LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII

,,SF. APOSTOL ANDREI”PLOIEŞTI

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 5
DOMENIUL : SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

COORDONATOR:
Panait Doina
ABSOLVENT:
Toma Iuliana Florentina

PROMOŢIA 2021
1
CUPRINS

CAPITOLUL I
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU ASTM
BRONȘIC……………………………………………………………………………………….3

I.1 Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator…………………………….………3

I.2 Definiție, clasificare și factori care determina aparita astmului bronsic……………………..6

I.3 Manifestari si probleme de dependență specifice pacienților cu astm bronșic………………8

I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigație…………………………...………….9

I.5 Participarea asistententei medicale la intervenții anatome și delegate…………,,………….10

I.6 Educație pentru sănatate privind prevenirea bolii…...………………………………………11

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ………………………………………………………………………….….15

CAPITOLUL III

III.1 Concluzii, propuneri……………………………………………………………………...18

III.2 Anexe……………………………………………..………………………………………19

III.3 Bibliografie………………………………………………………………………………20

2
 Capitolul I

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU

ASTM BRONȘIC

I.1 Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator

Aparatul respirator este alcătuit din cei doi plămani și căile reapiratorii care sunt
reprezentate de de un ansamblu de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni, topografic căile
respiratorii sunt împărțite în:
- Căile respiratorii superioare ₌ cavitățile nazale, fringe, laringe și trahee;
- Căile respiratorii inferioare ₌ ramificațiile bronșice;

Cavitățile nazale numite și fose nazale sunt protejate de nas, comunică cu exteriorul prin
narine și cu faringele prin orificii numite coane.
Laringele este secmetul cavitar cu schelet cartilaginos care are două funcții: conduce aerul
către plămani și constitie principalul organ al fonației.
Plămânii sunt organele principale ale aparatului respirator, la nivelul lor având loc
schimburile de gaze dintre organism și mediul ambiant.
Plămanii sunt situați în cavitatea toracică de o parte și de alta a mediastinului, plămânul
drept fiind alcatuit din trei lobi (superior, mijlociu, inferior), iar cel stâng din doi lobi (superior și
infrior) care sunt împărțiti pe criterii vasculare și de ramificație bronsică în segmente pulmonare.

Figura I.1 Plamânii și căile respiratorii

3
 Respirația reprezintă funcția vitală a organismelor prin care se asigură schiburile gazoase cu
mediul înconjurător.
Cele mai semnificative schimburi sunt absorția de oxigen și eliminarea de dioxid de carbon.
Datorită mișcărilor respiratorii prin expansiune și retracție se modifică diametrele cutiei
toracice iar aerul pătrunde și iese din plămâni prin inspirație și expirație, frecvența normală este
de 16-18 respirații pe minut la adult, iar înscrierea grafică a miscarilor respiratorii se numește
pneumogramă.
Inspirația este un act activ cu o durată de aproximativ o secundă și constă în pătrunderea
aerului în plămâni, plaămânii urmează miscările cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor
scade cu 2-3 mm Hg față de presiunea atmosferică determinând astfel pătrunderea aerului
atomseric pâna la nivel alveolar.
Expirația este un act în mare parte pasiv cu o durată de aproximativ 2 secunde și urmeaza
fară pauză după inspirație, cutia toracică revine la volumul inițial prin încetarea contracției
mușchilor respiratori și creșterea presiunii in alveole cu 2- 4 mm Hg față de presiuea atmosferică,
determinând expulzarea aerului din plămân.
Vascularizația plămanului este dublă, nutritivă și funcțională
Vascularizația nutritivă este efectuată de arterele bronșice care pleacădin aorta toracică
(transportă sângele oxigenat și cu suubstanțe nutritive).

I.2 Definiție, clasificare și factori care determină aparita astmului bronsic

Astmul bronşic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene caracterizată prin
creşterea răspunsului tractului respirator la o multitudine de stimuli. Se caracterizează din punct
de vedere fiziologic prin îngustarea căilor aeriene cu limitarea debitului aerian iar clinic prin
dispnee paroxistică, tuse şi wheezing, în special noaptea sau dimineaţa devreme, care se pot
remite spontan sau ca rezultat al terapiei. Este o boală episodică cu exacerbări acute, de regulă de
scurtă durată (minute, ore), ce alternează cu perioade asimptomatice, în care pacientul pare
complet recuperat.

Factori care determina aparitia asmului bronșic:

Factori ce țin de gazdă:

4
 Predispoziţia genetică. Nu există nicio îndoială asupra faptului că astmul bronşic are o
puternică componentă familială Se ştie astăzi că astmul este o boală poligenică şi că severitatea
sa este determinată genetic.
Atopia reprezintă factorul major de risc pentru astm, indivizii non-atopici având un risc
scăzut de a dezvolta această boală. Se defineşte ca producţia determinată genetic a unei cantităţi
crescute de IgE, ca răspuns la contactul cu alergenii din mediu, fenomen controlat de limfocitele
T şi B. Manifestările clinice ale atopiei sunt: dermatita atopică, rinita alergică, conjunctivita
alergică, alergiile alimentare, astmul bronşic alergic.
Hiperreflectivitatea căilor aeriene este răspunsul bronhoconstrictor exagerat, determinat
genetic, al unor indivizi la diverşi stimuli fizici, chimici sau imunologici.
Sexul. Prevalenţa astmului la copii este mai mare la băieţi decât la fete. Mai multe fete
decât băieţi dezvoltă astm în cursul pubertăţii, ajungând ca prevalenţa astmului la adult să fie mai
mare la femei decât la bărbaţi.
Factori de mediu intrn sau extern
Alergenii (casnici, de mediu). Alergenele în astmul bronşic sunt de regulă
pneumalergene (alergene aeropurtate), cele mai importante dintre ele fiind: polenurile, sporii
unor ciuperci, acarienii din praful de casă, părul şi scuamele unor animale (pisica, hamsterii,
hrana peştilor din acvarii, animalele de laborator, etc.) şi mucegaiurile. Praful de casă este un
amestec de antigene dintre care se detaşează ca importanţă pulberile de acarieni
(Dermatophagoides pteronyssimus). Pentru a induce o stare de sensibilizare aceşti alergeni
trebuie sa fie suficient de abundenţi pentru o perioadă considerabilă de timp. Odată sensibilizarea
produsă, pacientul poate prezenta un răspuns acut la câteva minute de la contactul cu antigenul.

Stimuli farmacologici. Drogurile mai frecvent implicate în inducerea episoadelor acute

de astm sunt: aspirina, coloranţii, antagoniştii β-adrenergici, inhibitorii angiotensin-convertazei,
agenţii sulfitici. Mecanismul prin care aspirina provoacă bronhospasmul este reprezentat de un
defect genetic de ciclooxigenază tip 1 cu orientarea metabolismului acidului arahidonic pe calea
lipooxigenazei, fapt ce declanşează o producţie crescută de cistenil-leukotriene. Acestea
activează celulele mastocitare, activare ce are drept consecinţă creşterea bronhoconstricţiei. Şi
alte droguri anti-inflamatorii nesteroidiene inhibă ciclooxigenaza: indometacina, fenoprofenul,
naproxenul, zomepirac sodium, ibuprofenul, acidul mefenamic, fenilbutazona, generând aceleaşi

5
efecte. Astmul la aspirină se poate asocia cu: urticarie, edem Quinque, colaps vascular, rinite
persistente alergice, polipoză nazală. Reacţiile adverse la aspirină pot fi inhibate prin utilizarea
inhibitorilor de leucotriene sau antagonişti ai receptorilor.

