LICEUL DE SERVICII ,,SF.

APOSTOL ANDREI „ PLOIEŞTI

DOMENIUL : Sănătate şi asistenţă pedagogică
SPECIALIZAREA : Asistent medical generalist
NIVEL DE CALIFICARE : 5

CAIET DE PRACTICĂ
ANUL I

ELEV: Muscă Loredana

CLASA: 1C AMG
 Partea I

DATE GENERALE

1. DATE PERSONALE

Numele şi prenumele: Muscă Loredana

Data şi locul naşterii: 23.08.2001, Municipiul Ploiesti, Judetul Prahova
Adresa de domiciliu: Tismana Nr. 17
Telefon fix/mobil: 0737363545
Adresă e-mail: muscaloredana84@gmai.com

2. COORDONATE DE IDENTIFICARE A STAGIULUI DE PRACTICA

Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice 1.NURSING GENERAL I

specializate 2.IGIENĂ, PREVENIREA ȘI CONTROLUL
INFECȚIILOR
3.SEMIOLOGIE MEDICALA
Locatia desfasurarii stagiului(spital/sectie)

Nr. total de ore NURSING GENERAL 1 -224 ORE

IGIENĂ – 16 ORE
SEMIOLOGIE -24 ORE
Programul zilnic,nr de ore/zi
Perioada derulării stagiului 07-22 12.2020
25.-29.01.2021
08-26.02.2021
Semestrul I
Coordonator(i) COVACI CORINA
DUMITRESCU ANDREEA

3. SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

 Stagiile de practică reprezintă instruirea efectuată în spitale , instituţii de sănătate inclusiv
servicii de îngrijire medicală la domiciliu. Învățământul clinic (stagiilede practică) trebuie să aibă
ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel,
incluzând prevenirea bolii, educația sanitară, precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență,
de reanimare şi de transfuzie sanguină. Învăţământul clinic este o instruire coordonată .
Instruirea clinica cuprinde asistenţă medicală în materie de:

medicină generală şi specialităţi medicale;

chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale;
îngrijirea copiilor şi pediatrie;
igiena şi îngrijirea mamei şi a nou-născutului;
sănătate mintală şi psihiatrie;
geriatrie și îngrijirea persoanelor vârstnice;
îngrijiri comunitare;
îngrijiri la domiciliu

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale
sanitare. astfel încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu
rezultate foarte bune în funcţiile în care vor fi repartizaţi.
Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun
concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de
a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.
În vederea organizării şi desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare!
desemnează tutori profesionali cu experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară,
pentru monitorizarea activităţilor elevilor.
Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului
asistent medical
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare,
desfăşurare,evidenţă şi evaluare a procesului de învăţământ. Elevul completează pagina cu datele
personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în
procesul verbal întocmit cu această ocazie.

4. Cunoștințe și competențe necesare pentru formarea asistenților

medicali generaliști

Directiva 2013/55/EU include un set de cunoștințe și competențe profesionale de bază, cerințe

educaționale minimale pentru asistenții medicali generaliști.
Formarea asistentului medical generalist oferă garanția că profesionistul respectiv a dobândit
următoarele cunoștințe și competențe:
(a) cunoștințe cuprinzătoare despre științele ce stau la baza asistenței medicale generale,
inclusiv o înțelegere suficientă a structurii organismului, funcțiilor fiziologice și
comportamentului persoanelor sănătoase și bolnave, precum și a relațiilor dintre starea de
sănătate și mediul fizic și social al ființei umane;
(b) cunoștințe despre natura și etica profesiei, precum și despre principiile generale privind
sănătatea și asistența medicală;
(c) experiență clinică adecvată; această experiență este selectată pentru valoarea sa formatoare
și dobândită sub supravegherea unui personal asistent calificat și în locuri în care numărul
personalului calificat și echipamentele sunt adecvate pentru asistența medicală care trebuie
acordată pacientului;
(d) capacitatea de a participa la formarea practică a personalului medical și experiența
colaborării cu acest personal;
(e) experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical;
Calificarea de asistent medical generalist demonstrează că profesionistul în cauză este capabil să
aplice cel puțin următoarele 8 competențe de bază:
(a) competența de a diagnostica în mod independent asistența medicală necesară, pe baza
cunoștințelor teoretice și clinice existente, și de a planifica, organiza și pune în aplicare asistența
medicală în tratarea pacienților, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite, în vederea
îmbunătățirii practicii profesionale;
(b) competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar, inclusiv prin
participarea la formarea practică a personalului sanitar, pe baza cunoștințelor și competențelor
dobândite;
(c) competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane informații care să le
permită să aibă un stil de viață sănătos și să se autoîngrijească, pe baza cunoștințelor și
competențelor dobândite;
(d) competența de iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea în viață și de a
aplica măsuri în situații de criză sau de catastrofă;
(e) competența de a oferi în mod independent consiliere, indicații și sprijin persoanelor care
necesită îngrijire și persoanelor apropiate;
(f) competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și evaluarea acesteia;
(g) competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera cu membrii
altor profesii din domeniul sănătății;
(h) competența de a analiza calitatea asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica
profesională de asistent medical generalist.
5. Domenii de competență cheie dezvoltate în cadrul unității de rezultate
ale învățării tehnice specializate:

MODULUL 13
IGIENĂ, PREVENIREA ȘI CONTROLUL INFECȚIILORSE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE
PARCURSUL UNUI SEMESTRU ȘI ARE PREVĂZUTE 44 DE ORE DIN CARE 28
ORE DE TEORIE ȘI 16 ORE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă

competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
competenţe sociale şi civice
competenţe antreprenoriale
 Cunoștințe și competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Descrierea interacțiunilor organism-mediu-alimentație
 Experiență clinică adecvată
 Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical
 Capacitatea de a participa
la formarea practică Competențe din
Directivă UE/55/2013
 Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi
practica profesională de asistent medical generalist

MODULUL 11
SEMIOLOGIE MEDICALĂ SE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE PARCURSUL UNUI
SEMESTRU ȘI ARE PREVĂZUTE 52 DE ORE DIN CARE 28 ORE DE TEORIE ȘI 24
ORE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă

competenţe sociale şi civice
competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală

 Conștientizarea identității personale, acceptarea diversității culturale

Cunoștințe și competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Experiență clinică adecvată
 Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical
 Capacitatea de a participa
la formarea practică Competențe din
Directivă UE/55/2013
 Comunicarea profesională exhaustivă și cooperarea cu
membrii altor profesii din domeniul sănătății
 Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi
practica profesională de asistent medical generalist
MODULUL 14
NURSING GENERAL1 SE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE PARCURSUL UNUI SEMESTRU
ȘI ARE PREVĂZUTE 408 DE ORE DIN CARE 168 ORE DE TEORIE ȘI 240 ORE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în li în limba maternă

 Prezentarea evoluției îngrijirilor de-a lungul istoriei omenirii
 Expunerea motivației în alegerea profesiei în corelație cu calitățile personale
 Prezentarea etapelor procesului de nursing utilizând vocabularul de specialitate
 Explicarea modalităților de formulare a diagnosticului de nursing în conformitate cu
terminologia standard și cu taxonomia internațională
 Utilizarea vocabularului de specialitate pentru descrierea manifestărilor de independență,
dependență și a surselor de dificultate pentru fiecare nevoie fundamentala

Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie

 Prezentarea diagnosticelor de nursing, validate de NANDA, pentru fiecare nevoie
fundamentală, a obiectivelor și intervențiilor specifice
 Argumentarea realistă și științifică a modului de concepere a planului de intervenții în funcție
de caz
 Aplicarea criteriilor și a standardelor în vigoare pentru evaluarea finală a intervențiilor
aplicate

Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi

cunoaștere
 Realizarea unei baze de date valide, utilizând surse și metode adecvate situației clinice
 Reprezentarea schematică a modalităților de formulare a diagnosticului de nursing în funcție
de datele colectate
 Înregistrarea și transmiterea rezultatelor evaluării către ceilalți membri ai echipei de îngrijire

Competențe sociale și civice

 Manifestarea interesului pentru evidențierea progresului în îngrijirea bolnavului de-a lungul
istoriei
 Manifestarea unei atitudini pozitive față de sănătatea personală și a celorlalți
 Asumarea responsabilității privind formularea diagnosticului de nursing pentru o îngrijire
individualizată și eficientă
 Manifestarea gândirii critice și a capacității de analiză și sinteză în realizarea sarcinilor în
cadrul grupului de lucru

Competenţe antreprenoriale
 Conceperea planului de intervenții în funcție de caz
 Asumarea responsabilității pentru înregistrarea și transmiterea rezultatelor evaluării către
ceilalți membri ai echipei de îngrijire

Competența de a învăța să înveți

 Corelarea nevoilor fundamentale cu diagnosticele de nursing și intervențiile specifice pe baza
datelor din diferite cazuri clinice

Cunoștințe și competențe profesionale /Directiva UE/55/2013

 Experiență clinică adecvată
 Capacitatea de a participa la formarea practică

Competențe din Directivă UE/55/2013

 Manifestarea responsabilității pentru a asigura, în mod independent, calitatea îngrijirii medicale
și evaluarea acesteia
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi practica profesională de asistent
medical generalist .
 6. NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate

nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar,
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
 Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
 Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura
electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc);
 Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi,
sorturi);
 Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie
(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc);
 Modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
 Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii,
flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in
procesele de munca, conform standardelor;
 Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
 Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi
usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat
cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.

Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.

 Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca
mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana
curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1) Mainile – pe fete lepalmare
2) Mainile – pe fete ledorsale
3) Palmele – interdigital
4) Degetele – cu palma opusa
5) Policele – cu palama opusa
6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa
Cand ar trebui spalate mainile:
- ori de cate ori mainile sunt murdare;
- Inainte de contactul direct cu pacientul;
- Inainte de baie;
- Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- Dupa indepartarea manusilor;
- Inainte si dupa parasirea saloanelor;
- Inainte de manuirea hranei;
- Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire rani, injectii, punctii, etc;
- Inainte de contactul cu orice pacient.
 Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele
tehnice,electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant;
 In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze
narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
 Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa nu se manance sau sa se
atinga gura sau fata cu mainile;
 Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
 Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitate
amedicala;
  Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

7. PRECAUŢII UNIVERSALE( PU ) 

SCOPUL aplicarii PU:

prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului.

CONCEPTUL de PU se referă la:

- măsurile  care se aplică in vederea prevenirii transmiterii  HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de
transmitere sanguină, in timpul actului medical.

- sânge, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră a fi  potential infectate cu HIV, HBV, HCV ş
alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere  parenterală ( sanguină )

- toţi pacienţii  se considerati potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmite
sanguină, deoarece:

cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria
stare de portaj;

 
 REGULI de bază in aplicarea Precauţiunilor Universale:
      1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;

      2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

      3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite in practica medicală sunt  contaminate după utilizare.
CONTACTUL

tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:

      - sânge;

      - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid
            sinovial, lichid cefalo-rahidian;

      - sperma, secreţii vaginale;

      - ţesuturi;

      - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

 
APLICAREA PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA: 

1. utilizarea echipamentului de protectie adecvat,complet, corect; 

      1.1. DEFINIŢIE "ECHIPAMENT DE PROTECŢIE": bariera intre lucrător şi sursa de

infecţie, utilizată in timpul activităţilor care presupun risc de infecţie. 

      1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauţiunilor universale: 

            1.2.1. MĂNUŞI 

      a) TREBUIE UTILIZATE in următoarele situaţii:

 anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice   contaminate,

alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
 abord venos sau arterial;
 recoltare de LCR;
 contact cu pacienţi care săngerează, au plăgi deschise,  escare de decubit,
alte leziuni cutanate;
 manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea 
curăţirii, decontaminării.

      b) FELUL MANUŞILOR

- de uz unic sterile:

 chirurgie
 examinare interna
 intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod normal
sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
 abord vascular prin punctie;
 tegument pacient cu soluţii de continuitate;
 manipularea unor materiale potenţial contaminate;

- nesterile curate:
 - examinări curente, care implică un contact cu mucoasele,        dacă nu există o
recomandare   contrară;

-  manipularea de materiale contaminate;

             -  curăţenie, indepărtare de produse biologice contaminate; 

-  de uz general, menaj, de cauciuc;

 activităţi de intreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte produse

biologice considerate a fi contaminate:
 colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare
instrumentar,material moale, suprafeţe contaminate.
 manipularea de materiale contaminate;
 curăţenie, indepărtare de produse biologice

c) MOD DE FOLOSIRE:

-   schimbare după fiecare pacient;

-  după folosire se spală mai intâi măinile cu mănuşi, după care

acestea se indepărtează, prinzând marginea primei prin exterior 
aruncând-o in containerul pentru colectare si apoi prinzând-o pe
cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă şi
aruncând-o in acelaşi container aflat la indemână;

-  după indepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15

secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de
deteriorare in timpul activităţii incheiate;   mănuşile de unică
utilizare nu se reutilizează, deci nu se curată, dezinfectează;

-  mănuşile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dacănu prezintă semne de deteriorare

(perforare, imbătrânire cauciuc, etc.) 
1.2.2. HALATE OBISNUITE 

- in timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale 

            1.2.3. ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când

se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potenţial contaminate,
protejând tegumentele personalului medical din:

                  - secţii cu profil chirurgical;

                  - laboratoare;

                  - servicii de anatomie patologică, medicină legală;

                  - unele activităţi administrative;

                  - servicii de urgenţă. 

            1.2.4. MASCA , protejează:

                  -   tegumentele;

                  - mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.  

            1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejează:

                  - tegumentele;

                  - mucoasele bucală, nazală, oculară.  

                   - OCHELARI

                   - ECRAN PROTECTOR etc. 

            1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală in timpul

instituirii respiraţiei artificiale. 

            1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile

            - CIZME DE CAUCIUC 

 

2. SPALAREA MAINILOR şi a altor parţi ale tegumentelor

      - IMPORTANŢA

  - cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminării,  a diseminării agenţilor
microbieni.

      - CÂND ?

            - la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;

            - la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;

            - inainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate;

            - inainte şi după aplicarea unui tratament;

            - inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;

            - după scoaterea manuşilor de protecţie;

            - după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;

            - inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;

            - după folosirea batistei;

            - după folosirea toaletei;

            - după trecerea mâinii prin păr;

            - după activităţi administrative, gospodăreşti. 

      - CUM ?

        - indepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări), ceasurilor;

            - unghii ingrijite, tăiate scurt;

            - utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obisnuită;

            - două săpuniri consecutive;

            - in cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca      inlocuitor al spălatului,
dar nu ca rutină;

            - in unele situatii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:

      - după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a    celor cu

imunodepresie severă;

- inainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare şi

efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea
pansamentelor (atenţie - mănuşi),termometrizare intrarectală, clisme, toaleta
lehuzei (atenţie - mănuşi);

            - după efectuarea toaletei bolnavului la internare;

            - după manipularea si transportul cadavrelor;

- inainte şi după efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL,

stomatologice şi in general inainte şi după orice fel de manevră care implică
abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi).
            - spălarea, dezinfecţia mâinilor şi portul mănuşilor: - ŞTERGEREA, USCAREA este
OBLIGATORIE

            - cu hârtie prosop;

            - prosop de unică intrebuintare. 

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE

PROFESIONALĂ 

      3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ

      - prin inoculari percutane:

            - inţepare;

            - tăiere.

      - contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;

      - contaminarea mucoaselor.

      - in timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi     instrumente ascuţite;

                  - manipulării de produse biologice potenţial contaminate;

            - manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare,    după utilizarea in

activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.

      - prin intermediul:

                  - instrumentelor ascuţite;

                  - materialului moale;

      - suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din unităţile sanitare;

                  - reziduurilor din activitatea medicală; 

      3.2. METODE DE PREVENIRE

      - obiecte ascuţite:

                  - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

                  - colectarea imediat după utilizare in containere rezistente la inţepare şi tăiere,
amplasate la indemână şi marcate corespunzator conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:

                  - pregătire in vederea utilizării;

                  - distrugere;

                  - evitarea recapişonării, indoirii, ruperii acelor utilizate.

            - de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

      - lenjerie:

            - manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial

contaminate cât mai puţin posibil;

            - sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, in spaţii    special destinate;

            - colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcaţi in mod     corespunzator 
conform Ord. MS 219 /2002 ;

            - evitarea păstrării lor indelungate, inainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare -   decontaminare.

                 - curăţenie şi decontaminare:

            - folosirea mănuşilor la indepărtarea urmelor de sânge, alte lichide   biologice sau
ţesuturi;

- decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, indepărtarea cu hârtie

absorbantă care se colectează in containere sau saci de plastic marcate;

            - dezinfecţie cu solutie germicidă;

            - uscarea suprafetei prelucrate;

- folosirea de tehnici standard in vederea efectuării curăţeniei,  sterilizării,

decontaminării echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului,
veselei, sticlăriei, tacâmurilor, conform    Ord.MS.nr.185 /2003.

      - reziduuri infectante (Ord.MS 219 / 2002)

            -  neutralizare prin ardere sau autoclavare

            - colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară prin culoare si
etichetare.

      - igiena personală:

            - spălarea mâinilor (pct.2);

- spălarea altor parţi ale corpului care au venit in contact cu produse biologice
potenţial contaminate sau cu materiale potenţial contaminate;

            - evitarea activităţilor cu risc de expunere:

                  - existenţa de leziuni cutanate;

                  - prezenţa unui deficit imunitar;

                  - graviditate;

      - asistenţa de urgenţa, principii:

            - viata pacientului este pretioasa;

            - obligatorie aplicarea precautiunilor universale;

- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii

principiilor precautiunilor universale. 

      3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protecţie:

            - masca;

            - ochelari, ecran;

            - mănuşi;

            - şorţ impermeabil când se anticipează producerea de:

                  - epanşamente

                  - sânge;

                  - salivă cu urme vizibile de sânge.

            - alte recomandări:

                     - sistem de aspiraţie rapidă;

                     - poziţia adecvată a scaunului;

            - instrumentar:

                  - corect utilizat;

                  - corect colectat, spălat, decontaminat şi/sau dezinfectat 

      3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ:

- mască, ochelari, ecran protector, mănuşi, halat, şorturi impermeabile, cizme, bonete;

      - decontaminare după efectuare a necropsiilor:

            - instrumentar;

            - suprafeţe, mobilier. 

      3.5. LABORATOARE CLINICE ŞI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a

precauţiunilor universale trebuie completate cu:

      - colectarea flacoanelor care conţin produse biologice in containere marcate, care să
impiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;

      - evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare;

      - utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:

            - mănuşi;

            - masca, ochelari de protecţie, ecran protector;

            - halat, şorţ impermeabil, bonetă.

      - spălarea atentă a mâinilor (pct.2);

      - utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru  inlăturarea tehnicilor

de pipetare cu gura;

      - atenţie la utilizarea de material ascuţit in activitatea de laborator;

      - curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea in mod corect, standardizat;

      - instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

            - chimică;

            - fizică-ardere;

            - autoclav.

      - aparatura defectă-decontaminare inainte de reperare;

- la terminarea activităţii, echipamentul utilizat rămâne in laborator până la colectarea si

indepărtarea in vederea prelucrării;

      - amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare. 

      3.6. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE

      CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR

UNIVERSALE 

            3.6.1. INOCULARE PERCUTANĂ, intepătură, tăietură:

            -  spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;

- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent. 

            3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:

            - clătirea gurii cu apă curentă;

            - clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic. 

            3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:

            - medicului personalului;

            - imediat dupa expunere;

            - inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă identificarea);

            - inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:

                  - momentul şi  felul expunerii;

                  - primul ajutor. 

      3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:

            - asupra personalului;

            - asupra pacientului.

      -  consiliere  şi consimtământ pretestare;

      - testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV, HIV, HCV) in dinamică;

      -  urmărire clinică, profilaxie, tratament complicaţii ale expunerii.

Persoanele expuse in timpul activităţii in unităţi private se vor adresa Direcţiei de Sănătate
Publică, dacă nu au acces la medicul personalului sanitar din unităţile de stat

N.B.

INTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA

PROFESIONALĂ ("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFĂŞURA NUMAI PE
BAZĂ DE CONSIMTĂMÂNT ŞI CONFIDENŢIALITATE, CU ASIGURAREA
DOCUMENTELOR LOR MEDICALE. 
 

Registrul activitatilor desfasurate

Data Activitati Numar Activitati Numar Observatii

observate desfasurate
 AUTOEVALUARE

Data Tehnica/ Activitatea efectuata Am exersat suficient/

Nu am exersat suficient
 Impresii asupra stagiului de practică

Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat/l-am făcut a fost…

Cel mai util lucru pe care l-am făcut în timpul stagiului de practică a fost….

Pentru a îmbunătăţi organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică în viitor

consider că ar trebui să.....
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

1.Culegerea datelor

Metode de culegere a datelor : interviul, observaţia luarea de notite

Surse de culegere a datelor: pacientul, familia, dosarul medical

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:

 Nume: P
 Prenume: S
 Varsta: 56 ani
 Sex: masculin
 Religie: ortodoxă
 Stare civilă: căsătorit
 Ocupaţia: șofer de tir
 Domiciliul: Ploiești, Județul Prahova
 Condiţii de viaţă şi de muncă: majoritatea timpului e plecat în curse prin țară și transportă
marfă

 Gusturi personale şi obiceiuri: fumător de 25 de ani, comsumă alcool ocazional, consumă

2-3 cafele pe zi

 Mod de petrecere a timpului liber: îi place să călătoreascaă

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

A) DATE ANTROPOMETRICE
 Greutate: 95 kg
 Inălţime: 1,85 m
 Grup sanghin: BIII
 Rh: pozitiv
B) LIMITE SENZORIALE

 Alergii: nu prezintă alergi

 Proteze: -

 Acuitate vizuală şi auditivă: păstrate

C) Somn: neodihnitor, doarme 2-3 ore pe noapte (?)

D) Alimentaţie: neadecvată

E) Eliminări: fiziologice

F) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

G) ANTECEDENTE PERSONALE
 Fiziologice: -

 Patologice: -
INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ
 Motivele internării: stare de rău de câteva zile ,alimentație
necorespunzătoare, nu se poate odihni noaptea decat 2-3 ore

 Istoricul bolii: pacient internat pentru prima dată, fără alte antecedente

 Diagnosticul la internare: hipertensiune arterială, cardiopatie inschemica

dureroasă

 Data internării: 07.12.2020

Analiza pe aparate:

- Stare generala: alterată

- Starea de constienta: conștient

- Tegumente si mucoase: integre

- Tesut adipos : normală

- Sistem ganglionar: integru

- Sistem osteo – articulat: integru

- Aparat respirator: respirație greoaie, R=25r/min

- Aparat cardio-vascular : Tensiune crescută 200/120 mmHg, Frecvența pulsului

ridicată 120p/min

- Aparat digestiv: integru

- Aparatul uro-genital: eliminări urinare fiziologic, 1 scaun/zi

- S.N.C: fără sechele neurologice

2. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestarea Surse Manifestarea Problem Not

Fundamen de independenţă de de dependenţă a a
tală dificultate de
depende
nţă
1.Nevoia comunicare - - - 1
de a adecvată,
comunica exprimare ușoară
a nevoilor, debit
verbal moderat,
imagine pozitivă
de sine
2.Nevoia Ambelr Anxietate, Tahipnee Dispnee 3
de a hemitorace durerii în Tahicardie,
respira si prezintă aceași piept, Hipertensiune
a avea o mișcare de intoleranță arterială, Circulați
buna ridicare și la efort fizic Cefalee e
circulatie coborâre în inadecva
timpul inspirației tă
și expirației
Puls ritmic
3.Nevoia Cavitatea bucală Durerii în Dificultatea de a Dificulta 2
de a bea si integră, piept inghiți tea de a
a manca Reflux de mânca si
deglutiție prezent hidrata
4.Nevoia Miscări adecvate: Amețelii Stare de rău, Dificulta 2
de a se flexie, extensie, obosește repede te de a
misca si a abducție și se
avea o adducți, rotație și deplasa
buna circumducție
postura
5.Nevoia Somn fără Stare de Somn perturbat Dificulta 2
de a dormi cosmaruri, rău (ore insuficiente te de a
si a se perioade de de somn) dormi și
odihni repaus odihnii

6.Nevoia Ph alcalin Dezechilibr Transpirații Diaforez 2

de a u abundente ă
elimina hidroelectr
olițic

7.Nevoia Îmbrăcăminteaad - - - 1
de a se ecvată vârstei,
imbraca si climatului,
dezbraca temperaturii
Material comod și
usor
8.Nevoia Temperatura - - - 1
de a corpului în limite
mentine normale
temperatu 37C
ra
corpului
in limite
normale
9.Nevoia Tegumente și - - - 1
de a fi mucoase integre
curat,ingri de culoare roz și
jit si de as calde
proteja
tegumentel
e si
mucoasele
10.Nevoia Măsuri de evitare Spitalizării Agitație, frică Anxietat 2
de a evita a pericolelor, e
pericole
11.Nevoia Integritate fizică - - - 1
de a fi și psihică,
preocupat autocritică, stimă
in vederea de sine
realizarii
12.Nevoia Satisfacție, Stres Tristețe Neplăce 2
de a se amuzament rea de a
recrea efectua
activitați
recreativ
e
13.Nevoia Convingeri - - - 1
de a personale față de
actiona realitate, practică
conform religia,
propiilor spiritualitate
convingeri
si de a
practica
religia
14.Nevoia Invățarea, Anxietate Cunostinte Cunostii 2
de a deprinderea insuficiente nțe
invata sa- asupra bolii , a insuficie
si pastreze masurilor de nte
sanatatea prevenire, a
diagnosticului
medical, a
tratamentului, a
convalescentei, a
satisfacerii
nevoilor sale.

Nevoi fundamentale afectate :

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

2. Nevoia de a bea și a mânca
3. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
4. Nevoia de a dormi și a se odihnii
5. Nevoia de a elimina
6. Nevoia de a evita pericole
7. nevoia de a se recrea
8. Nevoia de a invața să-și pastreze sănătatea

Diagnostic nursing (PES si NANDA)

1. Pacientul PS prezintă circulație inadecvată din cauza durerii în piept manifestat prin
tahicardie și hipertensiune arterială.
2. Pacientul PS prezintă dispnee din cauza stării de criză (palpitații) manifestată prin
tahipnee

3. Pacientul PS prezintă dificultatea de a se alimenta din cauza dureri în piept manifestat

prin greutatea de a inghiți.

4. Pacientul PS prezintă dificultatea de a se deplasa din cauza amețelii.

5. Pacientul PS prezintă dificultatea de a dormi și odihni din cauza stării de rău manifestat
prin somn perturbat.

6. Pacientul PS prezintă diaforeza din cauza dezechilibrului hidroelectrolitic.

7. Pacientul PS prezintă anxietate din cauza spitalizării.

8.Pacientul PS prezintă neplacerea de a efectua activități recreative din cauza stresului.

9.Pacientul PS are cunostiințe insuficiente din cauza anxietătii

3. Planificarea îngrijirilor

3.1 Obiective

1. Pacientul să poată respira cu usurință în decursul a 3 ore.

2. Pacientul să prezinte circulație adecvată in decursul a 4 ore.
3. Pacientul să se poată alimenta fără disconfort în decursul a 2 zile.
4. Pacientul să se poată deplasa cu usurință în decursul unei zile.
5. Pacientul să prezinte somn odihnitor în decurs de 2 nopți.
6. Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic și să prezinte stare de bine în
decursul a 2 zile .
7. Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranță, să fie liniștit psihic și
emoțional în decursul a 3 ore.
8. Pacientul să se aibă activități recreative timp de 3 ore pe zi.
9. Pacientul să fie echilibrat psihic în decurs de o săptâmână.
 3.2 Intervenţii

1. Aerisim în încăpere, asigurăm climat corespunzător în încăpere,

învățăm pacientul să facă exerciții respiratorii, pregătește pacientul pentru
investigații psihic și fizic explicându-i necesitatea acestora și modul de
efectuare.
2. Învața pacientul să renunțe la tutun, să aibă o alimentație bogată in
fructe, să reducă grăsimile, învață pacientul exerciții de relaxare și de
favorizare a circulației, administrează ceai din talpa gâștei și tratament cu
valeriană, urmărește efectul medicamentelor.
3. Explorează gusturile pacientului la diferite categorii de alimente, învață
pacientul valoarea energetică a alimentelor și necesarul lor în funcție de
activitatea sa fizică și vârsta, cântărește pacientul, calculează aportul caloric
necesar acestuia și alcatuiește un regim alimentar bogat în vitamine, fructe,
alimente fără sare și grasimi, realizează un program de mese, urmarește ca
pacietul să se alimenteze corespunzător nevoilor și afecțiunilor sale.
4. Liniștit pacientul, îl asează în poziție decubitdorsal, administrează un
calciu pentru liniștire și vertij, îl ajută să se deplaseze pentru a evita căderile,
recomandă odihna prin repaus, administrează tratamentul pentru
hipertensiune menționat anterior, îl hidratează, îl învață exerciții de
relaxare și odihnă.
5. Menține condiții necesare somnului respectând dorințele și
deprinderile pacientului, observă dacă perioadele de relaxare și odihnă sunt
în raport cu necesitățile organismului și munca depusă, îi explică și învață
necesitatea menținerii unei vieți ordonate, cu un program stabil, îl învață
tehnici de relaxare și modalități care să-i favorizeze somnul, administrează
tratamentul cu valeriană care favorizează și somnul odihnitor.
6. Calculeaz bilanțul ingesta-excretă, administează lichide, ceaiuri călduțe
în cantități mici dar în orare dese, ajută pacientul să-și păstreze tegumentele
curate și uscate, spală tegumentele de câte ori e nevoie, schimbă lenjeria de
pat și corp, asigură imbrăcăminte ușoară și comodă.
7. Asigură condiții de mediu adecvate pentru evitarea pericolelor, ajută
pacientul să se deplaseze pentru a evita căderile, îl susține psihic și emoțional,
îi explică fiecare necesitate a acestuia, poartă discuții libere cu acesta,
administrează tratamentul prescris.
 8. Poartă discuții libere cu pacientul, observă și descoperă hobiurile
acestuia, îndepartează factorii de stres, realizează activități recreative în care
pacientul este implicat.
9. Ascultă pacientul, îl informează despre orice necesitate a acestuia și
interventie, poartă discuții libere despre pacient, sentimentele și gândurile
sale, îl învață cum să-și păstreze sănaătatea.

4.Aplicarea îngrijirilor

Problema Obiective Intervenţii autonome/ Evaluare

delegate
1. Dispnee Aerisim încaperea,
Pacientul să poată asigurăm climat
respira cu usurință corespunzator în încapere,
în decursul a 3 învățăm pacientul să facă
ore. exerciții respiratorii,
pregătește pacientul pentru
investigații psihic și fizic
Z1: pac. prezintă stare
de sufocare, respiră
greu
Z2: frecvența
respiratorie a scăzut în
limite aprape normale
 explicându-i necesitatea
acestora și modul de
efectuare.
Pacientul să
prezinte circulație
adecvată în
decursul a 4 ore.
2.Circulație Învăță pacientul să renunțe
inadecvată la tutun, să aibă o
alimentație bogată în fructe,
să reducă grăsimile, învață
pacientul exerciții de
relaxare și de favorizare a
circulației, administrează
ceai din talpa gâștei și
tratament cu valeriană,
urmărește efectul
medicamentelor.
Pacientul să se
poată alimenta fără
disconfort în
decursul a 2 zile.
Z3: durerile în piept
sunt mai ușoare,
pacientul poate
respira cu usurință
Z4: frecvența
respiratorie a ajuns în
limite normale
Z5: pacientul prezintă
respirație ușoară, fără
dureri
Z1: pacientul prezintă
stare de rău cu dureri
acute în piept
Z2: pacientul a redus
consumul de tutun
Z3: pacientul prezinta
TA in limite aproape
normale, frecvenșa
pulsului a scăzut
Z4: pacientul nu mai
resimte dureri, fără
palpitații, TA și pulsul
în limite normale
Z5: pacientul prezintă
stare de bine
Z1: pacientul nu
prezintă poftă de
mâncare, are
dificultate la inghițire

Explorează gusturile
3.Dificultatea pacientului la diferite
de a se categorii de alimente,
alimenta învață pacientul valoarea
energetică a alimentelor și
necesarul lor in funcție de
activitatea sa fizică și
vârsta, cântărește pacientul,
calculează aportul caloric
necesar acestuia și
alcatuiește un regim
alimentar bogat în
vitamine, fructe, alimente
fără sare și grăsimi,
Pacientul să se realizează un program de
poată deplasa cu mese, urmărește ca pacietul
usurință în să se alimenteze
decursul unei zile. corespunzator nevoilor si
afecțiunilor sale.
Liniștează pacientul, îl
4.Dificultatea asează în poziție
de a se mișca decubitdorsal,
și deplasa administrează un calciu
pentru liniștire și vertij, îl
ajută să se deplaseze pentru
a evita caderile, recomandă
odihna prin repaus,
administrează tratamentul
pentru hipertensiune
menționat anterior, îl
hidratează, îl învață
Z2: pacientul prezintă
dureri mai ușoare și
senzație de foame
Z3: pacientul se
alimentează, urmează
regimul
Z4: pacientul înghite
fără dureri
Z5: pacientul prezintă
starea de satietate
Z1: pacientul nu se
poate deplasa singur
din cauza
vertijului,tendința de
a cădea
Z2: pacientul are
vertij redus poate sta
în semișezând
Z3: pacientul nu mai
prezintă vertij,
efectuează mișcări și
deplasaări ușoare
Z4: pacientul se
deplasează singur
Z5: pacientul prezintă
stare de bine și poziție
adecvată
Z1: pacientul nu se
poate odihni, este
obosit
 exerciții de relaxare și
odihnă.
Pacientul să Menține condiții necesare
prezinte somn somnului respectând
odihnitor în dorințele și deprinderile
decurs de 2 nopți. pacientului, observă dacă
perioada de relaxare și
odihnă sunt în raport cu
necesitățile organismului și
munca depusă, îi explică și
învață necesitatea
mentinerii unei vieti
5.Dificultatea ordonate,cu un program
de a dormi și stabil,il invata tehnici de
a se odihni relaxare si modalitati care
sa-i favorizeze
somnul ,administreaza
tratamentul cu valeriana
care favorizeaza si somnul
odihnitor.
Pacientul să fie
echilibrat Calculează bilanțul
hidroelectrolitic și ingesta-excretă,
să prezinte stare administează lichide,
de bine în decursul ceaiuri calduțe în cantități
a 2 zile . mici dar in orare dese, ajută
pacientul să-și păstreze
tegumentele curate și
uscate, spală tegumentele
de câte ori e nevoie,
6. Diaforeză schimbă lenjeria de pat și
corp, asigură imbrăcăminte
ușoară și comodă.
Z2: pacientul prezintă
somnolență cu
ajutorul tratamentului
cu valeriană
Z3: pacientul se
odihnește 6 ore pe
noapte
Z4: pacientul prezintă
somn odihnitor
Z1: pacientul prezintă
dezechilibru
hidroelectrolitic,
transpirație abundentă
Z2: pacientul se
hidratează
corespunzător, nu mai
transpiră abundent
Z3:pacientul poate
efectua activități fără
a transpira
Z4: pacientul prezintă
stare de bine
Z5: pacientul este
curat și liniștit
Z1: pacientul este
agitat, trist
Z2: pacientul acordă
incredere asistentei
medicale, efectuează
mișcări reduse cu
aceasta

Pacientul să
beneficieze de un
mediu de Asigură condiții de mediu
siguranță, să fie adecvate pentru evitarea
liniștit psihic și pericolelor, ajută pacientul
emoțional în să se deplaseze pentru a
decursul a 3 ore. evita căderile, îl susține
psihic și emoțional, îi
explică fiecare necesitate a
acestuia, poartă discuții
libere cu acesta,
7. Anxietate administrează tratamentul
prescris.
Pacientul să aibă
activități recreative
timp de 3 ore pe zi Poartă discuții libere cu
pacientul, observă și
8.Neplăcerea descoperă hobiurile
de a îndepli acestuia, îndepărtează
activități factorii de stres, realizează
recreative activități recreative în care
Z3: pacientul poartă
discuții libere cu
asistenta
Z4: pacientul este
liniștit și cooperativ
Z5: pacientul prezintă
stare de bine fizică și
psihică
Z1: pacientul este
agitat, trist, nu vrea să
realizeze activități
recreative
Z2: pacientul prezintă
interes dar nu dorește
efectuarea de activități
recreative
Z3: pacientul cere
ajutor în executarea
unor activități
recreative
Z4: pacientul
îndeplinește activități
recreative singur
Z5: pacientul este
recreat și mulțumit
Z1: pacientul este
agitat, nu prezintă
cunostințe suficiente
despre sine
Z2: pacientul devine
 pacientul este implicat. cooperativ

Z3: pacientul e
liniștit, discută liber
cu asistenta

Z4: pacientul se
interesează de sine și
Pacientul să fie investigașiile ce i s-au
echilibrat psihic în făcut
decurs de o
săptămână. Z5: pacientul este
independent și
satisfăcut

Ascultă pacientul, îl
informează despre orice
necesitate a acestuia și
intervenție, poartă discuții
9. Cunoștiițe libere despre pacient,
insuficiente sentimentele și gândurile
sale,il învață cum să-și
păstreze sănătatea

5. Evaluare

5.1 Externarea :

- Data externării: 12.12.2020

- Starea la externare: ameliorată

- Diagnostic la externare: arterială și cardiopatie ischemica dureroasă

5.2 Bilanţul autonomiei la externare

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație: frecvența respiratorie a

revenit în limite normale (17r/min), valoarea tensiunii arteriale și pulsului au
scăzut în limite aproape normale (TA=150/90mmHg), frecvența pulsului a
scăzut în limite normale (75p/min).

2. Nevoia de a mânca și a se hidrata: prezentă pofta de mâncare, usurință la

inghițire

3. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: pacientul se poate deplasa

cu usurință, fără amețeli

4. Nevoia de a dormi și a se odihni: se poate odihni, prezintă somn odihnitor

5. Nevoia de a elimina: absența diaforezei

6. Nevoia de a evita pericole: cunoaște pericolele existente și a învățat să le

evite

7. Nevoia de a se recrea: dorința de a efectua activități recreative

8. Nevoia de aș păstra sănătatea: pacientul a înîeles să iși păstreze sănîtatea

5.3 Plan de recuperare (Recomandări la externare)

Continuarea reducerii consumului de tutun până la renunțarea definitivă

a acestuia, reducerea consumului de cafeea, respectarea tratamentului pentru
hipertensiune și tahicardie, să respecte regimul alimentar, să se hidrateze, să
iși facă un program de recreere și să se odihnească mai mult, să facă
mișcare (plimbări prin parc o oră pe zi).