MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Scoala Postliceala Sanitara

“Carol Davila”
Localitatea Tg-Jiu Judetul Gorj

PROIECT DE CERTIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR
DR.HORTOPAN RAMONA CRISTINA

INDRUMATOR
AS.MED. STOICOIU GABRIELA VOICHITA

ABSOLVENT
GRIGORE MARIA SILVIA

TG-JIU
2019

1
 MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
Scoala Postliceala Sanitara
“Carol Davila”
Localitatea Tg-Jiu Judetul Gorj

INGRIJIREA PACIENTEI CU BOALA

INFLAMATORIE PELVINA

COORDONATOR
DR.HORTOPAN RAMONA CRISTINA

INDRUMATOR
AS.MED. STOICOIU GABRIELA VOICHITA

ABSOLVENT
GRIGORE MARIA SILVIA

TG-JIU
2019

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I. PARTEA TEORETICĂ

I.1. INTRODUCERE: MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE
FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE
ÎNGRIJIRE…………………………………………………………………………………….pag.5

I.2. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI

GENITAL FEMININ………………………………………………………………....pag.8

I.3. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ:

DEFINIŢIE, CARACTERISTICI, COMPLICAŢII………………………………..pag.11

I.4. ETIOLOGIE…………………………………………………………..…pag.13

I.5. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE ………………………………..pag.15

I.6. DIAGNOSTIC POZITIV ……………………………………………….pag.16

a. Criterii clinice
b. Criterii de laborator

I.7. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL ………………………………………...pag.17

I.8. TRATAMENT …………………………………………………………...pag.18

a.Tratamentul antibiotic – principii general
b.Tratament patogenic şi simptomatic

I.9. PROGNOSTIC …………………………………………………………..pag.21

I.10. PROFILAXIE ………………………………………………………….pag.22

I.11. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE

PELVINĂ …………………………………………………………………………….pag.22

I.12. CONCLUZII – Partea teoretică ……………………………………....pag.23

CAPITOLUL II. PARTEA PRACTICĂ

II.1. PREZENTAREA CAZURILOR: ……………………………………..pag.25
- Culegerea informaţiilor
- Identificarea problemelor
- Plan de îngrijire

II.2. CONCLUZII – Partea Practică ………………………………………..pag.52

II.3. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ ………………..pag.52
II.4 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ………………………………………...pag.55

3
Motto:

Sănătatea e unitatea ce dă valoare

tuturor zerourilor vieţii.

Bernard de Fontenelle

4
 CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICĂ

I.1. INTRODUCERE

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Boala inflamatorie pelvină este considerată, în acest moment, una din bolile cele
mai frecvente, întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. Prevenirea acestei boli
este de importanţă majoră, deoarece, nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate
duce la infertilitate, sau poate cauza complicaţii grave.
Am ales această temă deoarece, în timpul stagiului petrecut în spital, am făcut
practica pe secţia de ginecologie. Am avut timp să observ numărul mare de femei
diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină. Unele, diagnosticate la timp, sunt, în prezent,
mămici.
În acelaşi timp, mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici
precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi, nu în ultimul rând, măsuri
profilactice.
Am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie la îngrijire, tratament şi educaţie
sanitară.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi
cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii
interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.

DEFINIŢIA NURSINGULUI
Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii, cuprinzând:

- promovarea sănătăţii;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile sanitare,
aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.

5
 Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul, fie acesta
bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate/recuperare, să ajute individul, fie
bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea, cu
condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face, şi să acţioneze în
aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă, cât mai curând posibil”.
A.N.A. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul
comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în
domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. Îngrijirea are un
caracter continuu, fiind orientată asupra individului, a familiei sau a grupului,
contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă. Nursa aplică diverse
metode pentru a menţine şi stimula sănătatea, scopul ei fiind acela de a-i apropia pe
indivizi de familie/diverse grupuri.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.
„O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane, pentru a-
şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală”.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie.

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori, de a practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.

6
 Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate, în funcţie de individ,
starea de sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. După conceptul Virginiei
Henderson, scopul ideal al profesiunii de a mulţumi, este independenţa persoanei în
satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire)
3. Planificarea îngrijirii (obiective)
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea

1. Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor

privind pacientul în globalitatea sa. Ne informează asupra ceea ce este pacientul, asupra
suferinţei, obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.

2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele

specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea
„diagnosticului de îngrijire”.

3. Planificarea îngrijirilor ne permite:

a. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite;
b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea

concretă a intervenţiei).

5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut, dacă au apărut date noi în

evoluţia stării pacientului şi, eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi
obiectivelor (proces ciclic).

7
 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi

inflamaţia organelor tractului genital feminin superior (uter, uterine şi ovare). Aceasta este
adesea, dar nu întotdeauna, o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală.
Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome,
motiv pentru care nu urmează un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvină este
depistată târziu, când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată, sau când suferă de
durere cronică pelvină.
Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. După un prim episod de boală
inflamatorie pelvină, 20% din femei prezintă infecţii ulterioare, în interval de 2 ani.
Se estimează că 1,7% din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. Boala este cu
siguranţă subdiagnosticată, deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa
bolii, fie datorită lipsei simptomelor, fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome.
Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă, care are
efecte pe termen lung.
Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte, care au cel mai ridicat
risc de a face o boală cu transmitere sexuală, sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a
dezvolta o boală inflamatorie pelvină.

I.2. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE

APARATULUI GENITAL FEMININ

STRUCTURA PELVISULUI
Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea
celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaţie de
tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate.

8
 Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul, ischionul şi
pubisul. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul, o cavitate în formă de
cupă, în care pătrunde capul femural.
Articulaţiile oaselor pelvisului
Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii :
- Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza
pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice.
- Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de
ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos şi sacrospinos.

2. MUŞCHII PELVIENI cuprind :

a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita
rotaţia şi aducţia coapsei. Aceştia includ muşchii piriform, obturator intern şi iliopsoas.
b) Muşchii planşeului pelvin, care sunt :
- Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal, alături de
fasciile acestora – inferioară şi superioară.
- Ridicătorul anal (levator ani) – format de către pubococcigieni.
- Diafragma urogenitală.

STRUCTURILE GENITALE

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se întinde de la

vestibulul vulvei până la uter. În poziţia dorsală de litotomie, vaginul este orientat posterior
către sacru, dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. Este ataşat la
extremitatea superioară de uter, chiar deasupra cervixului. Spaţiile dintre cervix şi vagin
sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale (anterior, posterior şi lateral).
Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior,
peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior.
Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu
arcul tendinos ( linia albă ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de
ţesut conjunctiv, numit himen.

9
 Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra, colul vezical şi regiunea trigonului şi
porţiunea posterioară a vezicii; posterior – cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior
şi fundul de sac posterior.
Este compus din trei straturi: mucoasa, musculatura şi adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină, rectală
medie şi arterele ruşinoase interne.
2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi
în partea superioară corpul uterin.
a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul (portio
vaginalis).
b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al
naşterilor. Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte:
- cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin
- miometrul – stratul muscular al uterului, alcătuit din fibre musculare netede
întrepătrunse, cu dimensiuni între 1,5 şi 2,5 cm.
- peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior,
formând seroasa uterină.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină, care se anastomozează cu
artera ovariană şi cea vaginală.

Anexele uterului:
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezintă terminaţiile proximale
nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm.
Funcţii: preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepţie, transportul şi
nutriţia ovulului fertilizat.
Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni: regiunea interstiţială, istmul, ampula şi
fimbria.
Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene.

b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm.
Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni, care se modifică
cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. Substanţele exogene, inclusiv contraceptivele orale
sau medicaţia de inducere a ovulaţiei, pot stimula sau suprima activitatea ovariană.

10
Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. Zona corticală este formată dintr-o
stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. Medulara ocupă o
porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană, care se
anastomozează cu artera uterină.

I.3. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ:

DEFINIŢIE, CARACTERISTICI, COMPLICAŢII

11
Definiţie:
Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen
transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi
anaerobe.
Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include
inflamaţia oricărei structuri anatomice: endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin,
seroasa uterină şi ligamentele largi.
Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor.
Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor.
Cand inflamaţia cuprinde uterul, trompa şi ovarele, se numeşte metroanexită.
Cervicita este inflamaţia colului uterin.
Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul.

Caracteristici:
Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează
cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine. Diagnosticul de boală
inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic, ce implică inflamaţie şi infecţie genitală
înaltă. Inflamaţia poate interesa oricare segment de-a lungul tractului genital superior, ce
include endometrul, salpingele şi peritoneul.
Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de
microorganisme ce se transmit pe cale sexuală, Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia
trachomatis. Mai rar, agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae,
streptococi grup A şi pneumococi, pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala
inflamatorie pelvină.

