la modulul cercetare in nursing - (1) metode de cercetare Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitåadaptarea la particularitåtile culturale
ea lor necesitåadaptarea la particularitåtile culturale si condi¡iile
CERCETARE IN NURSING
Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate
este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul asupra
determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora sanatatea
promovarea sanatatii reprezinta
un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si conditiilor de viata
o strategie de mediere intre indivizi si mediu
o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale
principiile promovarii sanatatii
promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni
este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale
se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii
se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator
scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii
implica si cuprinde toate sectoarele societatii
implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati
dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza factorii determinanti ai
sanatatii
modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata sanatos
educatia pentru sanatate
se poate defini ca fiind un sistem ce include – constiinta starii de sanatate, procesul de
predare/invatare, participare
populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea problemelor de sanatate publica
face parte din viata culturala a fiecarei tari
Metode de cercetare
Criteriile etice ale cercetårii sunt: importanta pentru sånåtate, validitatea stiintificå, selectarea
cazurilor, rela¡ia favorabilå risc-beneficiu, controlul independent, consimtåmântul si respectul fatå de
subiecti. Confidentialitatea este importantå în protectia subiectilor. Cercetarea este avizatå de
Comitetul de eticå.
INTRODUCERE
Cercetårile biomedicale dateazå din secolul XIX, initial efectuându-se la animale si apoi au trecut la
om. Primele cercetåri umane s-au nåscut din nevoia stringentå de rezolvare a unor cazuri disperate de
intoxica¡ti sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient si
subiect de cercetare. Cercetårile stiintifice medicale
au evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetårile terapeutice, fiziopatologice si genetice,
care au generat aprige controverse mergând pânå la prohibitia unor cercetåri terapeutice. Astfel a
devenit necesarå stabilirea unor norme orientative de conduitå eticå pentru protectia subiectilor
cercetårii.
CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETÅRII
În vederea avizårii implementårii unei cercetåri s-au delimitat 7 criterii care reprezintå standardele
etice specifice pentru o cercetarea clinicå. Ele reflectå onestitatea si responsabilitatea cercetåtorilor.
1
economice locale.
Importan¡a stiintificå sau socialå
O cercetare medicalå este eticå dacå evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a teoriei
conduc la ameliorarea stårii de sånåtate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeazå ipoteze care elucideazå
morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar
dacå nu au aplicabilitate imediatå. Unele cercetåri comparå studii clinice diferite în aceleasi conditii
de investigare pentru a stabili dacå implementarea cercetårii are valoare stiintificå, nu expune la
pericole
iar subiectii îi înteleg necesitatea socialå.
Validitatea stiintificå
Validitatea stiin¡ificå este asiguratå de numårul subiectilor, de metodele de cercetare si de analiza
statisticå a rezultatelor. O cercetare medicalå necesitå un lot semnificativ de subiecti care så poatå
atesta valoarea rezultatelor si så fie comparabile în metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justificå
expunerea subiec¡ilor, chiar dacå riscurile sunt minore. În cercetarea terapeuticå se impune un lot nul
cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor så tinå seamå de medica¡ia primitå anterior.
Metodele de investiga¡ie så fie neinvazive, fiabile, så recurgå la analize, teste si aparaturå
performantå care så nu expunå subiec¡ii la riscuri. Rezultatele cercetårii sunt valide dacå sunt
confirmate de analize statistice.
Selectarea cazurilor
Selec¡ta cazurilor trebuie så fie satisfåcåtoare, så råspundå strict obiectivelor cercetårii pentru ca
rezultatele så fie generalizabile. În protocolul de cercetare se specificå strategiile de recrutare,
criteriile
de înrolare, dar si criteriile de excludere. În selectarea cazurilor se are în vedere minimalizarea
riscurilor si sporirea beneficiilor subiec¡ilor si societåtii. În principiu, loturile de studiu trebuie så fie
egale numeric, similare în privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperårii sociale. Cercetårile
terapeutice umane sunt precedate de cercetåri la animale
iar studiile la copil urmeazå dupå studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ¡ine seama de vârsta si sexul subiec¡ilor . Copilul este
vulnerabil în cercetarea stiintificå, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetårii dar trebuie protejat de
riscurile ei .
Relatia favorabilå risc – beneficiu
Relatia risc – beneficiu favorabilå presupune ca beneficiul så depåseascå riscul.
Ei clasificå riscurile în cercetarea stiintificå ca:
– minime: observatia, måsuråtorile antropometrice,
colectarea unei probe de urinå sau sânge în cursul tratamentului;
– mici: emotiile, punc¡iile venoase, administrårile parenterale medicamentoase;
– mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac pentru
stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeazå
tratamentul copilului .
Riscurile cercetårii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subiec¡i prin abandon, îmbolnåvire sau
schimbarea domiciliului, care måresc costul si
micsoreazå beneficiul.
Principiile generale ale cercetarii in nursing
 Ingrijirea are ca scop promovarea sanatatii
a. tipuri de studii Abordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinara
- observationale – folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte ale MEIM : Utility
sanatatii sau ale bolii Activitate de ingrijiri care nu poate fi masurata
- experimentale – testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau Mijloace calculate in functie de numarul de paturi
al bolii Rolul personalului mediu:executarea si competentele tehnice
b. scopul – este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate Contabilizarea activitatilor de ingrijiri
- obiectivele pot fi Mijloace centrate pe nevoile pacientilor
evaluarea starii de sanatate Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri,
cercetarea istoriei naturale a boliilor coordonare
analiza proceselor de luare a deciziei clinice MEIM : concluzii
determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului Instrument de masurare mai precis
identificarea si evaluarea factorilor de risc Nu este convertit in timp
c.principiile de proiectare a unui studiu Trebuie facuta validarea internationala a EIC
caracteristicile studiului Calitatea tehnica a instrumentului este foarte buna
trebuie sa includa Ofera un bun potential de exploatare
stabilirea tipului de studiu care va fi folosit Se bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceput
stabilirea manierei in care studiul va fi condus Consuma putin din timpul personalului mediu
punctele forte si limitele PRN(PCN) : Prezentarea instrumentului
fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definite Projet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat de catre
metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul subiectilor, colectarea datelor, Charles Tilquin, Canada
analiza acestora Instrument de Masurare a Volumului de Ingrijiri
consideratii metodologice majore Necesare pentru un Client timp de 24h
selectia subiectiilor Cuvinte cheie :
colectarea datelor – ingrijiri necesare
analiza statica – durata 24h
alte consideratii Metoda bazata pe ingrijirile necesare
limitele studiului Metoda bazata pe un MCSI
resursele care sunt disponibile Ingrijiri curative, preventive, paliative considerate
constrigerile etice impuse Ingrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerate
populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiu Alte activitati de ingrijiri considerate
costurile si riscurile care trebuie luate in considerare Aplicarea in intregul spital
d. principii folosite in evaluarea datelor studiului- eficacitate- eficienta Aplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..)
- increderea – siguranta- validitate- cauzalitate- eroare sistematica- sensibilitate- specificitate Limba franceza si germana
Varsta peste 30 de ani
Instrumente de evaluare ale ingrijirilor Aplicata in Europa
Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operational Costul PRN (PCN)
Recunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiri Plata licentei pentru fiecare pat
Asigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuate Formare
Gestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute Sistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per dosar
- definitii MEIM in cazul unei asistente medicale
M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite, PRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /zi
competentele, profesionalismul Concluzie
E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutiei PRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiri
I = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legii Permite o transparenta nationala si interna a nevoilor
M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acord Permite o gestionare nationala a efectivelor
MEIM : concepte de referinta Ingrijirile necesare necesita validare
Personalizarea ingrijirilor Instrument cu orientare bugetara si profesionala
Persoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatate Instrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare.
Ingrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-sociale Concluzie 2

