LICEUL DE SERVICII ,,SF.

APOSTOL ANDREI „ PLOIEŞTI

DOMENIUL : Sănătate şi asistenţă pedagogică
SPECIALIZAREA : Asistent medical generalist
NIVEL DE CALIFICARE : 5

CAIET DE PRACTICĂ
ANUL I

ELEV……………………………………………………
CLASA………………………………………………….
 Partea I

DATE GENERALE

1. DATE PERSONALE

Numele şi prenumele____________________________________________

Data şi locul naşterii_____________________________________________

Adresa de domiciliu_____________________________________________

Telefon fix/mobil_______________________________________________

Adresă e-mail__________________________________________________

2. COORDONATE DE IDENTIFICARE A STAGIULUI DE PRACTICA

Unitatea de rezultate ale învăţării tehnice 1.NURSING GENERAL I

specializate 2.IGIENĂ, PREVENIREA ȘI CONTROLUL
INFECȚIILOR
3.SEMIOLOGIE MEDICALA
Locatia desfasurarii stagiului(spital/sectie)

Nr. total de ore NURSING GENERAL 1 -224 ORE

IGIENĂ – 16 ORE
SEMIOLOGIE -24 ORE
Programul zilnic,nr de ore/zi
Perioada derulării stagiului 07-22 12.2020
25.-29.01.2021
08-26.02.2021
Semestrul I
Coordonator(i) COVACI CORINA
DUMITRESCU ANDREEA
 3. SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiile de practică reprezintă instruirea efectuată în spitale , instituţii de sănătate inclusiv

servicii de îngrijire medicală la domiciliu. Învățământul clinic (stagiilede practică) trebuie să aibă
ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel,
incluzând prevenirea bolii, educația sanitară, precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență,
de reanimare şi de transfuzie sanguină. Învăţământul clinic este o instruire coordonată .
Instruirea clinica cuprinde asistenţă medicală în materie de:

medicină generală şi specialităţi medicale;

chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale;
îngrijirea copiilor şi pediatrie;
igiena şi îngrijirea mamei şi a nou-născutului;
sănătate mintală şi psihiatrie;
geriatrie și îngrijirea persoanelor vârstnice;
îngrijiri comunitare;
îngrijiri la domiciliu

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale
sanitare. astfel încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu
rezultate foarte bune în funcţiile în care vor fi repartizaţi.
Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun
concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de
a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.
În vederea organizării şi desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare!
desemnează tutori profesionali cu experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară,
pentru monitorizarea activităţilor elevilor.
Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului
asistent medical
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare,
desfăşurare,evidenţă şi evaluare a procesului de învăţământ. Elevul completează pagina cu datele
personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în
procesul verbal întocmit cu această ocazie.

4. Cunoștințe și competențe necesare pentru formarea asistenților

medicali generaliști

Directiva 2013/55/EU include un set de cunoștințe și competențe profesionale de bază, cerințe