Complicaţii:
Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale, fie
plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic, fie de la capetele
terminale ale trompelor uterine. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de
curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri, ca de exemplu:
prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie
endometrială), zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare), examinarea

12
uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul
avorturilor. În aceste cazuri, femeia este predispusă la cervicită şi endometrită.
Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine
acute. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină
care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. Aceasta reflectă de
obicei o

aglutinare a organelor pelviene (tube uterine, ovar, intestin) ce formează un complex

palpabil.
În caz de abces tubo-ovarian, antibioticul cel mai activ şi mai eficient este
metronidazolul. Tratamentul chirurgical (drenarea abcesului) este rar folosit, deoarece
majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.

13
 I.4. ETIOLOGIE

Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii, dar în
majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere
sexuală frecvente: gonoreea şi chlamidioza.
Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă
pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. Bacteria care cauzează gonoree
(neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8%
din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii
pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. În schimb, alte

14
metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a
contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Dar,
acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul
că determină ingroşarea cervixului, astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la
tractul genital superior.
Uneori, bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital
în timpul naşterii, în urma unei întreruperi de sarcină, sau a unui avort spontan, sau ca
urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie
endometrială). Rar, cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este
identificată – se crede că în aceste cazuri, bacteriile inofensive, prezente în mod normal în
vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală.

CHLAMYDIOZA

I.5. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE

Simptome:

- durere în abdomenul inferior şi pelvis

- secreţii vaginale abundente, cu miros neplăcut
- menstruaţie neregulată
- durere în timpul actului sexual

15
 - durere lombară
- febră, oboseală, diaree sau vomitături
- micţiune dureroasă sau dificilă

Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale, survenind în 2-5

zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. Numeroase
femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. Dar
dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită
de prurit), în special la câteva zile după un contact sexual, se poate suspecta o boală cu
transmitere sexuală.
Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă, constantă
şi prin accese ocazionale de febră. În plus, poate apărea un disconfort sau chiar durere în
raporturile sexuale. Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele
normale.
Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi
asimptomatică. În acest ultim caz, boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu
chlamydia.
Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită
chlamydia mai departe. Totodată, în lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi
grav afectate.
Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete
sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca
fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină.
În consecinţă,
Durerea pelvină întârzierea stabilirii
diagnosticului şi instituirii
tratamentului,contribuie probabil la instalarea
sechelelor inflamatorii la nivelul tractului
genital superior.
I.6. DIAGNOSTIC POZITIV

a. Criterii clinice
b. Criterii de laborator

16
 a. Criterii clinice
Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele
bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. De
asemenea, nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină.
În mod tradiţional, diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de
semne şi simptome alcătuită din durere pelviană, sensibilitate cervicală şi anexială şi febră.
Astăzi, însă, se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu
boală inflamatorie pelvină, ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de
diagnosticat.
Pentru acurateţea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de
sensibile pentru a depista cazurile uşoare, dar şi suficient de specifice pentru a evita
administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate.
Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să
prezinte nici un simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate
a organelor pelviene, fie sensibilitate uterină simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială.
Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce
determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului,
anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate
abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale,
reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv
pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr
crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt
din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă.
Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la
femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi:
- biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei
- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-
ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.

17
 - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în
caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

I.7 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale

bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza,
hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala
inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte
afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie
pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de
sac Douglas.
Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi
laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura
este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic,
teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea
ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas.
Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a
secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi
lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa
Nicolau.

I.8. TRATAMENT

a. Tratamentul antibiotic – principii generale

b. Tratament patogenic şi simptomatic

a. Tratamentul antibiotic – principii generale

18
 Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un
spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis,
bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi.
Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament
medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se
recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi
serioase.
După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul
va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată
trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul
curant.
Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu:
- ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută
organismul să lupte împotriva infecţiei
- odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se amelioreze (de obicei
după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice.
- administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS),
precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72
ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical
- evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia
completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea,
evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul
administrat pentru o boală cu transmitere sexuală
- stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un
nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca
acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se
vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele
în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6
săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă
- contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar.

Opţiuni de medicamente
Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice
sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi.

19
Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor
recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

- pacientă neinternată, regimul A:

Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Ofloxacina se
administrează sub forma de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se
administrează sub formă de tablete, o data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu
se folosesc la femeile însarcinate. Metronidazolul, sub formă de tablete, de doua ori pe zi,
timp de 14 zile. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de
metronidazol.

- pacientă neinternată, regimul B.

Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina:

Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administrează o dată, sub forma de
injecţie intramusculară. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe
zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicată la gravide. De asemenea se recomandă
evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină
Cefoxitina se administrează o singura dată, sub forma unei injecţii intramusculare.
Probenecid se administreaza sub formă de tablete, administrată in priză unică, în momentul
injecţiei. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14
zile.
Alta cefalosporină, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină, cu sau fără
metronidazol. Cefalosporinele se administrează o singură dată, sub forma unei injecţii
intramusculare. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp
de 14 zile. Metronidazolul este sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.

- pacientă internată. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea bolii

inflamatorii pelvine. În spital, antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă
timp de cel puţin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale orală, tratament care poate fi
continuat la domiciliu după externarea din spital.
- pacientă internată, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se administrează
intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. Cefoxitinul se administrează
intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de

20
tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se
administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina)

- pacientă internată, tratament intravenos, regim B

- clindamicina
- gentamicina
Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se
administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.
După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administrează
antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).

1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

- Ceftriaxon 125 mg intramuscular (doză unică) sau
- Ofloxacin 400 mg oral (doză unică) sau
- Cefixim 400 mg oral (doză unică) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică).
2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis
- Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doză unică) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile
Se recomandă internarea în spital, mai ales în cazurile cu diagnostic incert, când se
suspectează un abces pelvian, când semnele clinice sunt severe, sau când pacienta prezintă
complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator.
Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră, când
numărul de leucocite a revenit la normal, sensibilitatea de rebound a dispărut, iar
examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine.
Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi
trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ. Testele uretrale efectuate la
partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi
non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii. Se
recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia
infecţiei.

21
 b.Tratament patogenic şi simptomatic
Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa
antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) – Paduden, Brufen – administrate oral, de două
ori pe zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu
butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular,
deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. Se
vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi şi supozitoare Scobutil.
În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a
antibioticului, se vor administra antipiretice – la nevoie.
Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice: Metoclopramid comprimate
administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile.

I.9. PROGNOSTIC

Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot
cauza durere pelvină cronică, sarcină ectopică şi infertilitate.
Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin, pot fi
sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală
inflamatorie pelvină. În cazul pacientelor însărcinate, infectate cu HIV, sau care nu
răspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomandă spitalizarea. Tratamentul constă
în administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale orală.
Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie
pelvină, nu este necesar un tratament de întreţinere. Cu toate acestea, este important să se
ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control
regulat efectuat de doctor.

I.10. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE

Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei,
odată ce aceasta a apărut. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură

22
de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală. Folosirea constantă de prezervativ
va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală, care poate duce
apoi la boala inflamatorie pelvină. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă
pentru a se preveni apariţia unei sarcini, se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a
se reduce riscul de infecţie.

Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative)

Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o
boală cu transmitere sexuală. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui
contact sexual.
Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că
el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală.

Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine

Prezervativele feminine (diafragma, de ex.) sunt disponibile pentru femeile ale
căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin.

I.11. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ

INFLAMATORIE PELVINĂ

Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. Bolnava
nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată, este foarte bolnavă,
prezintă vărsături, este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau
o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine), sau dacă persoana
respectivă nu se poate trata singură la domiciliu.
Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară
administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. În caz contrar,
infecţia poate să reapară.
Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului.
Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul
examenului abdominal şi pelvin. Monitorizarea ulterioară, ce constă într-o nouă consultaţie

23
la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că
tratamentul a avut succes.

I.12. CONCLUZII
PARTEA TEORETICĂ

Boala inflamatorie pelvină (anexita, salpingita, metroanexita) este o infecţie ce

poate implica uterul, trompele uterine, ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia
abceselor tubo-ovariene.
În cazul bolii, pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli, metode
contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor, instrumentaţie transvaginală a colului
si uterului şi, de asemenea, prezenţa bolilor cu transmitere sexuală, istoric de boli
inflamatorii pelvine

Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii.

Criterii majore
Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan: sensibilitate la nivelul
zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound, sensibilitate la mobilizarea colului uterin
şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. În plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care
pot da această simptomatologie. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru
începerea tratamentului.

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita, sarcina ectopică, avortul septic,

endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, răsucirea anexelor
uterine, boala inflamatorie intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte
afectiuni intra-abdominale.

Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2

săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg, care omoară mai mult
de un tip de bacterii. Dacă este administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce
provoacă boala inflamatorie pelvină.
Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor
bolii inflamatorii pelvine. Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă

24
îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fără
alte simptome.

Pentru prevenirea reinfectării, partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi

pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia), chiar dacă au
sau nu simptome. Orice infecţie trebuie tratată imediat.Uneori este necesară mai mult de o
cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină.
Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin
folosirea de prezervative, ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

CAPITOLUL II
PARTEA PRACTICĂ

CAZ I

Nume: Ciurea
Prenume: Simona
Vârsta: 20 ani

25
 Domiciliu: Targu Jiu
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: studentă la stomatologie
Data internării: 27. 04. 2019 ora 18.50
Diagnostic internare: Anexită acută bilaterală
Motivele internării: durere accentuată în etajul abdominal inferior, greţuri,
vărsături, subfebrilă.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă patologică
APF: menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Naşteri 0; Avorturi : 0
APP: bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei fără antecedente şi
alte boli cronice

Istoricul bolii :
Bolnava afirmă că în seara zilei de 26.04.2019 are greţuri, varsă în cursul nopţii şi
dimineaţa are febră 37,4°C; acuză stare generală rea, cu durere puternică în toată zona
inferioară a abdomenului; se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru
investigaţii şi tratament.

Examene paraclinice :
Hemoleucograma: Ht: 35%; Hb: 11,6%; Hematii 4 190 000; Leucocite 8 600;
Trombocite 285 000.
VSH: 8
Examen urină: culoare galbenă, albumină absent.
Examen obstetrical: col de nulipară, fără leziuni
TV: col închis, uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil la
mobilizare, anexa dreaptă 4/4 mm, elastică, dureroasă, mobilitate redusă; anexa stângă
palpabilă, dureroasă; Douglas suplu.
Echo: vezică urinară în semirepleţie, uter 71/30/50 mm; anexa dreaptă
hipoechogenă 30/20 mm; anexa stângă 20/19 mm. Nu sunt colecţii în Douglas.
Înălţime 155 cm;
Greutate: 42 kg
T.A. 110/60 mm/Hg

26
 Puls 80 b/minut
Temperatură 37,6°C.

IDENTIFICARE PROBLEME

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme: respiraţie inadecvată

Manifestări de dependenţă: dispnee (polipnee)
Sursă de dificultate: anxietatea.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme: alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare
Manifestări de dependenţă: greţuri, vărsături
Sursă de dificultate: iritaţie peritoneală.

3. Nevoia de a elimina
Probleme: eliminări intestinale alterate
Manifestări de dependenţă: greţuri, vărsături
Sursă de dificultate: boală infecţioasă acută

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme: insomnie, disconfort, oboseală
Manifestări de dependenţă: somn insuficient calitativ şi cantitativ
Sursă de dificultate: durere, greţuri, vărsături.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta apreciază calitatea, semnificaţia hainelor; îşi alege haine potrivite staturii,
greutăţii şi vârstei sale.

27
 7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Probleme: hipertermie
Manifestări de dependenţă: subfebrilitate
Sursă de dificultate: boală infecţioasă acută.

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare; are deprinderi
igienice bine conturate (baie, duş zilnic).

9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme: alterarea integrităţii fizice
Manifestări de dependenţă: semne inflamatorii
Sursă de dificultate: durere.

10. Nevoia de a comunica

Pacienta comunică uşor, foloseşte un limbaj adecvat, dar respectuos; îşi exprimă
dorinţele, emoţiile.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri

Pacienta are propriile principii, respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât
pentru pentru propria valoare, cât şi pentru cea a mentorilor săi.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Probleme: neputinţă
Manifestări de dependenţă: incapacitatea de a face ceea ce-i place
Sursă de dificultate: spitalizare, durere.
13. Nevoia de a se recreea
Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică.

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară), pentru a evita o nouă
spitalizare.

28
 Probleme :

- alterarea confortului fizic din cauza durerii

- potenţial deficit de volum lichidian
- deficit de cunoştinţe
- alterarea vieţii sexuale
- risc de complicaţii

29
 ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic Combaterea - pacienta va fi aşezată în repaus - pacienta afirmă o uşoară
- durere durerii şi fizic, în poziţie comodă, ameliorare a durerii în ambele
- somn alterat asigurarea unui relaxantă fose iliace
somn suficient - îi administrăm antalgice - acuză stare de bine fizic din
    (Algocalmin, Piafen), i.m., la punct de vedere al cazării
    indicaţia medicului - pacienta reuşeşte să doarmă 6
  - facem toaleta vulvo-vaginală ore noaptea
  cu soluţieClorom 1% ( după  
izolarea patului de restul
salonului).
- se va administra Diazepam - 1
fiolă seara
- se asigură salon bine aerisit,
curat,liniştit.
  Risc complicaţii   Prevenirea - se administrează i.v. - T : 37,6°C
  complicaţiilor Ampicilină 1gr/6 ore şi - T.A. 110/ 60 mmHg
    Gentamicină 80mg/8ore - pacienta nu prezintă semne de
    - se monitorizează funcţiile deshidratare, nu prezintă frison
    vitale dimineaţa şi seara sau creşterea temperaturii mai
    - se face bilanţ ingesta-excreta mult de 37,6°C
    - se montează perfuzie i.v. (pe  
  cateter) cu glucoză 5% 500 ml  
- se administrează anti-
inflamatoare: Movalis
supozitoare i.r. Seara
Disconfort psihic Dobândire de - menţinem un nivel de - pacienta şi familia sunt
- deficit de cunoştinţe noi comunicare eficient cu familia şi mulţumiţi de atitudinea adoptată
cunoştinţe   pacienta şi de informaţiile primite
    - informăm asupra evoluţiei şi - starea de anxietate predomină
eventualelor complicaţii care pot datorită persistenţei
apărea simptomelor
- cerem sprijinul familiei
- asigurăm suport moral

ZIUA A II-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic Combaterea - administrăm antalgice, - durerea se ameliorează uşor
- durere durerii şi antispastice, antiinflamatoare după administrarea medicaţiei, dar
- somn alterat asigurarea unui (Algocalmin, Scobutil, Piafen, reapare după trei ore, însă mai
  somn suficient Movalis supozitoare) slabă în intensitate
    - menţinem o igienă locală - pacienta reuşeşte să doarmă 6
    satisfăcătoare (efectuarea toaletei ore pe timpul nopţii
    de către pacientă)  
    - asigurarea confortului fizic:  

30
    lenjerie curată, poziţie comodă în  
    pat.  
- administrăm Diazepam 1tbseara
Risc complicaţii Prevenirea - se administrează i.v. Ampicilină - TD : 36,8°C
  complicaţiilor 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / - TS : 37,4°C
    8 ore - nu prezintă frison
    - monitorizăm funcţiile vitale - stare generală mult ameliorată
    dimineaţa şi seara şi menţinem nu prezintă semne de deshidratare
    temperatura corpului în limite - Ht 35% ; Hb 11,6%
    normale Hematii 4 190 000
    - recoltăm probe biologice pentru Leucocite 8 600
    hemoleucogramă, VSH, ex. urină VSH 8
    - facem bilanţul ingesta-excreta Ex. urină : nimic patologic
    cu evaluare clinică generală - pacienta îşi însuşeşte
    - recoltăm frotiu vaginal informaţia
    (pacienta va fi anunţată să nu-şi
  facă toaleta intimă în seara
precedentă) pentru a treia zi

Alimentare şi Alimentare şi - hidratăm pacienta cu ceaiuri - pacienta nu prezintă senzaţie de

hidratare hidratare în îndulcite, călduţe greaţă sau vărsături
necorespunzătoare limite normale - instituim o alimentatie usor - ingera cu placere fructe si
    digerabila, fara condimete si mancare pregătită de acasă
  grasimi - respectă indicaţiile şi mănâncă
  - împărţim raţia alimentară în puţin şi des
  mai multe mese, respectând - nu prezintă simptome de
  mesele principale intoleranţă
  - supraveghem toleranţa pacientei  
  la alimentele ingerate  
 
Disconfort psihic Asigurarea unui - menţinem în continuare un nivel Pacienta este mult mai liniştită din
- deficit de confort fizic eficient de comunicare cu cauza atenuării simptomelor
informaţii adecvat pacienta Familia este implicată activ în
    - facilităm legătura dintre medic,  susţinerea ei
    familie, pacientă, informând  
    asupra evoluţiei sale
    - asigurăm suport moral

       

ZIUA A III-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

31
Disconfort fizic Combaterea durerii - administrăm în continuare, la - durerea este mult diminuată
- durere   nevoie antalgice - după examinare prezintă
    - antispasticele se durere în etajul inferior, cu anexe
    administrează i.m. la 12 ore dureroase la mobilizare
    - Movalis administrat i.r. seara - se administrează la cerere o
    - dimineaţa pacienta e chemată fiolă de Scobutil şi Algocalmin;
    în sala de tratament - se execută durerea cedează, rămânând o
    tuşeu vaginal, cu palpare senzaţie de jenă
    abdominală a anexelor, apoi pe  
    valvă se recoltează din col şi  
    endocol secreţie vaginală pentru  
    test Papanicolau  
    - pacienta este condusă în salon  
şi este aşezată în poziţie comodă

Risc de complicaţii Prevenirea - administrăm în continuare i.v. TD : 36,7°C

  complicaţiilor Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi TS : 36,9°C
    Gentamicină 1 fiolă / 8 ore - stare generală bună, fără
    - monitorizăm funcţiile vitale semne sau simptome ale unor
    dimineaţa şi seara şi menţinem complicaţii
    temperatura corpului în limite  
  normale  
 
Alimentare şi Alimentare şi - pacienta va fi hidratată oral, - pacienta mănâncă cu plăcere
hidratare hidratare în cu ceaiuri îndulcite, călduţe - nu prezintă greaţă, vărsături
necorespunzătoare limite normale - se va menţine o alimentaţie sau meteorism abdominal
    uşor digerabilă, cu mese dese - abdomen suplu, elastic,dureros la
  - supraveghem toleranţa la palpare în zonele anexiale
  alimentele ingerate  
  - urmărim apariţia eventualelor  
  alterări ale eliminărilor  
  intestinale  
  - se administrează i.m. complex  
  de vitamina B
Disconfort psihic Dobândire de - lămurim pacienta că Pacienta este totuşi neliniştită în
- deficit de cunoştinţe noi recoltarea privinţa rezultatului, având în
cunoştinţe   frotiului vaginal este un examen vedere incidenţa cancerului de col
    de rutină în ginecologie uterin la femei tinere
- asigurăm suport moral

   

ZIUA A IV-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

32
 Disconfort fizic Combaterea - administrăm la nevoie antalgice - pacienta nu solicită antalgice
- durere durerii - administrăm antispastice 1 fiolă - nu mai prezintă decât uşoară
    la 12 ore(Scobutil) jenă la palparea abdomenului
    - administrăm antiinflamatorii - - zone anexiale suple, uşor
    Movalis dureroase, abdomen suplu,  elastic
    1 supozitor seara  
    - se indică menţinerea unei igiene  
    intime  
    şi locale satisfăcătoare
    - examen clinic general - palpare
  abdominală a etajului inferior

Risc de complicaţii Prevenirea - se administrează i.v. Ampicilină - TD : 36,7°C

  complicaţiilor 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ - TS : 36,8°C
    12 ore - nu prezintă frison sau alte
    - monitorizarea funcţiilor vitale, semne şi simptome ale unei
    cu menţinerea lor în limite complicaţii supraadăugate
    normale - stare generală bună, afebrilă
   
Alimentare şi Alimentare şi - supreveghem toleranţa la - pacienta nu prezintă meteorism
hidratare hidratare în alimente şi eventuala apariţie a abdominal, greţuri sau vărsături ;
necorespunzătoare limite normale unor alterări ale eliminărilor are tranzit intestinal, scaun de
    intestinale consistenţă normală
    - recomandăm, în continuare, o - prezintă un bun apetit pentru
    alimentaţie echilibrată alimentele consumate (in special
    - se administrează vitamina B1 şi fructe)
    B6, i.m.
 

ZIUA A V-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic şi Educaţie sanitară - se face o evaluare clinică - la examinare se constată un
psihic - recomandări generală, cu examen abdomen elastic, suplu, cu zone
  medicale ginecologic. Pacienta e pusă în anexiale nedureroase TD : 36,7°C
    poziţie ginecologică - se - Pacienta îşi însuşeşte
    execută TV. recomandările medicului şi are
    - se întocmesc documentele de parte şi de înţelegerea viitorului soţ
    externare, cu recomandările şi de sprijinul familiei
    aferente  
    - se indică continuarea  
    ambulator a tratamentului
    antispastic şi antibiotic-oral
    Ampicilină 500mg 1/ 8 ore,
    Scobutil.
    - antalgice la nevoie  
    - antiinflamatoare seara – 1  
    supozitor Movalis, timp de 5  
    zile  
    - se indică evitarea
 
    ortostatismului prelungit,
    expunerea la frig şi umezeala  
    - se recomandă acordarea unei  
 

33
    atenţii deosebite igienei locale  
  intime  
  - evitarea relaţiilor sexuale  
  timp de 1săptămână  
  - se recomandă un regim  
  alimentar care să prevină
 
constipaţia
- pacienta va fi învăţată să  
poarte lenjerie de bumbac şi să  
evite folosirea tampoanelor
intravaginale
- i se va recomanda, de
asemenea, să revină la control
peste 7 zile sau în caz de
reapariţie a durerii
- va fi îndrumată să-şi măsoare
zilnic temperatura

34
CAZ II

Nume: Ficea
Prenume: Ionela
Vârsta: 25 ani
Domiciliu: Com. Scoarta, Jud. Gorj
Religie: penticostală
Ocupaţie: casnică
Data internării: 12.03.2019 ora 8.10
Diagnostic internare: Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală.
Infecţie urinară. Pielonefrită acută?
Motivele internării: durere acută în fosa iliacă dreaptă, metroragie moderată, febră,
dureri lombare cu micţiuni dese, dureroase
Antecedente heredo-colaterale: mama litiază biliară, tata decedat
APF: menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile.
Naşteri 3; Avorturi: 0
APP: rujeolă în copilărie, hepatita virală A, apendictomie
Înălţime 160 cm; Greutate: 70 kg
T.A. 150/65 mmHg
Puls 92b/minut
Temperatură: 38,4 °C
U. M. 28.02.2019

Istoricul bolii:
Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare, micţiuni dese cu durere;
face febră şi frison. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară
sângerare, motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru
investigaţii şi tratament. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni, dar nu mai
alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală).

Examene paraclinice:
Hemoleucograma: Ht: 34 %; Hb: 11,6 %; Leucocite: 10 000
VSH: 12

35
 Urocultură: Eschericchia coli prezent
Test de sarcină: negativ
Examen sumar urină: culoare galbenă, albumină absent. Frecvente hematii şi
leucocite.
Examen obstetrical: abdomen suplu, elastic, dureros la palpare în hipogastru şi fosa
iliacă dreaptă
TV: uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil la palpare; anexa
stângă nepalpabilă; zona anexială dreaptă sensibilă la palpare; Douglas liber.
Ex. valve: col întredeschis, pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală; leucoree
moderată
Ecografie: vezică urinară în semirepleţie
uter 72/42/37 mm;
anexa dreaptă 33/26 mm; chist ovarian
anexa stângă 29/20 mm.
Fină lamă transonică retrouterin.
Rinichi fără ectazii, nisip renal prezent.

IDENTIFICARE PROBLEME
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Probleme: circulaţie inadecvată
Manifestări de dependenţă: tahicardie – 92 b/ min
Sursă de dificultate: stare febrilă.
Probleme: circulaţie inadecvată
Manifestări de dependenţă: HTA (TA max uşor crescută)
Sursă de dificultate: anxietate

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme: posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării
Manifestări de dependenţă: inapetenţă, lipsa senzaţiei de sete
Sursă de dificultate: deficit de cunoştinţe

3. Nevoia de a elimina
Probleme: eliminări menstruale alterate

36
 Manifestări de dependenţă: metroragie redusă
Sursă de dificultate: proces inflamator pelvin

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Probleme: dificultate în mobilizare
Manifestări de dependenţă: durere lombară
Sursă de dificultate: proces inflamator şi infecţie urinară

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme : insomnie, disconfort
Manifestări de dependenţă: oboseală, somn insuficient
Sursă de dificultate: durere, micţiuni dese

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare, viaţa ei are alte
priorităţi : copiii, religia.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Probleme: hipertermie
Manifestări de dependenţă : febrilă – 38,4°C
Sursă de dificultate: proces inflamator şi infecţie urinară

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică; îşi satisface această nevoie fără
dificultate prin duş zilnic.

9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme: alterarea integrităţii fizice
Manifestări de dependenţă: semne inflamatorii
Sursă de dificultate: durere, febră

10. Nevoia de a comunica

Probleme: comunicare ineficientă

37
 Manifestări de dependenţă: complex de inferioritate
Sursă de dificultate: deficit de cunoştinţe

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, religii

Probleme: neputinţa
Manifestări de dependenţă: dificultatea de a participa la serviciile religioase
Sursă de dificultate: spitalizare

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei)

13. Nevoia de a se recreea

Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii, gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea
grijă de familie sunt lucruri care o relaxează.

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Probleme: deficit de cunoştinţe
Manifestări de dependenţă: neîncredere
Sursă de dificultate: anxietate, nivel social scăzut, izolare prin apartenenţa religioasă.

