Trăsnetul şi Fulgerul

Trăsnetul
Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în
timpul furtunilor.

Majoritatea trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul aceluiași nor sau între diferiți nori) și, de obicei, nu sunt
observate. Trăsnetele care se produc între nor și pământ sunt numite negative sau pozitive. Descărcări electrice
de mare amploare au loc de asemenea în straturile înalte ale atmosferei.

Cuprins:

 Protecția împotriva trăsnetului

 Distanța până la trăsnet

 Formarea trăsnetului
o Incărcătura electrică a unui nor de furtună și a pământului

o Descărcarea electrică

o Lungimea și durata trăsnetului

 Trăsnet negativ

 Trăsnet pozitiv

 Trăsnetul pe alte planete

 I. Protecția împotriva trăsnetului

Protecția împotriva trăsnetului este dată de paratrăsnet, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului al 18-lea de
către Benjamin Franklin. Majoritatea oamenilor loviți de trăsnet sunt surprinși de furtună într-un loc expus sau se
află în imediata vecinătate a unui copac lovit de trăsnet.

Avioanele sunt protejate cu un dispozitiv numit în engleză discharge wicks. Acestea sunt elemente metalice
ascuțite pe aripi care minimizează sarcina statică care se acumulează pe suprafața metalică a avionului în zbor.

II. Distanța până la trăsnet

Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet. Decalajul dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului
se datorează diferenței dintre vitezele de propagare ale celor două unde, luminoasă de ca. 300.000 km/s și
acustică (sonoră) de ca. 332 m/s (la 0 °C și presiunea de 1 atmosferă). Din aceasta cauză există un decalaj de
timp între recepționarea vizuală (fulgerul) și auditivă (tunetul) a trăsnetului. Acest decalaj crește cu cât trasnetul
este mai departe de observator. Distanța în kilometri până la locul lovit de trăsnet se poate afla împărțind numărul
de secunde dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului la 3. De exemplu, dacă sunt 9 secunde între fulger și
tunet, trăsnetul a lovit la aproximativ 3 km depărtare.

III. Formarea trăsnetului

1. Incărcătura electrică a unui nor de furtună și a pământului

Benjamin Franklin a demonstrat în anul 1752 cu ajutorul unui zmeu de hârtie prezența unei sarcini electrice în
nori de furtună (acesta a observat încărcătura electrică a funiei umede cu care ținea zmeul dar, din fericire, nu a
declanșat trăsnetul).

Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți Cumulonimbus (nimbus cumulus), nori în care cu o
probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin
frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona de
trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și −15°C,
aici picăturile de apă din nor transformându-se în cristale de gheață. Stratul superior (de sus) al norului este în
mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn
opus la suprafața pămantului.

2. Descărcarea electrică
Trăsnetul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între straturile norului de furtună sau între
nor și pământ.

Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o putere de
străpungere de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o
tensiune mult mai mare decât cea măsurată. Observații asupra trăsnetelor au stabilit că acestea sunt precedate
de o descărcare prealabilă, în care aerul este ionizat într-o lavină electronică, rezultând o reacție în lanț, care
creează un canal de aer ionizat pentru trăsnet cu o putere de străpungere de aproximativ 50 de ori mai mică
decât a aerului ne-ionizat. Acest canal se formează în vecinătatea corpurilor proeminente de pe pămant, unde
intensitatea câmpului electric este maximă. Descărcarea (sau descărcările) principală are loc exclusiv în lungul
acestui canal de aer ionizat, de obicei în formă de zig-zag. Există ipoteza că aerul esteionizat de radiațiile
cosmice (Charles Thomson, 1925), deși aceasta explicație nu este acceptată de către toți cercetătorii. În prezent,
cercetarea trăsnetelor continuă și utilizează mici rachete sau baloane metereologice de cercetare.

3. Lungimea și durata trăsnetului

 a) Trăsnet negativ
Descărcarea prealabilă durează 0,01 s, urmată de cea principală de numai 0,0004 s, urmată la rândul ei după o
scurtă pauză (de 0,03 s - 0,05 s) de noi descărcări (în medie, 4 sau 5 descărcări principale, sau propriu zise). Au
fost observate până la 42 de astfel de descărcări succesive într-un trăsnet, cu un curent mediu de 20 000 amperi.

Datorită duratei foarte scurte a unui trăsnet, doar câteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate
atinge sute de mii de amperi, iar temperatura plasmei din interiorul acestuia poate depăși 28 000 °C.

Un trăsnet atinge în medie lungimea de 1 - 2 km. În zonele tropicale, unde umiditatea aerului e mai ridicată,
trăsnetele pot ajunge la 2 - 3 km lungime. În nori s-au observat trăsnete cu o lungime de 5 - 7 km, iar cu ajutorul
radarului pentru trăsnete, unele care ating 140 km lungime.

Tensiunea unui trăsnet cu o lungime de 1 km este de aproximativ 100 milioane de volti. Sarcina totală care este
descărcată într-un trăsnet este în medie de 5 coulomb. Cu o durată medie de aproximativ 30 de microsecunde,
curentul mediu al unui trăsnet negativ este de aproximativ 100 000 A.

Energia totală descărcată este aproximativ 500 M J.

b) Trăsnet pozitiv
Deoarece trăsnetele pozitive au lungimea mai mare și descarcă sarcini de pe suprafețe mai întinse, acestea au o
energie mult mai mare decât cele negative.

Lungimea și, prin urmare, tensiunea sunt de aproximativ 10 ori mai mare decât a trăsnetelor negative

Sarcina descărcată este de aproximativ 100 de ori mai mare. Prin urmare frecvența de producere este de
aproximativ 100 de ori mai mică, comparativ cu trăsnetele negative (mai exact 5 %)

Durata și curentul sunt ambele de aproximativ 10 ori mai mari

Energia este de aproximativ 1000 de ori mai mare.

IV. Trăsnetul pe alte planete

În sistemul solar au fost observate trăsnete și pe alte planete. Cele de pe Venus și de pe Jupiter sunt cele mai
adesea observabile, acestea din urmă fiind considerate a fi de până la 100 de ori mai puternice, dar de 80 ori mai
rare decât cele de pe Pământ.

Numărul mediu de trăsnete pe kilometru pătrat pe an în lume.

 Fulgerul
Fulgerul este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică (trăsnet) cauzat de o diferență
de potențial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natură între nori încărcați cu sarcini electrice
diferite sau între nor și pământ.

Cuprins:

 În Mitologie
 În iudaism, creștinism și religia islamică
 Accidente

I. În Mitologie
Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Așa numitele libri fungurales descriu indicațiile
(informațiile) transmise prin fulgere. Deja între anii 800–600 î.e.n. au fost fulgerele observate și categorizate.
Vechii germani considerau fulgerele ca semn al zeului Thor care aruncă ciocanul său spre pământ. Slavii aveau
zeul Perun ca zeu al furtunii. La fel Zeus și Jupiter sunt reprezentați însoțiți de fulgere în perioada Renașterii. Zeii
furtunii sunt Zeus, Jupiter și Donar iar saxonii înainte de creștinism considerau stejarul ca arboresfânt sau zeu al
furtunii.

II. În iudaism, creștinism și religia islamică

În Biblie fulgerele și tunetele sunt o solie care exprimă mânia lui Dumnezeu și pedeapsa Domnului de exemplu
izgonirea din rai a lui Satan,sau învierea în prezența îngerului.

III. Accidente
Anual, cca 24.000 de persoane își pierd viața după ce sunt lovite de fulger.

Concluzie
Daca descarcarea electrica are loc intre doi nori electrizati cu
semne contrare fenomenul produs se numeste fulger. Daca
descarcarea electrica are loc intre baza unui nor electrizat si sol
(sau un obiect de pe pamant) fenomenul produs se numeste
trasnet.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fulger
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tr%C4%83snet
http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://img.carpati.org/users/an/andr/andrei/editor/fulgerul/1224193186_0.jpg&imgrefur
l=http://www.carpati.org/articol/fulgerul/525/&h=324&w=500&sz=34&tbnid=iugoUHPcHNrMv
M:&tbnh=90&tbnw=139&zoom=1&usg=__IhsLH54pCyedb8waC1sdcsYNRHA=&docid=3vgD
_kYWkAwKHM&sa=X&ei=kcWFUuyeIoKnhAe9w4HoAw&ved=0CDQQ9QEwAg