Antagoniştii β-adrenergici produc de regulă obstrucţia căilor aeriene la astmatici, precum

şi la persoanele cu hiperreactivitate bronşică, motiv pentru care trebuiesc evitaţi la aceste
persoane. Chiar şi utilizarea locală a β-blocantelor în ochi pentru tratamentul glaucomului poate
agrava astmul.
Inhibitorii enzimei de conversie se contraindică teoretic la astmatici deoarece inhibă
metabolizarea kininelor, care sunt bronhoconstrictive. Totuşi, ei provoacă rar agravarea astmului,
iar tusea caracteristică pe care o pot induce nu este mai frecventă decât la non-astmatici.
Agenţii sulfitici, larg utilizaţi în industria alimentară şi farmaceutică ca agenţi conservanţi
şi dezinfectanţi, pot să producă bronhospasm la indivizii sensibilizaţi. Expunerea urmează de
regulă ingestiei de mâncăruri şi băuturi care conţin aceşti compuşi: salate, fructe proaspete,
cartofi, peşte, vin. Au fost raportate exacerbări ale astmului şi după utilizarea altor preparate ce
conţin compuşi sulfitici: soluţii topice oftalmice, glucocorticoizi intravenoşi şi unele soluţii cu
substanţe bronhodilatatoare ce se administrează prin inhalare.

Poluarea atmosferică este dependentă de regulă de climat, care prin variaţiile de

temperatură, umiditate, presiune atmosferică, permite concentrarea poluanţilor atmosferici şi a
antigenelor. În centrele puternic industrializate şi intens populate există o concentraţie mai mare
a poluanţilor şi antigenelor datorită unor inversiuni termice şi a altor factori ce produc mase
stagnante de aer. Poluanţii atmosferici cei mai frecvent incriminaţi în producerea
bronhospasmului sunt: ozonul, bixidul de azot şi cel de sulf. Creşterea concentraţiei sezoniere de
antigene aerogene cum este polenul conduce la creşterea numărului de spitalizări la astmatici şi a
deceselor.

Astmul bronşic profesional reprezintă o importantă problemă de sănătate publică şi crizele

de dispnee expiratorie pot să apară ca urmare a utilizării unui mare număr de compuşi folosiţi în
variate ramuri industriale. Aproximativ 300 de substanţe au fost asociate astmului bronşic
profesional, ele putând fi clasificate în 2 grupe: compuşi cu greutate moleculară mare care induc

6
astmul prin mecanisme imunologice, şi compuşi cu greutate moleculară mică ce servesc ca
haptene sau care pot elibera substanţe bronhoconstrictive. Cei mai importanţi compuşi ce fac
parte din prima grupă sunt: prafurile vegetale sau de lemn (stejar, cedru, grâu, făină, boabe de
cafea verde, seminţe de ricin, etc.), agenţi farmacologici (antibiotice, piperazină, cimetidină, etc),
enzime biologice (detergenţi, enzime pancreatice şi Bacillus subtilis), prafuri, seruri şi secreţii
animale şi ale insectelor (ex: animale de laborator, pui, raci, creveţi, stridii, muşte, albine şi
molii). Din grupa compuşilor cu greutate moleculară mică cel mai frecvent implicaţi în
producerea bronhospasmului sunt: sărurile metalice (platină, crom, vanadium şi nichel),
produsele chimice şi plastice (toluen-diizocianatul, anhidrida acidului ftalic, anhidrida
trimelitică, persulfaţii, etilendiamina, para-fenilendiamina, azidrocarbonamidele, variaţi
coloranţi, formaldehida).

Infecţiile. Virusurile respiratorii sunt factorul etiologic major al exacerbărilor acute.

Virusurile implicate sunt: pentru copiii mici - virusul sinciţial respirator şi parainfluenza, iar
pentru adulţi şi copii mari – rinovirusurile şi virusul influenza. Mecanismele prin care aceste
virusuri produc exacerbările nu sunt complet cunoscute. S-a observat însă un răspuns inflamator
crescut la nivelul căilor aeriene, manifestat prin creşterea numărului de neutrofile şi eozinofile.
Producţia tipului I de interferon la nivelul celulelor epiteliale bronşice ale astmaticilor este
redusă, fapt ce are drept urmare creşterea susceptibilităţii la infecţiile virale şi un răspuns
inflamator mai important.
Dieta are un rol controversat. S-a observat că dietele sărace în antioxidanţi precum
vitaminele C şi A, magneziu, seleniu, lipide omega-3-polinesaturate (ulei de peşte) precum şi
dietele cu un conţinut crescut de sodiu şi lipide omega-6-polinesaturate sunt asociate cu un risc
crescut de astm. Aceste observaţii nu au fost confirmate şi de studii experimentale. Obezitatea
este de asemeni un important factor independent de risc pentru astm, în special la femei, printr-
un mecanism necunoscut însă.
Fumatul accelerează declinul funcţiilor pulmonare la bolnavul astmatic, creşte
severitatea astmului, face pacienţii mai puţin responsivi la tratamentul cu corticoizi inhalatori şi
sistemici şi reduce şansele bolnavului de a putea fi controlat cu terapia uzuală.

7
 Efortul fizic. Severitatea bronhospasmului este determinată de nivelul realizat al
ventilaţiei şi de temperatura şi umiditatea aerului inspirat: cu cât mai ridicată este ventilaţia şi
mai scăzută temperatura aerului, cu atât mai important este bronhospasmul. Drept urmare, în
aceleaşi condiţii de inspiraţie, alergatul produce crize mai severe decât plimbatul, datorită
costului mai crescut al ventilaţiei. Aerul rece incită bronhospasmul, în timp ce inhalarea de aer
cald şi umed îl diminuă. În consecinţă, activităţi sportive cum ar fi hocheiul, patinajul, skiul
(ventilaţie mare în aer rece) sunt mult mai incitante pentru astm decât înotul într-o piscină
acoperită şi încălzită (ventilaţie relativ scăzută în aer umed). Mecanismul este legat de hiperemia
termică şi de congestia microvasculaturii din peretele bronşic. Bronhospasmul poate fi prevenit
prin administrarea prealabilă a unui β2-agonist şi/sau antileukotriene, sau mai bine, printr-un
tratament regulat cu corticoizi inhalatori, care reduc celulele mastocitare necesare acestui tip de
răspuns

Stresul emoţional poate să conducă la exacerbări ale astmului, atât la copii cât şi la adulţi.
Exprimarea unor stări emoţionale extreme (râsul, ţipătul, furia, spaima) pot provoca
hiperventilaţie cu hipocapnie. Atacurile de panică, rare dar nu excepţionale la pacientul astmatic,
pot produce efecte similare. Cu toate acestea, este important de reţinut că astmul bronşic nu este
o boală psihosomatică, iar rolul care se atribuie stresului este de multe ori exagerat şi excesiv.

Factorii hormonali. Unele femei prezintă înrăutăţirea premenstruală a astmului, severă

de multe ori. Mecanismele par a fi legate de scăderea progesteronului, fapt ce are drept
consecinţă ameliorarea clinică în astfel de situaţii în urma tratamentului cu doze mari de
progesteron sau de factori stimulatori ai gonadotrofinelor. Tireotoxicoza şi hipotiroidismul pot de
asemeni înrăutăţi astmul, deşi nici în acest situaţii mecanismul nu este complet elucidat.

Refluxul gastroesofagian este frecvent la astmatici şi este exacerbat ca urmare a

tratamentului cu bronhodilatatoare. În timp ce refluxul acid poate reprezenta un trigger pentru
reflexul de bronhoconstricţie, produce rar simptome la astmatici, motiv pentru care terapia anti-
reflux nici nu este benefică, nici nu se indică.

8
I.3 Manifestari si probleme de dependență specifice pacienților cu astm
bronșic

Criza de astm bronșic

• Stare prodormală (rinoree, strănut, tuse uscată);
• Dispnee cu caracter expirator prelungit;
• Anxietate;
• Tuse cu expectorație;
• Transpirații;
• Bradicardie;
• Ortopnee;
• Wheezing;
• Exoftalmie;
• Tegumente palide;

Starea de rău asmatic

• Tahipnee;
• Tahicardie;
• Tiraj,
• Transpiratii abundente;
• HTA;
• Imposibilitatea de a vorbi;

Problemele pacientului
• Alterarea respirației;
• Anxietate;
• Deficit de autoîngrijire;
• Alterarea somnului;
• Disconfort;
• Alterarea comunicării;

9
 I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigație

Asistenta medicală are datoria sa însotească și să informeze pacientul cu privire la toate

actele de investigatii care se fac.
Punerea in evidentă a stării de hipersensibilitate a unui organism se poate face prin teste
de provocare (teste in vivo).
Testele de investigație
Testele de Provocare
Acestea constau în observarea raspunsului unui organism dupa introducerea antigenului
avand scopul de a reproduce reactia antigen-anticorp in vivo.
Testele Cutanate
Sunt cele mai utilizate și mai usor de aplicat.Testele cutanate cu diferite extracte cauta de
asemenea sa descopere alergenul în cauză.
Se fac urmatoarele teste cutanate:
1.Proba antireacție- se practică pe fata anterioara a bratului stang sau drept. După dezinfectarea
cu alcool se fac o serie de sacrificari liniare superficiale, de 2 cm, pe aceste sacrificari
nesângerande se pune o picatura de NaOH, și apoi numai pe bratul stâng o picatură de proteina
bănuită.
Dupa 30 minute se șterge sacrificarea cu un tampon cu apă sterilă si se compară cu cea
din dreapta, care este martoră.
Introducerea antigenului poate fi urmată de unul din cele 3 tipuri de reactie si anume:
a) reacția imediată apare la 1-2 minute si regreseaza în 1-2 ore fiind caracterizată printr-o
serie de modificări cunoscute sub numele de triada lui Lewis: o moleculă în centru, înconjurată
de o papilla edematoasa la periferia căreia se observă o zona eritematoasă.
Substratul reactiei constă în vasodilatația marca identicată cu cea produsă după
introducerea de histamina precum și în prezenta de mastocite-anticorpi (IgE) care
eliberează mediatori chimici.
b) reactia semiintârziată apare la 4-6 ore dupa injectare, atinge la maximul la 10 ore si
dispare dupa 24-36 ore de la debut, ce consta intr-o tumefiere mai difuză ,hiperemică, însoțită
uneori de pete si chiar de necroză.

10
 c)reacția întarziată apare la 24-36 ore dupa introducerea antigenului si poate sa persiste
mai multe zile, constând într-o zona rosie violacee..
Reacția este pozitivă când se produce un mic placard urticarian, înconjurat de o zona
eritematioasă. Intradermareacția poate da uneori reactii extrem de violente la un bolnav
sensibilizat.Se practică injectând o cantitate infinită de extrasul antigenului bănuit pe antebratul
stâng si se compară cu martorul de pe antebratul drept unde s-a injectat solutie clorurosodică
izotonă.
Testele de Provocare Nazală
Antigenul se practică pe mucoasa nazală, care în caz de hipersensibilitate la antigenul
cauzat, răspunde printr-un proces de vasodilatatie și exudare,evidențiate prin rinoscopie sau prin
studiul citologic al secrețiilor.
Testul de provocare nazală precizeză o stare de hipersensibilitate și la celelalte niveluri
ale arborelui bronșic,înlocuind la copil în special testele inhalatorii.

Testele de Provocare Bronsică

Prin aceste teste se explorează direct sensibilitatea organului tinta (bronhiile) și constau în
inhalarea de aerosoli,conținând doze crescande de alegen care provoacă o vasoconstricție
exprimată prin scăderea VENS la 10 minute de la inhalare.
O scadere a VENS de cel putin 15% indică doza de alergen.Este necesară o supraveghere
ulterioară a pacientului de către asistenta medicala, timp de 5-6 ore,timp în care poate să survină
o reactie semiântarziată cu scăderea VENS, care nu este reversibilă, însotită de fenomene
generale: febra, dispnee,cianoză.
Testele in vivo nu sunt lipsite de riscul declansării unui șoc anafilactic, atunci când
concentrația de atigen utilizat este prea mare sau cand starea de hipersensibilitate se afla la un
prag foarte ridicat.
Astazi se mnifesta o tendinta de a se înlocui testele in vivo cu testele in vitro.

11
 Metode de Investigatie in Vitro

Utilizate din ce in ce mai mult in laboratoare, aceste metode pot fi clasificate in :

A- tehnici care pun in evidentă terenul atopic.
B- tehnici prin care se precizează o reacție imună față de un anumit
antigen.
A-Punerea in evidență a terenului atopic
Dozarea imunoglobulinelor E (IgE)
Imunoglobulinele E se găsesc in mod normal in cantitați crescute in serul provenit de la
indivizi atopici (suferind de astm,rinita eczema).
Metoda modernă de dozare cea mai raspandită utilizează radioimuno-solvenți
(radioimunosolvent test RIST).
Nivelul IgE la adulti normali este de cca 100 u/ml,la indivizii suferind de astm extrinsec
rinita nivelurile cresc de la cateva sute pana la 1000 u/ml si peste.
B.-Punerea in evidentă a unei reactii immune fata de un anumit antigen.
Testele utilizate:
- testul de transformare limfo-blastica;
- testul raselor sau imunocito-aderenti;
- testul de inhibitie a migrarii leucocitare ;

Investigaţiile paraclinice în astmul bronşic

Investigaţii obligatorii:
• PEF-metria;
• Spirografia/spirometria (ftiziopneumolog, alergolog);
• Testul cu bronhodilatator;
• Screening testul (ALATOP, Phadiatop, Phadiatop Infant) (alergolog);
• Testele cutanate cu alergeni (alergolog);
• IgE- specifice (alergolog);
• Puls-oximetria;

12
• Hemoleucograma ;
• Analiza generală a sputei;
• Electrocardiograma;
• IgE totale;
• Examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidenţe (la vizita primară sau la suspectarea
unei complicaţii);
Investigaţii recomandate ·
• Analiza sputei la BAAR;
• Bronhoscopia (ftiziopneumolog);
• EcoCG · Body-pletismografia;
• Gazimetria sîngelui arterial;
• Evaluarea echilibrului acido-bazic;
• Teste de provocare (de efort, acetilcolină, metacolină) (alergolog);
• CT/HRCT pulmonar, a mediastinului;

Spirografia

✓ Permite aprecierea severităţii şi reversibilităţii obstrucţiei bronşice;

✓ Permite diferenţierea de afecţiunile ce se manifestă prin restricţie;

PEF-metria

✓ Permite aprecierea şi monitorizarea severităţii şi reversibilităţii obstrucţiei bronşice

✓ Formula de calcul al PEF-ului în procente faţă de valoarea prezisă
✓ %PEF=PEF minim al zilei date/ PEF prezis x100%
✓ Variabilitatea circadiană al PEF-ului se calculează după formula:
Variabilitatea circadiană= 2(PEFvesperal – PEFmatinal)/(PEFvesperal +
PEFmatinal)X 100%

13
Teste farmacologice

❖ Testul cu β2 -agonist (testul bronhodilatator) - valorile spirografice sau ale PEF-metriei

efectuate la 15 minute după inhalarea unei doze de β2 agonist cu durată scurtă de acţiune
sînt comparate cu cele obţinute înainte de inhalare; creşterea valorilor VEMS-ului ≥12%
sau PEF (debit expirator maxim de varf) ≥ 20% arată o reversibilitate a obstrucţiei şi este
sugestivă pentru astm.

Testul de efort

❖ Spirografia (PEF-metria) se face iniţial şi la 5-10 minute după terminarea unui efort fizic
nestandartizat (alergare sau exerciţii fizice), dar suficient pentru a spori semnificativ
frecvenţa pulsului (pînă la 120/min). Scăderea VEMS (volumul expirator maxim în
prima secundă) ≥12% sau PEF ≥ 20% este sugestivă pentru astm (bronhospasm de efort).

Analiza generală a sputei

- eozinofilele (în proporţie de 10-90%), cristalele octoedrice de lipofosfolipază

CharcotLayden - sugestive pentru AB atopic;
- spiralele Curschmann (aglomerări de mucus);

Hemoleucograma

✓ eozinofilie în astmul atopic;

Examenul radiologic toracic

✓ Este obligatoriu doar la primele accese cînd diagnosticul nu este definitivat;

14
 ✓ În criza de astm - semne de hiperinflaţie pulmonară (diafragm aplatizat cu mişcări reduse,
hipertransparenţa cîmpurilor pulmonare, lărgirea spaţiului retrosternal, orizontalizarea
coastelor);
✓ În astmul sever poate fi indicat pentru depistarea complicaţiilor bolii (pneumotorax,
pneumomediastin, atelectazii prin dopuri de mucus) sau a afecţiunilor asociate
(pneumonii, pneumonite etc.);

Evaluarea globală a schimbului gazos

✓ Este necesară la pacienţii cu semne de insuficienţă respiratorie, la cei cu SaO2 sub 90%;

Evaluarea statutului alergic

✓ screening testul (ALATOP, Phadiatop, Phadiatop Infant);
✓ dozarea de IgE specifice pentru un anumit alergen;
✓ IgE totale serice;

Screening testul (ALATOP, Phadiatop, Phadiatop Infant)

Testul oferă un răspuns pozitiv/negativ în ceea ce priveste prezenţa atopiei. De menţionat
încă o dată, că atopia reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea astmului
bronşic.
Phadiatop Infant:

✓ recomandat copiilor cu varsta între 0-4 ani;

✓ oferă posibilitatea testării la cei mai obişnuiţi alergeni alimentari şi inhalatori;

Phadiatop:

✓ recomandat copiilor mai mari şi adulţilor; demonstrează prezenţa anticorpilor IgE

specifici la cei mai obisnuiţi alergeni inhalatori din mediu;
Teste cutanate cu aplicarea alergenilor
✓ scarificarea tegumentară de 4-5 mm cu aplicarea unei picături de alergen standard
în concentraţie de 5000 U/ml (1 unitate = 0,00001 mg azot proteic/1 ml)

15
 I.5 Participarea asistententei medicale la intervenții autonome și delegate

Asistenta medicală își propune prin intervențiile autonome și delegate, următoarele obictive:

Pacientul să respire liber, pe nas

✓ Îndepărtează secrețiile nazale;

✓ Umezește aerul din încăpere;
✓ Asigură un aport suficient de lichide

Pacientul să nu devină sursă de infecție:

✓ Educă pacientul pentru a folosi batistă individuală, de unică folosință;

✓ Educă pacientul pentru a evita înprăștierea secrețiilor nazale

Oprirea epitaxisului

✓ Așează pacientul în decubit dorsal, cu capul în hiperextensie

✓ Comprimă cu policele, pe septul nazal, nara care sângerează timp de 5 - 10 min
✓ Aplică comprese reci pe frunte, nas sau ceafă
✓ Recomandă pacientului să nu își sufle nasul

Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede și integre

✓ Umezește aerul din încapere

✓ Recomandă pacientului repaus vocal absolut
✓ Favorizează modalități de comunicare non verbală

Pacientul să înghită fară dificultate

16
 ✓ Întrerupe alimentația solidă
✓ Recomandă gargară cu soluții antiseptice
✓ Alimentează pacientul cu lichide călduțe

Pacientul să fie echilibrat pshic

✓ Pregătește pshic pacientul, în vederea aplicării tehnicilor de îngrijire și în vederea

aspirării secrețiilor bronsice
✓ Asigură poziție antalgică
✓ Învață pacientul să utilizeze tehnici de relaxare

Pacientul să prezinte rezistentă crescută față de infecție

✓ Învață pacientul să evite schimburile bruște de temperatură și de asemenea aglomerațiile

Pacientul sa prezinte căi respiratorii permeabile și o bună respirație
✓ Învață pacientul să tușească, să expectoreze si să colecteze sputa
✓ Umezește aerul din încăpere cu apă alcoolizată
✓ Aspiră secrețiile bronșice, dacă este cazul
✓ Învață pacientul să facă gimnastică respiratorie
✓ Asigură poziția șezând sau semișezând a pacienților cu dispnee
✓ Învață pacientul să renunțe la obiceiurile dăunătoare
✓ Administrează tratamentul prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei traheo-bronșice

17
 I.6 Educație pentru sănatate privind prevenirea bolii

Are drept scop diminuarea numărului de îmbolnaviri, reducând numărul cazurilor noi,
prevenirea unor cazuri de îmbolnavire, a unor complicații si reinserarea individului in societate si
in familie.
EDUCAȚIA PRIMARĂ
1) Prevenirea poluarii atmosferei
Acestea se realizeaza printr-o serie de măsuri medicale si nemedicale.
Măsuri medicale pentru prevenirea sau reducerea poluării, legislația
sanitară prevede pentru aproximativ 84 de substante un termen ce se numeste “concentratia
maxima admisibilă” (CMA), reprezentând concentrația unei substante în atmosferă dincolo de
care poluantul respectiv alterează sănătatea.
Măsuri nemedicale pentru reducerea poluării sunt folosirea unor substanțe combustibili
care sa ardă complet pană la CO2 si H2O; reducerea tetraetilului de plumb din compoziția
benzinei, folosirea filtrelor la cosurile de evacuare, etc.
2) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului
3) Masuri profilactice specifice pentru persoanele cu predispoziție familială.In familiile de
astmatici, incidența astmului este mai crescută dacât la martori.Studiile facute pe gemeni
arată ca astmul are prelevantă mai mare la monozigoți (19%) dacat la dizigoți (4%), dar
sugerează ca factorii ereditari determină predispoziția pentru astm si ca factorii de mediu sunt
raspunzători pentru inițierea sa.
Descendenții din familii cu astm bronșic, emfizem pulmonar, bronșită cronică, persoanele
atopice vor fi dispensarizate.
4) Măsuri specifice pentru persoanele cu risc profesional.
Identificarea persoanelor care lucreaza în mediul poluant si cartografierea
lor.Se recomandă dispensarizarea lor.
Se recomandă:
- îndepartarea factorilor predispozanți:
- unele obiceiuri daunatoare:cafea, consumul de alcool, fumatul;
- stresul;

18
 - eforturile fizice si psihice mari;
- condițiile de muncă îmbunatațite sau schimbarea locului de muncă ;
- consumul de medicamente fară recomandarea medicului;

EDUCATIA PENTRU PREVENIREA SECUNDARĂ

Se adresează bolnavilor ce suferă de astm bronșic si are drept scop

prevenirea apariției crizelor de astma si a complicațiilor.
1) Evitarea contactului cu alergenul causal;
2) Evitarea infecțiilor prin evitarea aglomerațiilor in timpul epidemiilor, evitarea
persoanelor cu boli contagioase si a purtătorilor sănătosi de germeni, evitarea frigului,
respectarea normelor de igiena;
3) Tratarea factorilor de întretinere si agravare a astmului:
- tratarea sinuzitelor, polipilor,amigdalitelor;
- tratarea tulburarilor endocrine, hiperfoliculinemia;
- tratarea bolilor digestive si de nutritie: litiaza biliara sau renala, colite,
obezitatea ; etc
4) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului;
5) Masuri referitoare la igiena locuintei;
Curațenia locuinței trebuie efectuată zilnic, măturarea umedă,
aspirarea prafului sau ștergerea lui cu o cârpă umedă;
Camera bolnavului va fi aerisită zilnic, se va evita poluarea aerului din încapere;
6) Efectuarea gimnasticii respiratorii;
7) Călirea organismului;
8) Se recomanda si:
- Speleoterapia practicată in salinele din Romania la Praid, Slănic-Prahova,
Tg.Ocna;
- Climatoterapia la munte sau la mare;
- Balneoterapia : apele sulfuroase sunt indicate in astmul bronsic deoarece
sulful are un rol de desensibilizant antialergic.Statiuni: Herculane, Pucioasa,
Vulcana, Călimanești, Olanești, Govora;

19
 Capitolul II

CULEGEREA DATELOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

➢ Nume şi prenume Andrei Ioan Mihai Ioana Ion Lucian

➢ Vârsta 26 ani 60 ani 50 ani
➢ Sex Masculin Feminin Masculin
➢ Ocupaţia Arhitect Pensionar Șofer
➢ Condiţii de viaţă şi Locuință igienizată, Locuință igienizată, Locuință igienizată,
muncă condiții condiții condiții
corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoare
➢ Greutatea 65 Kg 60 Kg 64 Kg
➢ Înălţime: 1,75 m 1,60 m 1,68 m
➢ Grup sanguin B III A II A II
➢ Motivele internării: Tuse seacă; Somn neodihnitor cu Dureri precordiale;
Transpirație; treziri frecvente; Anxietate;
Anxietate; Cianoză; Dispnee expiratorie;
Dispnee expiratorie Cefalee; Tuse productivă
cu wheezing; Durere toracică;
Amețeli
Tuse productivă;
Dispnee expiratorie cu
wheezing;

➢ Istoricul bolii Pacientul s-a Pacienta în vârstă de Pacientul în vârstă de

prezentat la Spitalul 60 ani se internează in 50 de ani s-a prezentat
Judetean de Urgenta Spitalul Judetean in la ora 09:40 la

20
sectia Interne pe 01 sectia Interne in urma serviciul de urgentă.
februarie 2020. cu 7 ore, cu dispnee În urma anamnezei și
Suferă de astm expiratorie insoțită de a examenului clinic al
bronșic infecto- durere toracică, tuse bolnavului s-a hotărât
alergic professional. productivă, internarea acestuia in
Accesele de astm sunt amețeli.Bolnavul Spitalul Judetean de
rare 1-2 pe an.Accesul prezintă astenie fizică, Urgenta Ploiești in
present a fost anxietate, transpirașii, sectia de Interne.
declanșat în timpul cianoză la nivelul Pacientul cu astm
efectuării polenizării extremitatilor. bronsic alergic
datorită inhalării diagnosticat in urma
polenului de la florile cu 5 ani este un vechi
de cires.A debutat hipertensiv sub
rapid prin strănut, tratament de 5 ani.
rinoree, apoi s-a Pacientul afirmă că a
instalat dispnee si tuse depus efort in condiții
seaca. de frig si umezeală si
a luat contact cu
praful din casă, deși
știa că este alergic si
nu și-a luat nici o
masura de prevenire.
În urma cu 8 ore s-au
instalat durerile
precordiale, dispnee
expiratorie, tuse
productivă. Aceste
simptome s-au instalat
treptat fiind insotite
de anxietate si cianoză
a extremitatilor.

21
 ➢ Diagnosticul la Astm bronșic infecto- Astm bronșic infecto- Astm bronșic infecto -
internare alergic profesional alergic în criză alergic în criză.
H.T.A.
➢ Data internării 01.02.2020 06.01.2020 08.01.2020

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

Nevoia fundamentală ❖ A respira și a avea ❖ A respira și a avea ❖ A respira și a avea o

nesatisfacută o bună circulație; o bună circulație ; bună circulație ;
❖ A bea și a mânca; ❖ A bea și a manca; ❖ A elimina;
❖ A dormi și a se ❖ A dormi și a se ❖ A bea si a mânca;
odihni; odihni; ❖ A dormi și a se odihni;
❖ A elimina; ❖ A elimina; ❖ A evita pericolele;
❖ A evita pericolele; ❖ A evita pericolele; ❖ A fi ocupat în vederea
❖ A-și menține ❖ A invata cum sa- realizării;
temperatura si pastreze ❖ A învața cum să-și
corpului în limite sanatatea păstreze sănătatea
normale; ❖ A se îmbraca și ❖ A se îmbraca și
dezbraca ; dezbraca ;
❖ A se recreea; ❖ A se recreea;
❖ A-și mentine ❖ A-și menține
temperatura temperatura corpului
corpului în limite în limite normale;
normale;

22
Problema de ➢ Dispnee; ➢ Dispnee; ➢ Dispnee ;
dependenţă ➢ Alterarea ➢ Anxietate; ➢ Alimentație
respirației; ➢ Cunostiinte neadecvată : deficit ;
➢ Anxietate; insuficiente ➢ Anxietate ;
➢ Diaforeză; despre boală; ➢ Circulație inadecvată ;
➢ Hipertermie ; ➢ Disconfort fizic ➢ Cunostințe insuficiente
➢ Insomnie ; legat de durere; depre boală ;
➢ Oboseală; ➢ Hipertermie; ➢ Hipertermie ;
➢ Insomnie;
➢ Obstructia cailor
respiratorii;
Etiologia • spasmul bronșic; • Anxietate; • spasmul bronșic;
• alterarea mucoasei • alterarea • alterarea miocardului;
bronșice; mucoasei • alterarea mucoasei
• Proces infecțios la bronșice; bronșice;
nivel pulmonar; • cunoștințe • cunoștințe insuficiente
• Scăderea insuficiente despre mediul
imunitații; despre mediul înconjurător ;
• Spitalizare; înconjurator • obstructia căilor
• Anxietate; • obstrucția căilor respiratorii;
respiratorii • insalubritatea
• spasmul bronșic mediului;
• neadaptarea la • neadaptarea la rolul de
rolul de bolnav si bolnav si la boala ;
la boala ; • anxietate;
• mediu
necorespunzator
igienizat ;

23
Manifestarea de ✓ Tuse seacă; ✓ senzație de ✓ T.A.=180/110mmHg;
dependenţă ✓ Dispnee R =22 sufocare; ✓ R=23r/min;
r/min; ✓ anorexie; ✓ anorexie ;
✓ Piele roșie, caldă, ✓ cunostințe ✓ apetit redus ;
umedă. insuficiente ✓ dificultate în
✓ Somn neodihnitor, despre boală; deplasare ;
insuficient ✓ dezinteres față de ✓ Febră moderată
cantitativ si ținuta sa; ✓ Lipsa cunoștințelor
calitativ; ✓ dificultate în despre boală ;
✓ T= 38, 4oC ; digestie; ✓ Piele roșie, caldă,
✓ Transpirații; ✓ disfagie; umedă ;
✓ Vulnerabilitate ✓ dispnee de tip ✓ Pierderea în gruetate ;
față de pericole; Cheyne -Stockes ✓ T=38,9 grade C ;
si Kussmanul; ✓ Transpirații ;
✓ disurie; ✓ Tuse productivă,
✓ febră, moderata cianoză extremităților;
38-38,7oC;
✓ indispoziție;
✓ insatisfacție;
✓ nesiguranță ;
✓ oboseală,
neliniște, doarme
6 ore pe noapte;
✓ piele roșie, caldă,
umedă;
✓ pierderea în
greutate;
✓ R= 20 r/min
✓ zgomote
respiratorii
crepitante;

24
 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

OBIECTIVE *Pacientul să prezinte *Pacienta să prezinte *Pacientul să prezinte
respirație liberă pe nas respiratie libera pe nas respirație amplă pe nas
cu frecventa de 16-18 cu frecvența de 16-18 cu frecvența normală;
r/min în decurs de 48 r/min in decurs de 2 *Pacientul să fie
ore; zile; echilibrat psihic, să
*Pacientul să prezinte *Pacienta să prezinte prezinte o stare de
temperatura temperatură corporală bine pe toată perioada
corporpului în limite între 36-37oC în internării.
normale în decurs de 2 decurs de 2 zile; * Pacientul să prezinte
zile; *Pacientul să aibă *Pacienta sa aibă un temperatura corpului
un somn regenerator în somn odihnitor în în limite normale;
decurs de 2 zile; decurs de 2 zile; *Pacientul să își
*Pacientul să fie *Pacienta sa fie îmbogățească
echilibrat psihic pe echilibrată psihic în cunoștintele despre
toată perioada decurs de 2 zile; boala pe perioada
spitalizarii. *Pacienta să fie spitalizării.
echilibrată *Starea pacientului să
hidroelectrolitic în se amelioreze fară
decurs de două zile. complicații infectioase
sau de orice fel.
* Pacientul să fie
echilibrat nutrițional
pe tot parcursul
internării.
INTERVENŢII *Aerisirea încăperii, * Cântărirea zilnică, *Asigurarea
umidificarea aerului; asigurarea hidratării pe condițiilor de mediu,

25
*Aplicarea unor cale orală, sfătuirea aerisirea salonului,
comprese reci ; pacientei să consume umidificarea aerului;
*Administrarea lichide, supravegherea *Educarea pacientului
tratamentului; pacientei pentru a asupra modului în care
medicamentos : observa semene de trebuie sa tușească
antibiotice; deshidratare. pentru a elimina sputa.
*Așezarea în poziție *Aerisirea încăperii, *Administrarea
sezând pentru a umidificarea aerului, tratamentului la
favoriza o bună asigurarea confortului indicatia madicului,
respirație; termic, fizic si phisic, administrarea de
*Asigurarea educarea pacientei în oxigen;
confortului fizic și privința modului în *Liniștirea pacientului
psihic; care trebuie să explicandu-i cu calm
*Educarea pacientului tusească pentru a fenomenul de spasm
despre modul în care elimina sputa din căile bronsic – este
să tușească; respiratorii, reversibil si
*Administrarea de administrarea tranzitoriu;
oxigen și a tratamentului *Insuflarea încrederii
tratamentului. medicamentos in echipa de îngrijire,
*Administrarea de recomandat de medic; în eficacitatea
ceaiuri calduțe înainte *Aplicarea unor tehnicilor și a
de culcare, comprese reci pe tratamentului;
administrarea unor frunte, administrare *Asigurarea intimitații
sedative ușoare. ceaiuri calduțe înainte în timpul executării
*Linistirea de culcare sau o cană tehnicilor de îngrijire,
pacientului, cu lapte. pregătirea psihică
explicându-i că *Asigurarea înaintea fiecărei
fenomenul produs este confortului fizic prin tehnici;
reversibil și că se va schimbarea lenjeriei * Aplicarea unor
simti bine în urma de pat și corp, comprese reci pe
investigațiilor si a aplicarea unor frunte;

