Rolul asistentei medicale in ingrijirea la domiciliu

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si
ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul
principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul
de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul îngrijirii la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire demnă, adecvată
şi corespunzătoare nevoilor individuale direct în mediul său familiar. Datorită acestui tip de
îngrijire numărul şi durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
 bolnavului poate fi îmbunătăţit.
 Se poate recurge la acest tip de serviciu, în cazul în care starea de
sănătate a bolnavului necesită îngrijire complexă, care nu necesită însă spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la
domiciliu o singura data in timpul vietii. Serviciile de îngrij
ire la domiciliu sunt oferite în regim de gratuitate, dacă ele sunt recomandate de către medicul
specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind acest scop, după spitalizare sau
în loc de aceasta.
 Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de către furnizorii de îngrijiri
medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate şi evaluate în condiţiile legii pentru
acordarea acestor tipuri de servicii, alţii decât medicii de familie, furnizori care încheie contracte
cu casele de asigurări de sănătate pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu.
  Pachetul de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri
 paliative ladomiciliu cuprinde:
1.Măsurarea parametrilor fiziologici: temperatură + respiraţie |
2.Măsurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
3..Măsurarea parametrilor fiziologici: diureză + scaun |
4.Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
5.Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
 6.Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală
7.Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasă (sub supravegherea
medicului)
8.Recoltarea produselor biologice
9.Alimentarea artificială pe gastrostomă/sondă gastrică şi educarea asiguratului aparţinătorilor
10.Alimentarea pasivă, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu
tulburări de deglutiţie
11.Clismă cu scop evacuator
12.Spălătură vaginală în cazuri de deficit motor
13.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor vasculare ale membrelor
inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase, utilizarea colaci
lor de cauciuc şi a rulourilor
14.Manevre terapeutice pentru evitarea complic aţiilor pulmonare: schimbarea poziţiei,
tapotaj, fizioterapie respiratorie
15.Îngrijirea plăgilor simple/suprimarea firelor
16.Îngrijirea plăgilor suprainfectate
17.Îngrijirea escarelor multiple
18.Îngrijirea stomelor
19.Îngrijirea fistulelor
20.Îngrijirea tubului de dren
21.Îngrijirea canulei traheale şi instruirea asiguratului
22.Monitorizarea dializei peritoneale
23.Aplicarea de ploscă, bazinet, condom urinar
24.Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbţia urinei
25.Evaluarea asiguratului: stabilirea şi aplicarea unui plan de îngrijiri controlul durerii şi
altor simptome asociate bolii şi reevaluarea periodică
26.Evaluarea mobilităţii, a capacităţii de auto-îngrijire, a riscului de apariţie al escarelor sau
gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriţionale şi recomandarea dietei şi modul de
administrare, implementarea intervenţiilor stabilite în planul de îngrijiri şi
reevaluarea periodic de către asistentul medical
27.Masaj limfedem şi contenţie elastică
28.Masaj limfedem cu pompa de compresie
29.Montare TENS
30.Analgezie prin blocaje nervi periferici
31.Administrare medicaţie prin nebulizare
32.Aspiraţie gastrică
33.Aspiraţie căi respiratorii
34.Paracenteză

De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul

clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric,
datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri
acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare,
la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar
important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare
resocializare. In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu
numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire. Odata
ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei
acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia,  pentru a le
oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru sanatatea
celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor
incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca. Ingrijirea
comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru
oameni si sanatatea lor. Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele
oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se
refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa
reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea
asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si
Partridge, 1978). Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea
practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de
nursing. Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea,
activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru,
colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si
studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala". Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu
probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru
ingrijirile la domiciliu si anume:

1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si

sistematica.

2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.

3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.

4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de
sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea
noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte
serviciile de sanatate mintala.
Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de  psihologie
comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a
responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor
precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie. Multi membrii ai
diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie  preocupati de
valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este
un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate
varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in
convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata.
Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea
nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire
programe de  planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din
spital. Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si
spitalizare  prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative; Reducerea riscului
aparitiei infectiilor intraspitalicesti; Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in
mediul sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor
autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul; Se creeaza sentimentul
de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la cabinetul medicului de
familie, fie din ambulatoriude specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor
medicale necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de
îngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
îmbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.
Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau
cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o
unitate sanitara în vederea asigurarii îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea
asistentei medicale si a îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu nivelul
de pregatire  profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar
. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de
ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea
nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate
publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul
de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele
economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale
ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in
comunitate
 8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari
periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a
echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru
client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de
ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu,
asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua
pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice,
psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de
ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie
logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a
medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o
echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu:
client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de
asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independent.
Rolul familiei
  Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana
din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea
de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale
corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi
pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea
(cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista
clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest
timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client
si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa,
neinstitutionalizat.

In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice

ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor
indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile
terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de
client si familia sa.

Planul de ingrijiri
 alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic  prin: -mecanismele de
aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea,
care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de  persoana asistata, precum si interferenta
actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial. -
  Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul
anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante. -
  Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor
intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele  pe diferite
planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri
  Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate
de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor
specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu
pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.