Probleme:

- alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse

- eliminări urinare alterate, eliminări menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian
- hipertermie
- risc de complicaţii
- posibila alterare a ritmului cardiac

38
ZIUA I
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII
Confort fizic Asigurarea - combaterea durerii-administrăm
alterat unui confort antalgice (Algocalmin), antispastice
  fizic adecvat (Piafen), antiinflamatoare (Movalis
    sup.)
    - efectuăm toaleta vulvo-vaginală, cu
    aplicarea unui tampon
    - asigurăm repaus fizic, poziţie
    antalgică şi căldură în zona lombară
    - administrăm Diazepam 1 tb seara
    - se efectuează tuşeu vaginal şi se
    recoltează frotiu vaginal
Eliminări Eliminări în - monitorizăm funcţiile vitale
menstruale şi limite normale dimineaţa şi seara
urinare alterate   - urmărim cantitatea şi aspectul
    scurgerii pe cale vaginală
    - se recoltează urocultură (după ce
    instruim pacienta să-şi efectueze
    toaleta locală). Îi explicăm modul
    de recoltare a urinii din mijlocul
    jetului (nu se recoltează prin sondaj,
    deoarece pacienta acuză jenă în
    timpul micţiunii)
  - etcihetăm eprubeta şi o ducem la
laborator
Potenţial deficit Hidratare - pacienta va fi hidratată parenteral
volum lichidian şi corespunzătoare cu Glucoză 5 % 500 ml
alimentaţie Alimentaţie - indicăm consum de lichide în
necorespunzătoare corespunzătoare cantitate mărită, mai ales în
    perioada febrilă, dar şi pentru a
    favoriza micţiunea
    - se recomandă consumul de
    alimente uşor digerabile - iaurt,
    fructe, carne, supe
    - se face raport ingesta-excreta
    - se urmăreşte aspectul
    tegumentelor, faciesul, gradul de
transpiraţie
39
EVALUARE
- durerea este de aceeaşi
intensitate, atât în fosa iliacă, cât
şi la micţiune
- pierde sânge pe cale vaginală în
cantitate foarte mică
TV : col întredeschis, sânge în
cantitate foarte redusă, leucoree
moderată
- pacienta doarme doar trei ore în
cursul nopţii
T : 38,4°C
TA : 150/65 mmHg
P : 92/ min
- pacienta prezintă leucoree
moderată cu striuri sanguine
( nu sângerează abundent)
- pacienta îşi însuşeşte cele
indicate şi recoltează urina
pentru examenul cerut
 
 
 
- pacienta ingeră ceai călduţ
- nu prezintă intoleranţă digestivă
la lichide sau alimente
- prezintă micţiuni dese, cu jenă
în timpul lor
- tegumentele sunt normal
colorate, elastice ; transpiraţie
uşor abundentă în urma
administării de Algocalmin
 Disconfort psihic Asigurarea unui - menţinem un nivel de comunicare - pacienta este liniştită când îşi
  confort psihic eficient cu pacienta, îi explicăm tot vede familia, şi înţelege, atât
  adecvat ceea ce ea crede că reprezintă o ea, cat si sotul importanta
    nelămurire spitalizării, pentru urmărirea
    - îi asigurăm suport moral evoluţiei bolii în condiţii de spital
    - permitem familiei (soţ, copii) să o şi nu ambulator
    viziteze în cursul după-amiezii  
  - menţinem o strânsă legătură între  
  pacientă şi medic, încercând să
suplinim prin explicaţii pe înţelesul
ei deficitul de cunoştinţe
- lămurim familia că este bine să fie
internată, pentru un răspuns mai bun
la conduita terapeutică

Risc de complicaţii Prevenirea - se administrează Cefuroxim 1 - pacienta nu acuză disconfort în

  complicaţiilor gr/12 ore i.v. timpul administrării lente a
  - combaterea - se montează acteter venos, pe antibioticului
  procesului care se administrează o perfuzie cu VSH : 12
  inflamator Glucoză 5 % Hemoleucogramă : Ht : 34% ;
  - combaterea - se recoltează probe biologice Hb : 11,6 ; Leucocite : 10 000
  hipertermiei pentru VSH, hemoleucogramă T : 38,4 ° C, scade după 2 ore
  - combaterea - se monitorizează funcţiile vitale, la 37,8°C
  infecţiei urinare în special temperatura şi tensiunea - pacienta nu prezintă frison sau
    arterială stare de deshidratare
    - se face bilanţ ingesta-excreta  
  - se administrează antipiretice
  ( algocalmin, paracetamol) tablete
 
 

ZIUA A II-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

40
Disconfort fizic Asigurarea unui - admistrăm antispastice,
- durere în fosa iliacă confort fizic antalgice antiinflamatoare
şi zona lombară adecvat - asigurarea unei poziţii cât mai
- micţiuni dese   comode în pat cu aplicaţii calde în
- somn alterat   regiunea lombară şi suprasimfizar
(oboseală)   - asigurarea orelor de somn şi
- din cauza   odihnă necesare prin repaus la pat
administrării   cu administrare de Diazerpam - 1
intravaginale a   tabletă seara
medicaţiei   - efectuarea toaletei vulvo-
    vaginale la pat cu soluţie călduţă
    Clorom 1%, după izolarea patului
    de restul salonului
    - monitorizăm frecvenţa
    micţiunilor
    - pacienta va fi condusă în sala de
    tratamente pentru efectuarea
    tuşeului vaginal şi a unui examen
  clinic general, cu palpare
  abdominală
  - pacienta îşi va administra ovule
  vaginale (Cervugid) după
efectuarea toaletei intime cu apă
călduţă şi bicarbonat de sodiu
conform rezultatului FCV
- recomandăm aplicarea unui
tampon zilnic, pentru a nu
murdări lenjeria
Risc complicaţii Prevenirea - se recoltează probe biologice
- renale complicaţiilor pentru examen sumar de urină
- genitale   - tot din prima urină se face test
- deshidratare   de sarcină
    - se administrează Cefuroxim
    1gr/12 ore i.v.
    - însoţim pacienta la serviciul
    radiologie pentru efectuarea
    examenului ecografic
    - se monitorizează funcţiile vitale
    şi se urmăreşte menţinerea lor în
    limite normale
    - se administrează antipiretice
    (paracetamol)
    - urmărim aspectul tegumentelor
    şi mucoaselor
  - hidratare orală - se face bilanţul
lichidelor ingerate
Potenţial deficit de Hidratare şi - îndrumăm pacienta să consume
volum lichidian şi alimentaţie ceai de codiţe de cireşe -
alimentar corespunzătoare aproximativ 1500 ml/zi
    - recomandăm consumul de
    alimente uşor digerabile şi
    evitarea condimentelor
Disconfort psihic Asigurarea unui - menţinem o comunicare
  confort psihic eficientă cu pacienta, la nivelul ei
  adecvat de înţelegere
    - informăm familia asupra
    evoluţiei stării sale de sănătate şi
41
- durerea lombară este uşor
ameliorată ; în fosa iliacă stângă
durerea persistă la examenul local
şi abdominal
- pacienta nu se poate obişnui cu
disconfortul administrării
intravaginale a ovulelor
- nu mai prezintă decât
leucoree moderată
Rezultatul frotiului vaginal:
Trichomonas, Candida
Haemophilus, absent, C II
inflamator, moderate hematii
- în cursul nopţii pacienta
reuşeşte să se odihnească
- frecvenţa micţiunilor scade
uşor
 
 
- test de sarcină negativ
- examen urină: culoare galben
albumină absent, leucocite şi
hematii prezente în sediment,
frecvente depozite de oxalaţi de
calciu
TA : 130/65 mmHg
TD : 37,8°C - scade la 37,3°C
TS : 37,4°C
Ecografie :
AD : 33/26 mm chist ovarian
AS : 29/20 mm
endometru 7 mm, fină lamă
transonică retrouterin
Rinichi fără ectazii. Vezică
nelocuită
- pacienta consumă fără
probleme alimente ; nu prezintă
intoleranţă digestivă
- nu prezintă semne de
deshidratare
 
- pacienta şi familia sunt
mulţumiţi de explicaţiile primite
- familia înţelege şi renunţă la
ideea de rugăciune în grup
- pacienta citeşte singură
   
   
   
   
   
   
   
   
 
ZIUA A III-A
PROBLEME
Disconfort fizic Asigurarea unui
- dureri lombare confort fizic
- disurie adecvat
- disconfort în  
administrarea  
medicaţiei i.v.  
- consult ginecologic  
   
   
   
   
   
   
   
 
 
 
 
 
 
 
cerem membrilor colaborare şi rugăciuni
sprijin moral  
- aducem la cunoştinţă rezultatele  
tuturor investigaţiilor şi, cu  
acordul medicului, explicăm  
pacientei şi familiei interpretarea  
acestora
- explicăm familiei că nu putem  
să le asigurăm un loc de
rugăciune pentru mai mulţi
credincioşi şi solicităm înţelegere
din partea lor
OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
- administrăm antalgice i.m., la - dureri lombare diminuate, cu
nevoie, antispastice (Piafen) 1 uşoară jenă la palpare
fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare abdominală ; abdomen suplu,
(Movalis sup.) elastic
- asigurăm poziţie comodă în pat, - TV : zone anexiale -
cu cu aplicaţii de comprese calde AS nedureroasă
în zona lombară AD uşor sensibilă, mult
- conducem pacienta în sala de diminuată în dimensiuni
tratament şi o punem pe masa - leucorere cu aspect normal,
ginecologică, pentru consult în cantitate redusă
ginecologic şi evaluare - pacienta se odihneşte în
- monitorizăm frecvenţa timpul nopţii
micţiunilor şi gradul de durere - prezintă micţiuni spontane
- se recomandă întreţinerea fără acuze de jenă în timpul
igienei locale intime, prin actului de micţiune
efectuarea toaletei interne cu  
bicarbonat de sodiu seara, urmată  
de administrarea intravaginală a  
ovulelor  
- explicăm pacientei necesitatea  
tratamentului şi eficacitatea
acestuia,
dacă e urmat cum trebuie
- asigurăm orele de somn necesare
refacerii organismului
42
 Risc de complicaţii Prevenirea - pe baza rezultatului uroculturii
- renale complicaţiilor se stabileşte schema de tratament
- ginecologice   conform antibiogramei
   
   
    - administrăm Cefuroxim 1 gr/12
    ore, antispastice şi
    antiinflamatoare
    - monitorizăm funcţiile vitale şi
  frecvenţa micţiunilor şi încercăm
  să le menţinem în limite normale
Alimentaţie şi Alimentaţie şi - hidratare orală - 1500-2000 ml
hidratare hidratare - raport ingesta - excreta
necorespunzătoare corespunzătoare - recomandăm pacientei să
  consume alimente uşor digerabile
  şi să evite condimentele, ciocolata
  şi cafeaua ; de asemenea,
  recomandăm evitarea alimentelor
  care produc constipaţie
  - urmărim gradul de toleranţă al
alimentelor şi aspectul
mucoaselor şi tegumentelor
ZIUA A IV-A
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII
Disconfort fizic Asigurarea unui confort - administrăm antalgice
  fizic adecvat (Algocalmin) la Nevoie
  - administrăm antispastice -
  Piafen 1 fiolă la 12 ore şi
  supozitoare Movalis
- îi sugerăm să ne semnaleze orice
disconfort apărut
- verificăm dacă pecienta şi-a
însuşit obiceiul de a-şi face toaleta
intimă cu soluţie de bicarbonat de
sodiu şi dacă-şi continuă
tratamentul intravaginal cu ovule
- o facem să conştientizeze că e
necesară o mai mare deschidere
spre ştiinţă, cu respectul propriei
fiinţe
- urmărim gradul de oboseală
(prezent sau absent) cu
satisfacerea orelor de somn
necesare
43
- urocultură nesterilă cu
Escherichia Colli prezent, sensibil
la Cefuroxim
- micţiuni spontane,
nederanjante, cu frecvenţă
normală TA : 120/65 mmHg
P : 88b/min
TD : 36,9°C
TS : 36,8°C
- leucoree redusă, fără miros
supărător
- tegumente şi mucoase normal
colorate, elastice,
fără semne de deshidratare
- pacienta prezintă apetit
normal cu preferinţă pentru fructe
(îi plac bananele)
 
 
EVALUARE
- pacienta nu mai acuză dureri
lombare şi nici în zona anexială
dreaptă
- îşi face cu regularitate toaleta
locală şi îşi administrează
medicaţia intravaginal
- încearcă să ne explice că
datorită religiei, ea are un alt
statut
 
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm Cefuroxim 1 gr/12 TD : 36,6°C
ore, i.v. TS : 36,8°C
   
- monitorizăm funcţiile vitale şi TA : 100/70 mmHg
    încercăm să le menţinem în limite Nu prezintă frison
normale Puls : 78b/min
- se menţine controlul raportului
   ingesta- excreta
- urmărim aspectul tegumentelor
şi comportamentul pacientei
Disconfort psihic Combaterea anxietăţii - asigurăm pacienta că evoluţia sa - pacienta ne solicită ajutorul şi
- anxietate   e favorabilă şi că în ziua ne roagă ca la externare să stăm
    următoare va fi Externată de vorbă cu soţul, pentru că ei îi
    - îi explicăm că trebuie să aibă este ruşine să-şi susţină punctul de
    răbdare, având în antecedente 3 vedere
    naşteri, organismul fiind obosit  

ZIUA A V-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

44
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - se face evaluare clinică generală - palpare abdominală : abdomen
- anxietate psihic adecvat - monitorizăm funcţiile vitale suplu, elastic.
- deficit de   - pacienta este condusă în sala de Leucoree normală, ca aspect
cunoştinţe   tratament şi urcată pe masa şi cantitate
- barieră religioasă   ginecologică pentru examen de Col violaceu, fără leziuni
  specialitate, combinat cu palpare Stare generală bună
  abdominală  
 
  - se întocmeşte documentaţia de Pacienta îşi însuşeşte
    externare cu recomandările recomandările medicale şi
  aferente promite că le va respecta în
 
  - se recomandă continuarea măsura posibilităţilor
    tratamentului ambulator cu - soţul doar ne ascultă, fără a
  Cefalexim 500mg / 8 ore timp da semne sau o afirmare verbală
 
  de 5 zile, Movalis supozitoare că este de acord
    seara, antalgice şi antispastice la cu ceea ce i s-a spus ;
  nevoie el pune crezul său înainte
 
  - recomandări : evitarea frigului, de familie
    a umezelii, a efortului fizic  
  prelungit şi a ortostatismului  
 
  prelungit, menţinerea unei igiene  
    intime riguroase, administrarea  
  ovulelor rămase, respectarea  
 
  orelor de odihnă şi somn,  
    alimentaţie bine echilibrată, cu  
  respectarea tuturor principiilor  
 
  alimentare, evitarea contactului  
    sexual şi apariţia unei eventuale  
sarcini purtarea lenjeriei de  
 
bumbac  
  - încercăm să explicăm soţului că-  
i respectăm religia şi valorile după  
 
care-şi conduce viaţa, însă pentru
  el şi copii, mai importantă credem
că e mama ; recomandăm să o
 
respecte ca om şi să recurgă la o
  perioadă de abstinenţă sexuală,
apoi să folosească un mijloc de
 
contracepţie pentru a evita o
  sarcină. Îi explicăm că soţia sa
este mult prea obosită după cele
 
trei sarcini şi ea nu-şi doreşte
  momentan un alt copil, pentru că
nu ar mai face faţă fizic
 
- recomandăm să vină la control
  de specialitate peste 7 zile, sau în
orice alt moment, daca apar
  semne inflamatorii

CAZ III
Nume: Irod

45
 Prenume: Rodica
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Targu Carbunesti
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: şomeră, necăsătorită
Data internării: 20.02.2019, ora 5.10
Diagnostic internare: Anexită acută stânga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internării: stare generală alterată, subfebrilitate, leucoree rozată cu aspect de
spălătură de carne, urât mirositoare, durere accentuată în etajul abdominal inferior, vărsături,
constipaţie.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă patologică
APF: menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata – 4 zile
APP: bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei
Naşteri: 2 Avorturi: 7 la cerere
Ultima menstruaţie: 05.02.2019

Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea
stângă a abdomenului inferior, este subfebrilă – 37,6°C. Ştie că are o rană pe col, dar nu a
respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezintă
între menstruaţii leucoree abundentă, urât mirositoare şi de circa 2 luni, leucoree rozată. Din
acest motiv, se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi
tratament.

Examene paraclinice :
Hemoleucograma: Ht 30% ; Hb 9,6%; Leucocite 9800
VSH: 28
FCV: celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi, hipercromatism
nuclear, raport nucleu-citoplasmă inversat)
Test de sarcină negativ.
Ecografie: vezica urinară în semirepleţie
AS: 33/20mm, hiperechogenă, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu sunt colecţii
în Douglas. Rinichi fără ectazii.

46
 Examen obstetrical :
TV: col întredeschis prezintă leziune ulcerativă, friabil; pierde pe cale vaginală
secreţie cu aspect de spălătură de carne, urât mirositoare, de culoare rozată.
T.A. 120/70 mmHg
Puls: 90 b/ min
T: 37,6 ° C
Înălţime 162 cm, greutate 58 kg

IDENTIFICARE PROBLEME

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme: respiraţie inadecvată, circulaţie inadecvată
Manifestări de dependenţă: dispnee; tahicardie moderată – 90b/min
Surse de dificultate: anxietatea

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme: posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării
Manifestări de dependenţă: greţuri, vărsături, inapetenţă
Surse de dificultate: iritaţie peritoneală

3. Nevoia de a elimina
Probleme: eliminări menstruale alterate
Manifestări de dependenţă: leucoree rozată, cu aspect de spălătură de carne
Surse de dificultate: displazie de col uterin
Probleme: eliminări intestinale alterate
Manifestări de dependenţă: constipaţie
Surse de dificultate: afecţiune malignă a colului uterin

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme: insomnie, disconfort, oboseală

47
 Manifestări de dependenţă: somn insuficient calitativ şi cantitativ
Surse de dificultate: durere, anxietate

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă, hainele
reprezentând pentru ea un atu în societate.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Probleme: hipertermie
Manifestări de dependenţă: subfebrilitate 37,6°C
Surse de dificultate: proces inflamator

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei ;
se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.

9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme: alterarea integrităţii fizice
Manifestări de dependenţă: semne inflamatorii
Surse de dificultate: durere în fosa iliacă stângă, durere şi sângerare la contact sexual
sau consult

10. Nevoia de a comunica

Probleme: comunicare ineficientă
Manifestări de dependenţă: retragere, izolare
Surse de dificultate: deficit de cunoştinţe

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori

Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Probleme : neputinţa
Manifestări de dependenţă: incapacitate în faţa realităţii

48
 Surse de dificultate: durere, disperare

13. Nevoia de a se recreea

Probleme: anxietatea
Manifestări de dependenţă : -
Surse de dificultate: deficit de cunoştinţe

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a
situaţiei.

Probleme :
- alterarea confortului fizic: durere, secreţii vaginale
- alterarea confortului psihic: deficit de cunoştinţe, comunicare ineficientă,
anxietate
- eliminări intestinale şi menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie
- risc de complicaţii

ZIUA I

49
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
Disconfort fizic Combaterea durerii şi - asigurăm repaus la pat în poziţie - durere în fosa iliacă stângă-
- durere asigurarea unui confort comodă care să mai atenueze din la examenul cu valve se
- secreţii vaginale fizic adecvat disconfort constată un col cu leziuni,
- oboseală - administrăm antalgice friabil, cu aspect spongios,
  (Algocalmin) şi antispastice leucoree rozată cu aspect de
    ( Scobutil) i.m. spălătură de carne
    - conducem pacienta în sala de - TV : anexa stângă mărită în
    tratamente şi o urcăm pe masa volum, dureroasă şi sensibilă
    ginecologică pentru examenul la palpare şi mobilizare; anexa
    ginecologic dreaptă nedureroasă Abdomen
    - efectuăm toaleta vulvo-vaginală suplu, elastic
    cu soluţie de Clorom 1% - după administrarea
    - servim medicului cu mănuşi Diazepamului, pacienta
    sterile, valve pentru efectuarea doarme doar trei ore noaptea,
    tuşeului vaginal din cauza durerii
    - servim medicul cu pensă port-
  tampon şi lamă pentru recoltare
    FCV
  - ajutăm medicul în efectuarea
toaletei vulvo-vaginale interne,
apoi conducem pacienta la pat şi o
aşezăm în poziţie comodă
- însoţim pacienta la grupul
sanitar pentru a-şi efectua toaleta
intimă când e nevoie
- însoţim pacienta la serviciul de
radiologie pentru efectuarea
ecografiei abdominale şi pelvine
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam deoarece a acuzat stare
de oboseală

Disconfort psihic Asigurarea unui confort - încercăm să comunicăm activ - pacienta este în continuare
psihic adecvat cu pacienta, îi explicăm şi neliniştită în legătură cu starea
- deficit de cunoştinţe   răspundem tuturor semnelor de sa de sănătate - ştie
- comunicare   întrebare ridicate că ceva nu este bine şi că a
ineficientă   - informăm familia asupra stării greşit în faptul că nu şi-a tratat
- anxietate de sănătate a pacientei displazia de col uterin
 
- încercăm să o lămurim că până  
    la venirea rezultatelor FCV, va  
urma tratamentul prescris  
   
- îi aducem la cunoştinţă  
eventualele investigaţii la care ar
fi supusă în caz de rezultat
nefavorabil
- asigurăm suport moral şi îi
expunem cazuri pozitive
- solicităm ajutorul şi sprijinul
familiei

50
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - monitorizăm funcţiile vitale - în - T 37,6°C, scade la 37,1°C
    special T.A., pulsul şi - pacienta nu ingeră nimic pe
    temperatura cale orală
    - administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 - pe cale vaginală, prezintă
    ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore, i.v. leucoree rozată, nu pierde
    - hidratăm pacienta parenteral - sânge sau cheaguri după
    1500 ml tuşeul vaginal
    - administrăm antipiretice - sângerare uşoară la nivelul
    (paracetamol) colului la exercitare de
    - facem raportul ingesta-excreta presiune
    şi urmărim eventualele semne de  
    deshidratare  
    - recoltăm de urgenţă probe  
biologice pentru grupa sanguină şi  
Rh, VSH şi hemoleucogramă  
- urmărim secreţiile vaginale,
aspectul şi cantitatea acestora
- urmărim faciesul şi
comportamentul
 
Eliminări intestinale Eliminări în limite - hidratare corespunzătoare - în urma clismei, pacienta
şi menstruale normale parenterală cu administrare elimină fecale de consistenţă
inadecvate   intrarectală a unui supozitor cu pietrificată
    glicerină - igiena e menţinută în limite
    - se pregăteşte o clismă acceptabile
    evacuatoare; conducem pacienta  
    la baie, o punem în decubit lateral  
    dreapta (avem pregătite canule  
    sterile, mănuşi, irigator, aleză),  
    lubrifiem canula şi, cu blândeţe, o  
    introducem în rect. Administrăm  
    lichidul călduţ lent şi cerem  
    pacientei să-l retina cât mai mult  
    timp. Strângem materialul folosit  
    şi conducem pacienta la toaletă  
    - asigurăm condiţii optime de  
    menţinere a igienei intime  
    - servim pacienta cu tampoane
vaginale
- urmărim aspectul şi cantitatea
scurgerilor vaginale
 

ZIUA A II-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic Combaterea durerii şi - administrăm antispastice şi
- durere asigurarea unui număr de antalgice, la nevoie
- leucoree ore de somn suficient - asigurăm o poziţie comodă în
- somn insuficient   pat cu un climat plăcut în jur
  - suplinim şi o ajutăm în
  satisfacerea şi întreţinerea igienei
    intime
  - asigurăm tampoane vaginale şi
  lenjerie curată de câte ori e nevoie
  - administrăm Diazepam - 1
tabletă seara
- durerea persistă doar la
palpare abdominală
- pacienta îşi menţine igiena
intimă fără ajutor, dar
leucoreea îi dă senzaţie de
disconfort
- în cursul nopţii se odihneşte
 
 
 

51
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - menţinem un nivel de
- deficit de cunoştinţe psihic adecvat comunicare eficient cu pacienta
- comunicare   - asigurăm permanent suport
ineficientă   moral
   
   
    - prin întrebări bine formulate şi
    gândite, încercăm să interogăm
    pacienta în legătură cu viaţa sa de
    familie, vizitele la medicul
    ginecolog şi motivul atâtor
    avorturi la cerere
    - încercăm să stabilim mai mult o
    relaţie de încredere
  - analizăm informaţiile primite şi
  ne revizuim atitudinea
  comportamentală
- atenţionăm medicul cu privire
la antecedentele ginecologice
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - monitorizăm funcţiile vitale
  dimineaţa şi seara
    - administrăm Ampicilină 1 gr/6
    ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore,
    i.v.
  - conducem bolnava în sala de
    tratament şi o urcăm pe masa
    ginecologică pentru examen de
  specialitate şi toaleta vulvo-
  vaginală efectuată de medic
    - servim medicul cu mănuşi
  sterile, valve, soluţie Clorom 1%
şi soluţie Betadine pentru
  badijonare vaginală
Alimentare şi Alimentare şi hidratare - hidratare parenterală 1000 ml -
hidratare deficitare corespunzătoare Glucoză 5% + ser fiziologic 9%
    - hidratare orală cu ceai îndulcit,
    suc natural
    - recomandăm consumul unor
    alimente uşor digerabile, fructe,
    lactate, supe carne de pui, iaurt,
    brânză de vaci, etc
    - supraveghem toleranţa digestivă
    la alimentele consumate şi dacă
    apar unele fenomene digestive
  - interogăm pacienta cu privire la
  tranzitul intestinal, scaun, diureză
- evaluăm starea generală,
aspectul tegumentelor şi
mucoaselor
ZIUA A III-A
52
- bolnava ne aduce la
cunoştinţă că, după cele două
naşteri, au urmat alte sarcini
nedorite şi avortul a fost o
soluţie de rezolvare
- nu a recurs la alte mijloace
de contracepţie, din cauza
unei proaste informări
- ultimul consult a fost în urmă
cu aproape 2 ani, când a şi
făcut un avort
- i s-a adus la cunoştinţă
despre rana de pe col şi a
fost rugată să revină, primind
şi tratament
- bolnava afirmă că nu a făcut
tratamentul şi nu s-a prezentat
la control, pentru că s-a simţit
bine
TD : 36,9°C
TS : 37,2°C
TA : 110/70 mmHg
P : 80 b/ min
- la tuşeu se constată anexa
dreaptă suplă, nedureroasă,
anexa stângă dureroasă uşor
la mobilizare ; sâgerare
moderată la nivelul colului
în timpul tuşeului 
 
- pacienta consumă cu plăcere
alimentele prescrise şi nu
acuză stare de greaţă, vărsături
- prezintă tranzit intestinal,
abdomen suplu, nemeteorizat
- are scaun spontan, de
consistenţă şi aspect normal
- micţiuni spontane 6-7/24 ore
- stare generală bună,
tegumente uşor palide, fără
semne de deshidratare
 
 
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
Disconfort fizic Asigurarea unui confort - administrăm antalgice şi - pacienta acuză doar uşoară
- durere fizic adecvat antispastice jenă în partea stângă
- leucoree   - administrăm supozitoare - numărul de ore de somn pe
    Movalis i.r. seara noapte este suficient
    - asigurăm un climat plăcut în  
    salon, schimbăm lenjeria de pat la  
    nevoie  
    - asigurăm soluţii şi tampoane  
pentru efectuarea toaletei intime
de către pacientă
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm Ampicilină 1 gr/6 TD : 36,4°C
    ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore, TS : 36,8°C
    i.v. monitorizăm funcţiile vitale P : 78b/min
    dimineaţa şi seara TA : 110/70mmHg
    - încercăm să pregătim pacienta - pacienta nu poate accepta că
    în vederea aducerii la cunoştinţă a are acest diagnostic,
    rezultatului nefavorabil al FCV devine dispneică, puls
    - anunţăm vestea neplăcută, 100b/min, stare de şoc psihic
    împreună cu medicul - după 5 minute de la
    - medicul îi explică că este un administrarea oxigenului îşi
    cancer de col în fază incipientă, revine şi încearcă să asimileze
    depistat din timp ceea ce i se spune
  - urmărim cu atenţie - nu prezintă semne de
  comportamentul, faciesul şi deshidratare
funcţiile vitale ale pacientei
- administrăm oxigen pacientei,
pentru a favoriza respiraţia şi o
tabletă de Xanax
- se administrează în continuare
tratament parenteral, cu
antibiotice i.v.
Disconfort psihic Asigurarea unui confort - asigurăm suport moral - sprijinul familiei o ajută
  psihic adecvat permanent - familia, soţul, acceptă cu
    - căutăm, prin cuvinte calde şi greu realitatea
    atingeri să uşurăm acceptarea - vor hotărî împreună ce e de
    diagnosticului recent făcut
    - îi explicăm că datorită  
    simptomelor anexitei practic i s-a  
    salvat viaţa, deoarece diagnosticul  
    de cancer a fost stabilit în fază  
    incipientă  
    - cerem sprijinul familiei, în  
    special al soţului şi încercăm să  
    le comunicăm diagnosticul într-un  
    mod care să-l facă mai acceptabil  
    - însoţim pacienta la serviciul  
    CT-nemâncată - pentru efectuarea  
    tomografiei abdomen-pelvis  
    - îi explicăm că în continuare  
    conduita va fi de extirpare a  
    colului (doar la cererea pacientei  
histerectomie totală), cu un  
procent de vindecare de 80-90

53
Alimentare şi Alimentare şi hidratare - pacienta refuză micul dejun şi - pacienta vomită (pe fond
hidratare deficitare corespunzătoare prânzul psihic)
    - hidratăm pacienta parenteral i.v. - seara, după administrarea
    cu Glucoză 5 % 1000 ml şi ser Metoclopramidului, ărsăturile
    fiziologic 9% 500 ml încetează
     
     
    - administrăm complex de  
    vitamina B i.m.  
    - spre seară, recurgem la un  
    tertip: îi aducem cei doi copii,  
    care practic îi vor motiva  
    existenţa, mizând pe efectul psihic  
    produs de ei  
- efectul e cel aşteptat : acceptă
cina, doar fructe
- urmărim apariţia unor eventuale
fenomene digestive
- administrăm Metoclopramid i.m.

ZIUA A IV-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - pacienta hotărăşte împreună cu - pacienta şi familia sunt
  familia să se deplaseze cât mai mulţumiţi de atitudinea şi
 
  repede la clinica de oncologie, sprijinul personalului
    pentru tratement de specialitate medical
    - se întocmeşte documentaţia de - consideră că rezolvarea cât
  externare cu toate analizele mai rapidă îi va prelungi viaţa
 
  aferente - promite că va ţine legătura
    - se recomandă administrarea în şi va veni la control
  continuare de Ampicilină 500  
 
  mg/6 ore, oral şi Movalis  
    supozitoare, i.r.  
  - pacienta este consultată şi se  
 
  efectuează toaleta vulvo-vaginală  
    - servim medicul cu mănuşi,  
  valve, soluţie antiseptică, betadine  
 
  - luăm legătura cu clinica de  
    oncologie şi solicităm ambulanţă  
  pentru transportul pacientei  
 
  - se recomandă control de  
    specialitate cu repetarea FCV-ului  
- păstrarea unei igiene intime  
riguroase solicităm suport şi
sprijin moral familiei

54
 II.2. CONCLUZII - partea practică

Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de

vârstă, familie, religie. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară,
lehuzie, indiferenţă), ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată, cu un
confort fizic alterat de durere uneori violentă. Am observat că dacă este urmat un tratament
medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă, vindecarea este de 100%. Restul va
depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi
respectulcare trebuie acordat acestuia. Am mai putut observa că şi familia – soţul, implicit –
joacă un rol destul de important.
În unul dintre cazuri, cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi
practic au salvat viaţa unei mame a doi copii, totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în
viaţa fiecărui om. Pacienta în prezent e bine, cu o evoluţie postoperator favorabilă; psihic mai
are momente de depresie, însă familia îi este alături. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice
asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi, pentru scurt timp, devin o
familie.
Atentie, deci, femei de orice vârstă, religie sau profesie: cu o igienă riguroasă, o viaţă
echilibrată sexual, control de specialitate periodic, evitarea frigului şi a umezelii, putem evita
astfel de boli. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital, când putem sta cu
familia?

II.3. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

– SPĂLĂTURA VAGINALĂ –

Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie
medicamentoasă) în vagin, curent de lichid care, după ce va spăla pereţii vaginali se va
evacua pe lângă canulă.
Scop: terapeutic, pentru îndepărtarea conţinutului vaginal, dezinfecţie locală,
calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.
Materiale necesare :

1. De protecţie :

55
 - paravan, prosop
- muşama, traversă, cearşaf
- tăviţă renală
- pensă porttampon
2. Sterile :
- mănuşi de cauciuc
- tampoane de vată
- canula vaginală
- irigator
- bazinet
Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă, după caz : apă oxigenată, soluţie
cloramină, soluţie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianură de mercur 1:4000.

Pregătirea psihică şi fizică a pacientei

Pregătirea psihică: Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării

spălăturii vaginale.

Pregătirea fizică :
Se izolează patul cu un paravan; patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Pacienta
va fi aşezată în poziţie ginecologică, apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Se spală
organele genitale externe cu apă şi săpun. Spălarea organelor genitale externe se poate
face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon.
Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus,
pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală.

Tehnică:
Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, apoi îmbracă mănuşile sterile. Se
adaptează canula la tubul irigatorului. Verifică temperatura soluţiei, apoi scoate aerul din
irigator. Cu blândeţe, introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. Scoate
canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. Canula va fi pusă
în tăviţa renală.

56
 După terminarea spălării, asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de
spălătură; la indicaţia medicului, acesta va fi trimis la laborator.
După scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală.

Îngrijiri ulterioare:
Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul, apoi va îndepărta
paravanul.
Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă.
Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură.

57
 II.4. BIBLIOGRAFIE

1. Novak - Ginecologie, Autor Johnatan S. Berek, Editura medicală Callisto, 1999

2. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Autori Lemnete I., Rădulescu I. ,
Editura medicală Bucureşti, 1975

3. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali, Autor Titirică L., Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2000

4. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medicală Bucureşti

5. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament, Ediţia a

XVII, 2002 Autori Mark H. Beers, Robert Berkow

6. Ghid de nursing, Autor Titirică Lucreţia, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2007

7. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal, Autor dr. Mioara Mincu, Editura
Carol Davila, Bucureşti, 2005

58