educaționale minimale pentru asistenții medicali generaliști.
Formarea asistentului medical generalist oferă garanția că profesionistul respectiv a dobândit
următoarele cunoștințe și competențe:
(a) cunoștințe cuprinzătoare despre științele ce stau la baza asistenței medicale generale,
inclusiv o înțelegere suficientă a structurii organismului, funcțiilor fiziologice și
comportamentului persoanelor sănătoase și bolnave, precum și a relațiilor dintre starea de
sănătate și mediul fizic și social al ființei umane;
(b) cunoștințe despre natura și etica profesiei, precum și despre principiile generale privind
sănătatea și asistența medicală;
(c) experiență clinică adecvată; această experiență este selectată pentru valoarea sa formatoare
și dobândită sub supravegherea unui personal asistent calificat și în locuri în care numărul
personalului calificat și echipamentele sunt adecvate pentru asistența medicală care trebuie
acordată pacientului;
(d) capacitatea de a participa la formarea practică a personalului medical și experiența
colaborării cu acest personal;
(e) experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical;
Calificarea de asistent medical generalist demonstrează că profesionistul în cauză este capabil să
aplice cel puțin următoarele 8 competențe de bază:
(a) competența de a diagnostica în mod independent asistența medicală necesară, pe baza
cunoștințelor teoretice și clinice existente, și de a planifica, organiza și pune în aplicare asistența
medicală în tratarea pacienților, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite, în vederea
îmbunătățirii practicii profesionale;
(b) competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar, inclusiv prin
participarea la formarea practică a personalului sanitar, pe baza cunoștințelor și competențelor
dobândite;
(c) competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane informații care să le
permită să aibă un stil de viață sănătos și să se autoîngrijească, pe baza cunoștințelor și
competențelor dobândite;
(d) competența de iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea în viață și de a
aplica măsuri în situații de criză sau de catastrofă;
(e) competența de a oferi în mod independent consiliere, indicații și sprijin persoanelor care
necesită îngrijire și persoanelor apropiate;
(f) competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și evaluarea acesteia;
(g) competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera cu membrii
altor profesii din domeniul sănătății;
(h) competența de a analiza calitatea asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica
profesională de asistent medical generalist.
5. Domenii de competență cheie dezvoltate în cadrul unității de rezultate
ale învățării tehnice specializate:

MODULUL 13
IGIENĂ, PREVENIREA ȘI CONTROLUL INFECȚIILORSE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE
PARCURSUL UNUI SEMESTRU ȘI ARE PREVĂZUTE 44 DE ORE DIN CARE 28
ORE DE TEORIE ȘI 16 ORE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă

competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
competenţe sociale şi civice
competenţe antreprenoriale
 Cunoștințe și competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Descrierea interacțiunilor organism-mediu-alimentație
 Experiență clinică adecvată
 Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical
 Capacitatea de a participa
la formarea practică Competențe din
Directivă UE/55/2013
 Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi
practica profesională de asistent medical generalist

MODULUL 11
SEMIOLOGIE MEDICALĂ SE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE PARCURSUL UNUI
SEMESTRU ȘI ARE PREVĂZUTE 52 DE ORE DIN CARE 28 ORE DE TEORIE ȘI 24
ORE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă

competenţe sociale şi civice
competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală

 Conștientizarea identității personale, acceptarea diversității culturale

Cunoștințe și competențe profesionale / Directivă UE/55/2013
 Experiență clinică adecvată
 Experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical
 Capacitatea de a participa
la formarea practică Competențe din
Directivă UE/55/2013
 Comunicarea profesională exhaustivă și cooperarea cu
membrii altor profesii din domeniul sănătății
 Colaborare în mod eficient cu alţi actori din sectorul sanitar
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi
practica profesională de asistent medical generalist
MODULUL 14
NURSING GENERAL1 SE STUDIAZĂ ÎN ANUL I PE PARCURSUL UNUI SEMESTRU
ȘI ARE PREVĂZUTE 408 DE ORE DIN CARE 168 ORE DE TEORIE ȘI 240 ORE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC.

Competenţe de comunicare în li în limba maternă

 Prezentarea evoluției îngrijirilor de-a lungul istoriei omenirii
 Expunerea motivației în alegerea profesiei în corelație cu calitățile personale
 Prezentarea etapelor procesului de nursing utilizând vocabularul de specialitate
 Explicarea modalităților de formulare a diagnosticului de nursing în conformitate cu
terminologia standard și cu taxonomia internațională
 Utilizarea vocabularului de specialitate pentru descrierea manifestărilor de independență,
dependență și a surselor de dificultate pentru fiecare nevoie fundamentala

Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie

 Prezentarea diagnosticelor de nursing, validate de NANDA, pentru fiecare nevoie
fundamentală, a obiectivelor și intervențiilor specifice
 Argumentarea realistă și științifică a modului de concepere a planului de intervenții în funcție
de caz
 Aplicarea criteriilor și a standardelor în vigoare pentru evaluarea finală a intervențiilor
aplicate

Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi

cunoaștere
 Realizarea unei baze de date valide, utilizând surse și metode adecvate situației clinice
 Reprezentarea schematică a modalităților de formulare a diagnosticului de nursing în funcție
de datele colectate
 Înregistrarea și transmiterea rezultatelor evaluării către ceilalți membri ai echipei de îngrijire

Competențe sociale și civice

 Manifestarea interesului pentru evidențierea progresului în îngrijirea bolnavului de-a lungul
istoriei
 Manifestarea unei atitudini pozitive față de sănătatea personală și a celorlalți
 Asumarea responsabilității privind formularea diagnosticului de nursing pentru o îngrijire
individualizată și eficientă
 Manifestarea gândirii critice și a capacității de analiză și sinteză în realizarea sarcinilor în
cadrul grupului de lucru

Competenţe antreprenoriale
 Conceperea planului de intervenții în funcție de caz
 Asumarea responsabilității pentru înregistrarea și transmiterea rezultatelor evaluării către
ceilalți membri ai echipei de îngrijire

Competența de a învăța să înveți

 Corelarea nevoilor fundamentale cu diagnosticele de nursing și intervențiile specifice pe baza
datelor din diferite cazuri clinice

Cunoștințe și competențe profesionale /Directiva UE/55/2013

 Experiență clinică adecvată
 Capacitatea de a participa la formarea practică

Competențe din Directivă UE/55/2013

 Manifestarea responsabilității pentru a asigura, în mod independent, calitatea îngrijirii medicale
și evaluarea acesteia
 Analizarea calităţii asistenţei acordate pentru a-şi îmbunătăţi practica profesională de asistent
medical generalist .

6. NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate

nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar,
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
 Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
 Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura
electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc);
 Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi,
sorturi);
 Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie
(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc);
 Modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
 Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii,
flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in
procesele de munca, conform standardelor;
 Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
 Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi
usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat
cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
 Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca
mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana
curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1) Mainile – pe fete lepalmare
2) Mainile – pe fete ledorsale
3) Palmele – interdigital
4) Degetele – cu palma opusa
5) Policele – cu palama opusa
6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa
Cand ar trebui spalate mainile:
- ori de cate ori mainile sunt murdare;
- Inainte de contactul direct cu pacientul;
- Inainte de baie;
- Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- Dupa indepartarea manusilor;
- Inainte si dupa parasirea saloanelor;
- Inainte de manuirea hranei;
- Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire rani, injectii, punctii, etc;
- Inainte de contactul cu orice pacient.
 Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele
tehnice,electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant;
 In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze
narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
 Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa nu se manance sau sa se
atinga gura sau fata cu mainile;
 Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
  Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitate
amedicala;
 Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

7. PRECAUŢII UNIVERSALE( PU ) 

SCOPUL aplicarii PU:

prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului.

CONCEPTUL de PU se referă la:

- măsurile  care se aplică in vederea prevenirii transmiterii  HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de
transmitere sanguină, in timpul actului medical.

- sânge, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră a fi  potential infectate cu HIV, HBV, HCV
alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere  parenterală ( sanguină )

- toţi pacienţii  se considerati potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmite
sanguină, deoarece:

cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propri
stare de portaj;

 
 REGULI de bază in aplicarea Precauţiunilor Universale:
      1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;

      2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

      3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite in practica medicală sunt  contaminate după utilizare.
CONTACTUL

tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:

      - sânge;

      - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid
            sinovial, lichid cefalo-rahidian;

      - sperma, secreţii vaginale;

      - ţesuturi;

      - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

 
APLICAREA PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA: 

1. utilizarea echipamentului de protectie adecvat,complet, corect; 

      1.1. DEFINIŢIE "ECHIPAMENT DE PROTECŢIE": bariera intre lucrător şi sursa de

infecţie, utilizată in timpul activităţilor care presupun risc de infecţie. 

      1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauţiunilor universale: 

            1.2.1. MĂNUŞI 

      a) TREBUIE UTILIZATE in următoarele situaţii:

 anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice   contaminate,

alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
 abord venos sau arterial;
 recoltare de LCR;
 contact cu pacienţi care săngerează, au plăgi deschise,  escare de decubit,
alte leziuni cutanate;
 manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea 
curăţirii, decontaminării.

      b) FELUL MANUŞILOR

- de uz unic sterile:

 chirurgie
 examinare interna
 intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod normal
sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
 abord vascular prin punctie;
 tegument pacient cu soluţii de continuitate;
 manipularea unor materiale potenţial contaminate;

- nesterile curate:
 - examinări curente, care implică un contact cu mucoasele,        dacă nu există o
recomandare   contrară;

-  manipularea de materiale contaminate;

             -  curăţenie, indepărtare de produse biologice contaminate; 

-  de uz general, menaj, de cauciuc;

 activităţi de intreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte produse

biologice considerate a fi contaminate:
 colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare
instrumentar,material moale, suprafeţe contaminate.
 manipularea de materiale contaminate;
 curăţenie, indepărtare de produse biologice

c) MOD DE FOLOSIRE:

-   schimbare după fiecare pacient;

-  după folosire se spală mai intâi măinile cu mănuşi, după care

acestea se indepărtează, prinzând marginea primei prin exterior 
aruncând-o in containerul pentru colectare si apoi prinzând-o pe
cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă şi
aruncând-o in acelaşi container aflat la indemână;

-  după indepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15

secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de
deteriorare in timpul activităţii incheiate;   mănuşile de unică
utilizare nu se reutilizează, deci nu se curată, dezinfectează;

-  mănuşile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dacănu prezintă semne de deteriorare

(perforare, imbătrânire cauciuc, etc.) 
1.2.2. HALATE OBISNUITE 

- in timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale 

            1.2.3. ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când

se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potenţial contaminate,
protejând tegumentele personalului medical din:

                  - secţii cu profil chirurgical;

                  - laboratoare;

                  - servicii de anatomie patologică, medicină legală;

                  - unele activităţi administrative;

                  - servicii de urgenţă. 

            1.2.4. MASCA , protejează:

                  -   tegumentele;

                  - mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.  

            1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejează:

                  - tegumentele;

                  - mucoasele bucală, nazală, oculară.  

                   - OCHELARI

                   - ECRAN PROTECTOR etc. 

            1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală in timpul

instituirii respiraţiei artificiale. 

            1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile

            - CIZME DE CAUCIUC 

 

2. SPALAREA MAINILOR şi a altor parţi ale tegumentelor

      - IMPORTANŢA

  - cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminării,  a diseminării agenţilor
microbieni.

      - CÂND ?

            - la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;

            - la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;

            - inainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate;

            - inainte şi după aplicarea unui tratament;

            - inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;

            - după scoaterea manuşilor de protecţie;

            - după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;

            - inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;

            - după folosirea batistei;

            - după folosirea toaletei;

            - după trecerea mâinii prin păr;

            - după activităţi administrative, gospodăreşti. 

      - CUM ?

        - indepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări), ceasurilor;

            - unghii ingrijite, tăiate scurt;

            - utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obisnuită;

            - două săpuniri consecutive;

            - in cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca      inlocuitor al spălatului,
dar nu ca rutină;

            - in unele situatii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:

      - după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a    celor cu

imunodepresie severă;

- inainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare şi

efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea
pansamentelor (atenţie - mănuşi),termometrizare intrarectală, clisme, toaleta
lehuzei (atenţie - mănuşi);

            - după efectuarea toaletei bolnavului la internare;

            - după manipularea si transportul cadavrelor;

- inainte şi după efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL,

stomatologice şi in general inainte şi după orice fel de manevră care implică
abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi).
            - spălarea, dezinfecţia mâinilor şi portul mănuşilor: - ŞTERGEREA, USCAREA este
OBLIGATORIE

            - cu hârtie prosop;

            - prosop de unică intrebuintare. 

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE

PROFESIONALĂ 

      3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ

      - prin inoculari percutane:

            - inţepare;

            - tăiere.

      - contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;

      - contaminarea mucoaselor.

      - in timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi     instrumente ascuţite;

                  - manipulării de produse biologice potenţial contaminate;

            - manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare,    după utilizarea in

activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.

      - prin intermediul:

                  - instrumentelor ascuţite;

                  - materialului moale;

      - suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din unităţile sanitare;

                  - reziduurilor din activitatea medicală; 

      3.2. METODE DE PREVENIRE

      - obiecte ascuţite:

                  - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

                  - colectarea imediat după utilizare in containere rezistente la inţepare şi tăiere,
amplasate la indemână şi marcate corespunzator conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:

                  - pregătire in vederea utilizării;

                  - distrugere;

                  - evitarea recapişonării, indoirii, ruperii acelor utilizate.

            - de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

      - lenjerie:

            - manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial

contaminate cât mai puţin posibil;

            - sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, in spaţii    special destinate;

            - colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcaţi in mod     corespunzator 
conform Ord. MS 219 /2002 ;

            - evitarea păstrării lor indelungate, inainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare -   decontaminare.

                 - curăţenie şi decontaminare:

            - folosirea mănuşilor la indepărtarea urmelor de sânge, alte lichide   biologice sau
ţesuturi;

- decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, indepărtarea cu hârtie

absorbantă care se colectează in containere sau saci de plastic marcate;

            - dezinfecţie cu solutie germicidă;

            - uscarea suprafetei prelucrate;

- folosirea de tehnici standard in vederea efectuării curăţeniei,  sterilizării,

decontaminării echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului,
veselei, sticlăriei, tacâmurilor, conform    Ord.MS.nr.185 /2003.

      - reziduuri infectante (Ord.MS 219 / 2002)

            -  neutralizare prin ardere sau autoclavare

            - colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară prin culoare si
etichetare.

      - igiena personală:

            - spălarea mâinilor (pct.2);

- spălarea altor parţi ale corpului care au venit in contact cu produse biologice
potenţial contaminate sau cu materiale potenţial contaminate;

            - evitarea activităţilor cu risc de expunere:

                  - existenţa de leziuni cutanate;

                  - prezenţa unui deficit imunitar;

                  - graviditate;

      - asistenţa de urgenţa, principii:

            - viata pacientului este pretioasa;

            - obligatorie aplicarea precautiunilor universale;

- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii

principiilor precautiunilor universale. 

      3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protecţie:

            - masca;

            - ochelari, ecran;

            - mănuşi;

            - şorţ impermeabil când se anticipează producerea de:

                  - epanşamente

                  - sânge;

                  - salivă cu urme vizibile de sânge.

            - alte recomandări:

                     - sistem de aspiraţie rapidă;

                     - poziţia adecvată a scaunului;

            - instrumentar:

                  - corect utilizat;

                  - corect colectat, spălat, decontaminat şi/sau dezinfectat 

      3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ:

- mască, ochelari, ecran protector, mănuşi, halat, şorturi impermeabile, cizme, bonete;

      - decontaminare după efectuare a necropsiilor:

            - instrumentar;

            - suprafeţe, mobilier. 

      3.5. LABORATOARE CLINICE ŞI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a

precauţiunilor universale trebuie completate cu:

      - colectarea flacoanelor care conţin produse biologice in containere marcate, care să
impiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;

      - evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare;

      - utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:

            - mănuşi;

            - masca, ochelari de protecţie, ecran protector;

            - halat, şorţ impermeabil, bonetă.

      - spălarea atentă a mâinilor (pct.2);

      - utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru  inlăturarea tehnicilor

de pipetare cu gura;

      - atenţie la utilizarea de material ascuţit in activitatea de laborator;

      - curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea in mod corect, standardizat;

      - instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

            - chimică;

            - fizică-ardere;

            - autoclav.

      - aparatura defectă-decontaminare inainte de reperare;

- la terminarea activităţii, echipamentul utilizat rămâne in laborator până la colectarea si

indepărtarea in vederea prelucrării;

      - amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare. 

      3.6. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE

      CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR

UNIVERSALE 

            3.6.1. INOCULARE PERCUTANĂ, intepătură, tăietură:

            -  spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;

- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent. 

            3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:

            - clătirea gurii cu apă curentă;

            - clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic. 

            3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:

            - medicului personalului;

            - imediat dupa expunere;

            - inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă identificarea);

            - inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:

                  - momentul şi  felul expunerii;

                  - primul ajutor. 

      3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:

            - asupra personalului;

            - asupra pacientului.

      -  consiliere  şi consimtământ pretestare;

      - testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV, HIV, HCV) in dinamică;

      -  urmărire clinică, profilaxie, tratament complicaţii ale expunerii.

Persoanele expuse in timpul activităţii in unităţi private se vor adresa Direcţiei de Sănătate
Publică, dacă nu au acces la medicul personalului sanitar din unităţile de stat

N.B.

INTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA

PROFESIONALĂ ("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFĂŞURA NUMAI PE
BAZĂ DE CONSIMTĂMÂNT ŞI CONFIDENŢIALITATE, CU ASIGURAREA
DOCUMENTELOR LOR MEDICALE. 
 

Registrul activitatilor desfasurate

Data Activitati Numar Activitati Numar Observatii

observate desfasurate
 AUTOEVALUARE

Data Tehnica/ Activitatea efectuata Am exersat suficient/

Nu am exersat suficient
 Impresii asupra stagiului de practică

Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat/l-am făcut a fost…

Cel mai util lucru pe care l-am făcut în timpul stagiului de practică a fost….

Pentru a îmbunătăţi organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică în viitor

consider că ar trebui să.....
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

1.Culegerea datelor

Metode de culegere a datelor : interviul, observaţia luarea de notite

Surse de culegere a datelor: pacientul, familia, dosarul medical

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:

 Nume
 Prenume
 Varsta
 Sex
 Religie
 Stare civilă
 Ocupaţia
 Domiciliul
 Condiţii de viaţă şi de muncă

 Gusturi personale şi obiceiuri

 Mod de petrecere a timpului liber

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

A) DATE ANTROPOMETRICE
 Greutate
 Inălţime
 Grup sanghin
 Rh
B) LIMITE SENZORIALE

 Alergii

 Proteze

 Acuitate vizuală şi auditivă

C) Somn
 D) Alimentaţie

E) Eliminări

F) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

G) ANTECEDENTE PERSONALE
 Fiziologice

 Patologice

INFORMAŢII LEGATE DE BOALA

 Motivele internării
  Istoricul bolii

 Diagnosticul la internare

 Data internării

Analiza pe aparate:

- Stare generala

- Starea de constienta :

- Tegumente si mucoase :

- Tesut adipos :

- Sistem ganglionar
- Sistem osteo - articular :

- Aparat respirator :

- Aparat cardio-vascular :

- Aparat digestiv :

- Aparatul uro-genital :

- S.N.C :

2. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestarea Surse Manifestarea Problema Nota

Fundamentală de de de de
independenţ dificultate dependenţă dependenţă
ă
1.Nevoia de a
comunica
2.Nevoia de a
respire si a
avea o buna
circulatie
3.Nevoia de a
bea si a manca
4.Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
5.Nevoia de a
dormi si a se
odihni
6.Nevoia de a
elimina
7.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca
8.Nevoia de a
mentine
temperature
corpului in
limite normale
9.Nevoia de afi
curat,ingrijit si
de as proteja
tegumentele si
mucoasele
10.Nevoia de a
evita pericole
11.Nevoia de a
fi preocupat in
vederea
realizarii
12.Nevoia de a
se recrea
13.Nevoia de a
actiona
conform
propiilor
convingerisi de
a practica
religia
Nevoia de a
invata sa-si
pastreze
sanatatea

Nevoi fundamentale afectate :

Diagnostic nursing (PES si NANDA)

 3. Planificarea îngrijirilor

3.1 Obiective

3.2 Intervenţii

4.Aplicarea îngrijirilor
Problema Obiective Intervenţii autonome/ Evaluare
delegate

5. Evaluare
5.1 Externarea :

- Data externării

- Starea la externare

- Diagnostic la externare

5.2 Bilanţul autonomiei la externare

5.3 Plan de recuperare( Recomandări la externare)