26
tratamentului; comprese pe frunte, * Schimbarea lenjeriei
*Insuflarea încrederii administrarea de pat și de corp
în echipa de îngrijire. tratamentului umede în urma
medicamentos, transpiratiilor;
antibiotice. *Măsurarea
*Liniștirea pacientei temeperaturii
explicicându-i cu calm corporale de 2 ori pe
că fenomenul de zi, dimineața și seara,
obstrucție bronsică notarea valorilor în
este tranzitorie și F.O;
reversibilă, informarea * Administrarea
pacientei în legatură tratamentului;
cu starea sa pe tot *Răspunderea cu
parcursul internării; promptitudine la orice
întrebare pe tema
bolii;
*Explicarea cu calm a
regimului de viață ce
trebuie să-l urmeze;
*Asigurarea normelor
de igienă pentru
pacient, administrarea
corectă a tratamentului
medicamentos;
*Respectarea
normelor de asepsie,
antisepsie și a
circuitelor funcționale.
*Cercetarea gustului
pacientului, asigurarea
de alimente preferate,

27
 proaspete ;
*Respectarea orarului
meselor ;

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Problema Obiectiv Intervenţii autonome şi Evaluare

delegate
PACIENT 1 Dispnee Pacientul să -asigurarea confortului Pacientul
prezinte fizic și psihic; prezintă
respirație -am așezat pacientul în dispnee
liberă pe nas poziție șezănd pentru a expiratorie cu
cu frecvența de favoriza respirația; wheezing,
16-18 r/min în -am educat pacientul să torace blocat în
decurs de 2 tusească și să expectoreze inspir, tuse
zile într-un vas colector seacă;
-am monitorizat funcțiile Ora 1300
vitale Dispnee
-am administrat oxigen pe ameliorată, tuse
mască; seacă;
-am administrat
tratamentul
medicamentos:
1) Miofilin 1f - i.v.
2) Romergan 1cp
3) HHC 1f - i.v.
4) Ampicilină -500 mg

28
 Hipertermie Pacientul să -am asigurat condiții de
prezinte microclimat;
temperatură -am aplicat comprese reci
corporală în pe frunte;
limite normale -am urmărit și măsurat
în decurs de 2 temperatura, dimineața și
zile seara;
-am administrat tratament
medicamentos:
1) Algocalmin 1 f -i.m.
2) Ampicilină 500 mg i.v.
Anxietate Pacientul să fie Linistirea pacientului, Anxietatea
echilibrat explicandu-i cu calm că diminuată cu
psihic pe toată fenomenul care, s-a ameliorarea
perioada produs este reversibil și dispneei,
spitalizării cedează în urma agitație
tratamentului; diminuată;
Am administrat la Pacientul este
indicația medicului: echilibrat din
Extraveral 1/2 cp punct de vedere
psihic;
Risc de Starea -am asigurat normele de Starea
apariție a pacientului să igienă pentru pacient; pacientului s-a
complicații- se amelioreze -am respectat normele de ameliorat fară
Lor fară asepsie, antisepsie și să apară
complicații circuitele functionale ; complicații
infectioase de -am administrat corect infectioase;
orice fel. tratamentul
medicamentos;
PACIENT 2 Dispnee Pacienta să -am administrat oxigen Ora 9 oo
prezinte căi
umezit prin sonda endo- Pacienta
respiratorii

29
 permeabile și o nazală; prezintă:
bună respiratie
-am aerisit încaperea și -dispnee
în decurs de
două zile am umezit aerul din expiratorie (15
încapere; r/ min), cianoză
-am asigurat o poziție la nivelul
adecvată (șezând sau extremitătilor,
semisezând) tuse seacă.
-am educat pacienta să Ora 10 oo
tusească, să expectoreze și Stare generală
să colecteze sputa. nemodificată
-am învat pacienta să facă Ora 12 oo
gimnastică respiratorie Dispnee
-am administrat ameliorată (16
tratamentul medicamentos r/min) fară
recomandat : cianoză
1)Miofilin 1 f (10 ml) i.v. Prezintă tuse
2)HHC 1 f (100 mg) i.v. productivă
3)Nilfan cp. (20 mg) per
OS
Obstrucția Pacienta să -am asigurat confortul Pacienta
căilor prezinte termic, prezintă
respiratorii respirație -am aerisit incaperea, cianoză la
liberă pe nas -am asezat pacienta in extremitați,
de 16-18 r/min poziție adecvată dispnee 15
în decurs de (semisezând sau sezând) r/min, torace
doua zile -am educat pacienta în blocat în expir.
privința felului în care să Ora 10 oo
tusească și să elimine Stare generală
sputa în vas colector, am nemodificată;
explicat necesitatea Ora 13 oo
expectorarii Dispnee usoară

30
 -am educat pacienta să nu cu frecvență
înghită sputa respiratorie =
-am urmărit pacienta dacă 16 r/min.
ingeră cantitatea de Tuse
lichide (1600-2000 ml/24 productivă și
pentru a fluidifica spută cu aspect
secretiile bronsice; mucopurulent.
-am administrat O2 prin
sondă endo-nazală cu
debit de 61 ml- 5 min cu
10 min pauză;
-am administrat
tratamentul medica-
mentos recomandat de
medic :
1)Miofil 1 f – i.v.
2)HHC 1 f – i.v.
3)Nilfan 1 cp-per os
Anxietate Pacienta să fie -am informat pacienta în Pacienta este
echilibrată legatură cu starea sa; anxioasă, îsi
psihic în -am linistit-o explicându-i exprimă teama
decurs de 2 că fenomenul de în legatură cu
zile și să-și obstrucție bronșică este boala sa, își
mentină starea reversibilă .I-am insuflat exprimă teama
de bine în încredere în echipa de de moarte prin
timpul îngrijire și în eficacitatea sufocare.
spitalizării. tratamentului;
-am administrat
anxiolitice.
-am informat pacienta și
am pregatit-o psihic

31
 înaintea fiecarei tehnici de
îngrijire.
Insomnie Pacienta să -am aerisit înacaperea Pacienta este
aibă un somn înainte de culcare. Am epuizată,
odihnitor, asigurat o lenjerie curată prezintă
suficient, să de pat și de corp. Am somnolență
prezinte recomandat pacientei să diurnă, astenie
un tonus citească înainte de fizică, lentoare
muscular culcare. în miscare și
păstrat. -am recomandat servirea vorbire
cinei cu cel putin 2 h
înainte de culcare.
-am educat pacienta să
evite consumul de cafea la
ore înaintate;
-am învatat pacienta să
faca gimnastică
respiratorie;
-am administrat un sedativ
usor.
1) Hidroxin 1f (100 mg) -
i.m.
2)Vitamina B1 1f - i.m.
3)Vitamina B6 1f - i.m.
4) Fosfobion 1f - i.m.
Hipertermie Pacienta să -am aplicat comprese reci Dimineața
prezinte pe fruntea pacientei;
temperatură -am asigurat confortul 38o C
corporală între fizic prin schimbarea Seara
36-37oC în lenjeriei datorită
decurs de o transpirației, ori de câte 38,4o C