2
Instrument flexibil pentru audit sau continuu de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor pacientilor
Instrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este efectuat(dat) spitalizati in functie de volumul de
Instrument care a fost reevaluat pe plan international munca determinat
Evaluarea Organizarii Ingrijirilor :
Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiri Instrumentul SIIPS
Abordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea sa Metoda consta in determinarea unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul mediu, care
Evidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinute ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii pacientului, plecand de la
Identificarea aspectelor care trebuie imbunatatite nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient
Avantajul IEQOUS (IECOUI)
Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezenta Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital
Reprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directe
Postulatul IEQOUS (IECOUI) Pune la dispozitie informatii pentru:
Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe, care aplica - tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp)
metode si mijloace de control cu privire la - decizia in caz de restructurari
resursele unitatii, urmate de actiuni corective. - analiza performantei (organizare, productivitate)
Obiectul IEQOUS (IECOUI) - sistemul informational (calculul costurilor)
Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri) - compararea UF intre ele
Analizarea pe baza de norme si criterii aceptate
de catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatii Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de:
Evidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilor - nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.)
Utilizarea IEQOUS (IECOUI) - arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera,
La nivelul intregului spital sau doar al unor unitati informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de mai
Optica este ameliorarea calitatii si nu controlul mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o baza reala
Nu se aplica in unitati medico-tehnice Nivel strategic
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1 Adoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui instrument de
Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitatea evaluare a ingrijirilor
Permite asigurarea ca functionarea unitatii este optima Crearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea institutiei si
Permite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitate difuzarea metodei SIIPS la nivel institutional
Compus din indicatori care trebuie supravegheati Experimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acuti
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2 Validarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel national
Indicatori specifici unitatii Nivel operational
Indicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatii Instruire individualizata pentru aplicarea metodei
Indicatori curenti, cotidieni, operationali Validarea externa a datelor inregistrate (re-lectura fiselor)
Indicatori strategici pe termen mediu si lung Asigurarea unei bune calitati a:
Concluzie - planului de ingrijiri
Tinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un tablou de - comunicarii orale in echipa de ingrijiri
bord - informatiilor inscrise in FO
Organizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiri Punerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale ingrijirilor
Numai masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta Dotarea fiecarei sectii cu un calculator
Scopul Proiectului-pilot

Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in vederea
imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu

Obiectivele Proiectului
- masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la nivelul a
5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului sectiilor in functie
de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de relationare si educative) si de
intensitatea ingrijirilor
- masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuate