînveleştebolnavulşiseaşeazăcomod.

Incidenteșiaccidente:

- hiperhidratare (lapaciențiicardiacideterminăedempulmonaracut);
- emboliegazoasă;
- revărsarealichiduluiînțesuturileparavenoaserezultândflebite;
- necroze;
- coagulareasângeluipecanulă(seprevineprinperfuzarealichiduluicusoluțiedeheparin
ă);
- bacteriemie.

Observații: înlocuirea flaconului sau întreruperea perfuziei se va face înainte de

golireacompletă pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor,notareape
flacon(oradeaplicare,ritmuldeadministrare, medicamentele adăugate, numele asistentei
care aadministrat perfuzia), abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare
esterealizatdoarîncazurideurgenţămajorăşipentruscurtăduratăpentruaevitacomplicaţiile
tromboembolice şi septice, nu se refolosesc recipientelesau pungile cusoluţii
perfuzabile a căror conţinut nu a fost epuizat, loculperfuziei este recomandat
săfieschimbatlafiecare72ore.

24
 Proceduranr.4
Pregătireapacientuluipentruendoscopiedigestivă

Definiție:cuprindeexaminareaendoscopicăatractuluigastrointestinal:esofagul,stomacul,duoden
ul.Reprezintămetodade elecție pentruexplorarea tubuluidigestiv.

Scop:
a) explorator:vizualizare,recoltarefrotiuri,biopsii,introducereasubstanțeidecontrastpent
rustomacşiduoden;
b) terapeutic:aspirareasecrețiilorcuîndepărtareacorpilorstrăini, hemostazaprincoagulare.

Materialenecesare:
- endoscop;
- măştişimănuşisterile;
- compreseşitampoanesterile,portamponsteril,pense;
- seringişiacesterile;
- câmpuristerile;
- medicațieanticolinergică;
- anesteziclocal;
- halateprotectoareimpermeabile;
- soluțiiperfuzabile;
- trusăpentruperfuzie.

Pregătireapacientului:
a) psihică:informămpacientulcuprivirelanecesitateainvestigațieişiobținemconsi
mțământul;
b) fizică:
-
recomandămpacientuluisănumănânceînsearaprecedentă,iarîndimineațainvestigației,sănumănân
ce, sănubealichideşisăstopezeadministrareadepansamentegastrice,antiacide;
- pentru a avea stomacul gol, pentru realizarea procedurii, pacientul trebuie să nu mănânce şi să
nubeacu7oreînainte;
- însoțimpacientulînsaladeexaminareşiadministrămlaindicațiamedicului:anticolinergicepentru
reducereasecreției gastrice,sedative;
- poziționămpacientulîndecubitlateralstâng,cucapulsprijinitpepernăşimembreleinferioareuşorfle
ctate;
- încazulpaciențilordiagnosticațicuinsuficiențărespiratorie/
cardiacăpozițiaacestoraesteşezând.
Execuție:
Endoscopiadigestivăsuperioară:serealizeazăcuajutorulunuiendoscop-tubflexibil,careesteintrodus
de cătremedicîncavitatea bucalăşide aiciînesofag,stomac,duodenpentru
vizualizareadetaliioranatomiceşiaeventualelorleziuni,eleputând
fifotografiatesauînregistrate,întimpulendoscopiei,medicul poate prelevaşibiopsii.

25
 Asistentamedicală1:
- serveştemediculuiinstrumentelesterileşimedicațianecesarăpentruanestezienecesareendo
scopiei;
- pregăteşteeprubetelesterileşialterecipiente
necesarepentrurecoltareadiferitelorfragmente,etichetând recipientele cu datele personale ale
pacientului şi examinarea solicitată, pieselerecoltate prinbiopsie
suntfixatecusoluțiedeformolşiapădistilată.
Asistentamedicală2:
- asigurăpozițiapacientului,supraveghează
înpermanență:faciesul,TA,pulsul,stareapsihică,respirația,culoareategumentelorşimucoaselor
,durerea;
- comunicămediculuioricemodificaresurvenităînstareageneralăapacientului;
- asigurătransportulpacientuluiînsalonşiîngrijireaulterioarăaacestuia,
confortulpentruodihnăşirecuperare;
- educăpacientulsăevitetimpde1-
2orehidratarea(pânălaaparițiasensibilitățiinormalededeglutiție).
Îngrijire/intervențiidupătehnică:
- pacientulesteconduslasalon,instalat încondițiideconfortşisecuritate;
- estesupravegheatşiiseasigurărepausullapat;
- dupăgastro-
duodenoscopie,pacientuleliminăocantitateapreciabilădemucus,dacăpacientulnuelimină singur
aerul din stomac şi acuză dureri, asistenta medicală va introduce la
indicațiamediculuisondanazogastricăprincaregazeleseeliminăimediat;
- pacientultimpde2orenu
manâncă,nubea,deoareceînurmaanestezieilocaleafaringelui,alimentelepotsăpătrundăîntrah
ee;
- dupăgastro-
duodenoscopie,uniipaciențipotprezentadureriladeglutiție,caredisparspontanînziuaurmătoare.
Incidente/accidente:
- dureriladeglutiție;
- tumefiereaamigdalelor;
- febrilitate.
Observații:
- înendoscopiadiagnosticăşiterapeutică,suntutilizateatâttuburirigide,câtşiceleflexibile.
 Obiectiv4.Procesul deîngrijirealunui pacientcuUlcergastric

A. Culegerea datelor-
Interviu1.Informațiigenerale
:
a) Nume șiprenume:V.P.
b)Vârsta:43deani.
c) Profesia:inginer
d)Localitateadedomiciliu:.LocalitateaIasi,JudețIași.
e) Diagnosticullainternare:Ulcergastricsurvenit înurmaHP.
f) Data internării:07.02.2022

2. Obișnuințedeviață:
a) Consumatorde:alcool-Da(consumatorocazional),cafea-Da(consumă3cafele/zi).tutun-
Da(consumă25țigăripezi),droguri-Nu.
b)Alergiicunoscute:Fărăalergiicunoscute.

3. Problemedesănătate:
a) Antecedentemedicalepersonale:gastrităindusădestresînperioadafacultății.
b)Antecedenteheredo-colaterale:Fărăimportanțăclinică.
c) Motivele internării actuale: se prezintă în Serviciul de urgenţă acuzând dureri
înepigastrucucaracterascendentretrosternal,scaunemelenice,inapetenţă,tenesme,greţuri
şivărsături. Pacientul este internat în Clinica de
Gastroenterologiepentruinvestigaţiişitratamentmedicamentosdespecialitate.
d)Istoricul stării actuale: Bolnavul este cunoscut ca fiind o persoană agitată, locul
demuncăimpunândunstildeviațăhaotic.
4. Examenulclinicgeneral:
e) Tegumenteșimucoase:cianotice.
f) Greutate:84dekg.
g)Înălțime:1,88m.
h)Țesutcelularsubcutanat:normal.
i) Sistemganglionarșilimfatic:nepalpabil.
j) Aparatlocomotor:hipoton.
k)Aparatrespirator:FRnormală17respirații/ min.
l) Aparatcardio-vascular:tahicardie,hipotensiune.
m) Aparatdigestiv:

scaunemelenice,durereepigastrică,pirozissternal,lipsapofteidemâncare,grețuri,vărsături.
n)Aparaturo-genital:normal.
o)Sistemnervos șiorganedesimț:agitație.

5. Investigații:

a)Examenulsângelui:
- biochimie:
TGO(AST)17
mg/dLTGP(ALT)22m
g/dL
Uree41mg/dl
Creatinină0,78 mg/dl
Bilirubinătotală0,30mg/
dlGlucoză90mg/dl
Amilazătotală67U/l
HelicobacterPylori:rezultatprezent

b.Examenulurinei:negativ.
c)Alteexamene de specialitate:examenEKG:tahicardiecufrecvență 110b/min.

6. Tratament:
a) ) Tratamentmedicamentos:se administrează Ser fiziologic(NaCl 0,9%) sau
Glucoză10%500ml pentrureechilibrarevolemicăşi hidroelectrolitică.
b)Peroral:Omeran40tb,Gastrofait4x1capsulepezi.
c) Injectabil:Controloc2flc/zi,VitaminaK2f/zi,Etamsilat2f/zi.
7. Epicriza și recomandări la externare: Pacient în vârstă de 43 de ani cunoscut
cugastrită indusă de stres se prezintă la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului
ClinicJudețean de Urgență „ Sf. Spiridon”. Clinic la internare: dureri în epigastru cu
caracterascendent retrosternal, scaune melenice, inapetenţă, tenesme, greţuri şi
vărsături.S-auefectuat investigații suplimentare( EKG,H.Pylori) și tratament de
specialitate( Omeran,Gastrofait,Controloc,VitaminaK,Etamsilat),evoluțiafiindfavorabil
ă.După7ziledelainternare au apărut modificări favorabile, durerile au dispărut,
sindromul dispeptic s-aameliorat.
Seexterneazăcuurmătoarelerecomandări:
- respectarearegimuluialimentar,cuevitareaalimentelorbogateînlipideşiacondimentelor;
- evitareaconsumuluidebăuturialcoolice, afumatuluişiastresului;
- tratamentconformRp;
- controlpeste3luniprinAmbulatoriudespecialitate.
B. Identificarea nevoilor fundamentale afectate-
enunțareaproblemelordedependență/diagnostice
deîngrijirelapacientulcuUlcergastric.

În urma culegerii datelor la pacientul cu Ulcer gastric, chiar din ziua internării,
amstabiliturmătoarelenevoi fundamentalealterate:

1. Nevoiadeasealimentașihidrata.
2. Nevoia de a-și menține temperatura în limite
normale.3.Nevoiadeaaveaorespirațienormalășiobunăcircula
ție.4.Nevoiadeaelimina.
5. Nevoiadeadormișiaseodihni.6.N
evoiadeacomunica.

Problemelededependență/
diagnosticeledeîngrijirecareaufostidentificatesunturmătoarele:

1. Alimentațieinadecvatădincauzadistrucțieiulceroasedelanivelulstomacului,manifes
tatăprin:greață,vărsături,durereepigastrică,inapetență.

2. Potențialde
modificareafuncțiilorrespiratoriicauzatedeanxietate,manifestatăprin
neliniște,obosealăfizicășipsihică.

3. Deshidratarelegatădediaree(scaunemelenice),eliminareaurineiinsuficientăcalitativ
,manifestatăprin oligurie,tulburărideperistaltismintestinal.

4. Tulburăridesomncauzatededurereaepigastricămanifestateprinsomnîntrerupt
,starededisconfort.

5. Disconfort, durere abdominală dincauza alterării mucoasei

gastrice,manifestatăprindureriintense,pirozis,balonare.
 C.Plandeîngrijire

Probleme Obiectivedeîn Intervenții Evaluarea

Nr. dedependenț grijire (autonomeşi îngrijirilor
crt. delegate)
aă
/diagnostice
deîngrijire
identificate
1. Alimentație Pacientul să- - în
inadecvatădincauzad șidiminuezesta asigurrepauslapatpa urmaîngrijiri
istrucției readegreațășivă cientului;
- loraplicategr
ulceroasedelanivelul rsăturile. protejezlenjeriadep ețurileşivărsă
stomacului ,manifes Pacientul să at şi de corp turilesedimin
tată prin: fiemenajatpsihic cumusamaşialeză; ueazătreptat.
greață,vărsături,durere şifizicîntimpulv -susțin
epigastrică,inapetență. frunteapacientului şi
ărsăturilor. îlliniştescdinpunctde
vederepsihic;
Să -educ pacientul
urmezereg sărespireprofundpentr
imulalime udiminuarea
ntarconfor senzațieidevomă;
-
m
schimblenjeriadec
indicațiilor. orp ori de câte
orieste nevoie;
-aerisescsalonul;
-servescpacientului
alimente lao
temperatură
moderată,laore
regulate ;
-recoltezanalizede
laboratorla
indicațiamedicului;
-administrez
medicațiaconform
prescripției
medicului
Metoclopramid2f
iv/zi,Algocalmin
2fiv/zi,No-Spa 2
fiv/zi.
2. Potențialde Pacientulsă -poziționarea Pacientulnumai
modificareafuncțiilor prezintecăi pacientuluiîn prezintăostare
respiratoriicauzatede respiratorii pozițiasemișezând dedisconfort.
anxietate,manifestată libere șio pentruafavoriza
prinneliniște, bună respirația;
obosealăfizicăși respirație. -monitorizarea
psihică. funcțiilorvitaleși
notareaacestora în
F.O;
-administrarea
medicațieila
indicațiamedicului
pivcuSerGlucozat5
%;
3. Deshidratarelegatăded Pacientulsă -observarea Pacientul
iaree( scaunemelenice șinotarea esteechilibrathi
), fieechilibrathidro eliminărilorîn F.O; dro-
eliminareaurineiinsufi - -asigur electrolitic;Paci
cientă. pacientuluihidratar entul
e oralăpentru sehidrateazăcor
fluidifiereasecrețiil espunzător.
orbronşice;
-administrez
laindicatiamedicul
uiVitaminaK2
fiv/zi,Etamsilat2f
iv/zi,
 calitativ,manifestată electrolitic. -monitorizarea
prinoligurie, tulburări funcțiilorvitale;
deperistaltism intestinal. Reluareatr
anzitului -aerisireaîncăperii;
intestinal.
-încurajarea
pacientului;

-administrarea
medicațieila
indicațiamedicului:
Loperamid 1
cps/3zi,Smecta
1x4plicuri/zi;
-asigur
hidratarea
pacientului;
4. Tulburăridesomn Pacientulsă -asigurareaunui Pacientulnumai
cauzatededurerea aibăunsomn programrecreativ; esteanxios.
epigastricămanifestatepr liniștit,od
insomnîntrerupt,starede ihnitor. -stabilirea unui Prezintăostared
disconfort. orardesomnîmpreu e confort,
Sănumai nă comunică
cupacientul;
prezintestarede eficientșiîși
oboseală. -aerisireasalonului; poateîndeplini
activitățile
Să-și -asigurarea
cotidiene.
ameliorezest lenjerieide pat
area curată
șiconfortabilă;
generală.
-monitorizarea
funcțiilorvitale;

-administrezla
indicația
medicului
Xanax0,25mg
searalaculcare.
 5. Disconfort, - -durerea
durere Ameliorarea asigurrepauslapatpa seamelioreazăs
durerii; cientului; ubtratatment;
abdominalădinc
- -perioadele
auzaalterăriimu educpacientulsăa deacalmie
coaseigastrice, doptepoziții seprelungesc.
manifestatăprin antalgice,săexcludăa
dureri limentelegraseşiirita
nte;
intense,pirozis,
-
balonare. pregătescpacientulp
entru
investigațiiendosco
pice;
-administrez
laindicatia
medicului:Dicarboc
alm4tb/zi,
Famotidină 2
tb/zi;Omeprazol 2 tb/
zi.Controloc1flc/ziiv
6. Anxietatecauzat Pacientul - -pacientula
ă săprezinte o stare asigurpacientuluiunc primit
debine limatdelinişteşisecuri cunoştintesuficie
denecunoaşterea
fizicşipsihic; tate; nte
prognosticuluib - despreboalăsitrat
oliimanifestatăp încurajezpacientuls amentşi nu mai
rinnelinişte , Pacientulsăobținăi ă îsi esteanxios.
teamă. nformatii exprimetemerile;
despreboalăşitrata - împreună
ment. cumediculofe
r
informații
despreboalăşitrat
ment;
-
facilitezcontactulc
u familia.

Pacientînvârstăde43deanicunoscutcugastrităindusădestresseprezintălaClinicadeGastr
oenterologieaSpitaluluiClinicJudețeandeUrgență„Sf.Spiridon”.Cliniclainternarepacientul
prezintă:dureriînepigastrucucaracterascendentretrosternal,scaunemelenice, inapetenţă,
tenesme, greţuri şi vărsături. S-au efectuat
investigațiisuplimentare(EKG,H.Pylori) și tratament de
specialitate (Omeran,

Gastrofait,Controloc,VitaminaK,Etamsilat),evoluțiafiindfavorabilă.După7ziledelaintern
areau apărut modificări favorabile, durerile au dispărut, sindromul dispeptic s-a
ameliorat.Seexterneazăcu următoarelerecomandări:
- respectarearegimuluialimentar,cuevitareaalimentelorbogateînlipideşiacondimentelor;
- evitareaconsumuluidebăuturialcoolice, afumatuluişiastresului;
- tratamentconformRp;controlpeste3luniprinAmbulatoriudespecialitate.
Obiectivnr.5-EducațiapentrusănătatelaunpacientcuUlcer gastric
Educaţia sanitară a bolnavilor spitalizaţi, diagnosticați cu ulcer gastric presupune
omuncă continuă, serioasă şi uneori dificilă din partea personalului sanitar mediu în
scopulobţinerii colaborării bolnavilor pentru vindecarea lor cât mai rapidă.Ea trebuie
efectuatăînacelaşitimppentruprevenireacontaminăriidelaunbolnavlaaltulsauapersonalulu
iauxiliar care îngrijeşte bolnavii.Educaţia sanitară în spital are particularităţile sale,
vizândîntrealtele:

- cooperareastrânsăabolnavuluilatratamentulterapeutic .
- asistentamedicalăexplicăbolnavuluiimportanţafiecărui medicament,oraruldeadministra
re şi efectelelui,instruieştebolnavul despre doza cei se administrează, explicând riscul
nerespectării acestuia. Explică pericolul transmiterii medicamentelor dela unul la altul
sau a altora introduse în mod fraudulos de aparţinători; va colabora
cubolnavulpentruacunoaşteefectulmedicaţieiprescrise.
- asistenta medicală va informa bolnavul despre regimul alimentar pe care trebuie să-
lurmeze, de ce trebuie regimul prescris, caresunt alimentele admise şi interzise,
risculconsumării alimentelorinterzise.Explicăbolnavului importanţainformării
decătreacesta asupra modificărilor care apar în intensitatea simptomelor bolii pentru
care a fostinternat,simptomelenoideînsănătoşire.
- asigurarea unei atmosfere morale care să evite dezorientarea afectivă şi sentimentul
deînsingurareaceluiinternat.
- respectarealiniştiibolnavuluişicruţareasadestresdinpartea familieişiavizitatorilor.
- asigurareaordinei,curăţenieiînunitateaspitalicească.
- asistenta medicală va explica bolnavului unele măsuri de prevenire, de profilaxie
careconstauîn:evitareaefortuluifizicşipsihic;evitareaconsumuluidealcool,tutun,cafeaşiaal
imentaţieibogatăînclorurădesodiu.
 III. Bibliografie

1. Lucreția Titircă –„Urgențele medico-chirurgicale, sinteze pentru asistenții

medicaliEdiția aIII-aEditura Medicală,București,2014,pagina51-66.

2. „
Dicționar medical ilustrat de la A la Z ( Anatomia și fiziologia, boli,
medicamente,nutriție,tehniciterapeutice”,vol.12,EdituraLitera,2013.

3. Tania Bararu- „ Ghidul examenului de absolvire 2018, calificarea profesională-

asistentmedical generalist”, ediția a VIII-a, Școala Postliceală Sanitară De Stat
„ Grigore GhicaVodă„Iasi,2018,pagina33-36,75- 77,113-116.

4. ElenaScorţanu–“Tehnicideîngrijireşiprotocoaledepregătireabolnavului”, 2011.

5. LucrețiaTitircă-“Ghiddenursingcutehnicideevaluareșiîngrijiricorespunzătoarenevoilorfunda
mentale”,EdituraViațaMedicalăRomânească,2008

6. AlbuM.R.,M.Mincu–“Anatomiaşifiziologiaomului”,EdituraCorint,Bucureşti,1997.

7. BaltăGeorgeta–„Tehnicigeneralede
îngrijireabolnavilor”,EdituraDidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1988

8. MozesC.–“Tehnicigeneraledeîngrijire
abolnavilor”,EdituraDidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1989.
IV. Anexe

Figura1:Stomacul.
Figura2:HelicobacterPylori