32
 saptamană ; ori este nevoie.
-am măsurat temperatura
seara și dimineața: am
notat valorile in F.O.
-am administrat tratament
medicamentos:
- ampicilina 500 mg – i.m.
la 6 ore
Cunoștințe Pacienta să -am explorat nivelul de cu Pacienta își
insuficiente acumuleze noi însușește
despre boală cunoștințe nostinte al bolnavului cunoștințe
privind boala, modul de despre boală și
manifestare; cum să-și
-am motivat importanța păstreze
acumulării de noi sănătatea;
cunostinte;
-am stimulat dorința de
cunoastere;
PACIENT 3 Dispnee Pacientul să Am asigurat condițiile de Pacientul nu
prezinte mediu, am aerisit prezintă
respirație încaperea, am umidificat dispnee
liberă pe nas aerul cu vapori de apă, am persistenta;
cu frecvența de educat pacientul în Tusea este
16-18 r/ min în privința modului în care productivă cu
decurs de 2 trebuie să tușească pentru expectorație
zile a elimina sputa și a nu o mucopurulenta;
înghiți, am așezat Tusea s-a
pacientul pentru a-i diminuat,
favoiriza o buna pacientul
respirație. Am administrat prezintă dureri
oxigen prin sonda epigastrice,

33
 nazofaringiană cu debitul respir liber
de 6 l/ min. Am pe nas cu
administrat tratament frecvența de
medicamentos la indicatia 18r/min
medicului :
1) Miofilin 1 f –i.v.
2) HHC 1 f –i.v.
3) Niflan 1 cp
4) Nifedipin 1 cp
5) Papaverina 1f –i.m.
6) Prednison 4 cp
Circulație Pacientul să Am asigurat condițiile de Pacientul nu
inadecvată prezinte o mediu, am învatat mai prezinta
circulație pacientul să întrerupă cianoză.
adecvată în consumul de alcool, să T.A.=140/180
decurs de 2 reducă grăsimile din mmHg
zile ; alimentație; Puls=88p/min
Am administrat tratament
medicamentos la indicația
medicului :
1) Miofilin 1 f-i.v.
2) HHc 1f-i.v.
3) Nifedipin-1 cp
4) Prednison- 4cp
Alimentație Pacientul să fie Am explorat preferintele Pacientul și-a
neadecvată echilibrat pacientului și am asigurat recăpatat
nutrițional în un regim adecvat ; apetitul, a fost
decurs de 2 Am servit pacientul cu echilibrat
zile alimente la o temperatură emoțional,
moderată, i-am asigurat o greutatea este
alimentație bogată în nemodificată;

34
 vitamine și proteine.
Am administrat vitamina
C, vitamina B, vitamina
B6, vitamina B12,
Glucoză ;
Hipertermie Pacientul să Am aplicat comprese reci T dimineața
prezinte pe frunte, am schimbat
temperatura lenjeria umedă din cauza 37,7° C
corpului în transpirațiilor;
limite normale Am măsurat temperatura T seara
în decurs de 2 corporală dimineața și
zile. seara, am notat cu F.O.; 38,5° C
Am administrat tratament
antiinfectios la indicatia
medicului:
Algocalmin 1f – i.v.
Penicilina 1 cp/24 h
Cefalexin 250 mg/6h
Cunoștințe Pacientul să-și Am răspuns cu Pacientul și-a
insuficiente îmbunatațească promptitudine la orice însușit
despre boală cunoștințele intrebare pe tema bolii cunoștintele
despre boală sale, am explicat cu calm despre boală ;
pe toata regimul de viata pe care
perioada de trebuie sa-l urmeze, să
spitalizare; evite frigul, umezeala și
praful de casa. Să respecte
normele de igienă, să
evite alte infecții,
traumatisme ;
Risc de Pacientul să fie Am cercetat gusturile Pacinetul și-a
dezechilibru echilibrat pe pacientului și i-am recăpatat

35
 nutrițional tot parcursul asigurat un regim apetitul, pe
internarii alimentar după toată perioada
preferintele sale; de internare a
Am cântărit zilnic fost echilibrat
pacientul, i-am asigurat o nutrițional,
alimentație bogată în greutatea
vitamine și proteine; corporală a
Am respectat orarul ramas
meselor; nemodificată
Am administrat în până în ziua
perfuzie complexul externarii.
vitaminelor Ingestă=140 ml
1) B (B1 ; B6 ; B12); Excretă=140 ml
2) Fosfobion – 1 f;
3)Glucoza – 250 mg

EXTERNAREA

Data externării Starea la Bilanţul Recomandări la

externare autonomiei externare
PACIENT 1 08.02.2020 Ameliorat În urma - Evitarea
intervențiilor alergenului
autonome și cauzal, posibil
delegate dupa 5 schimbarea
zile de locului de muncă;
spitalizare - evitarea frigului,
pacientul Andrei a efortului;
Ioan se prezintă - asigurarea unui
astfel: regim alimentar

36
 - Respirație bogat în vitamine;
liberă pe nas - respectarea
cu frecventă tratamentului
de 17 r/min; medicamentos:
- T.A. = 1) Miofilin 100
120/75 mg/8ore;
mmHg; 2) Ampicilina 500
- Puls = 86 mg /24h;
p/min 3) Prednison:
- Apetit doza de atac 30
prezent; mg, doza de
- Prezinta o intretinere 15 mg;
usoară 4) Se recomanda
astenie control periodic la
fizică; medicul de
- T = 36.9oC familie;
- Este
comunicativ
și și-a însușit
mult mai
multe
cunostințe
despre boală

PACIENT 2 08.02.2020 Ameliorat În urma -Prevenirea

intervențiilor infecțiilor prin
autonome și evitarea
delegate dupa 7 persoanelor
zile de contagioase, a
spitalizare aglomerațiilor, a
pacienta Mihai frigului ;

37
 Ioana se prezintă -Respectarea
astfel: normelor de
- A.V. = 80 igiena ;
batai/min -Evitarea
- T.A. = contactului cu
120/75 elemente
mmHg alergizante ;
- Diureză = -Respectarea
1400 ml/24 h tratamentului
- Respirații - medicamentos:
17 r/min; 1) Miofilin 3
- Apetit – cp/zi;
prezent; 2) Prednison
- Scaun de 2cp/zi
culoare si 3) Ketotifen 1
consistenta mg x 2/zi;
normală; 4) Cură balneara
- Somn la Slanic
odihnitor Moldova;
recuperator;
- Temperatura
corporala =
36.5oC;
- Tegumente
și mucoase
normal
colorate;
- Nu prezinta
dureri;
- Pacienta este
comunicativ

38
 a, și-a însusit
unele
cunostințe
despre boala
și regimul de
viață ;
PACIENT 3 15.01.2020 Ameliorat În urma Se recomandă:
intervențiilor - evitarea
autonome și alergenilor, a
delegate, frigului și a
pacientul Ion umidității;
Lucian prezintă: - evitarea
- respirație liberă efortului fizic;
pe nas cu - respectarea
frecvența de 180 normelor de
r/min, ritmică; igienă; -
- T.A.=140/180 - control
mmHg ; medical
- Puls=90b/min ; periodic;
- Diureza=1500 - respectarea
ml/24h tratamentului
-Pacientul are medicamentos
apetit prezent, :
somn odihnitor, 1) Miofilin 1f/zi;
scaun de culoare 2) Brofimen 3
și consistență linguri/zi;
normală, 3) Nifedipin
tegumente și 1cp/zi;
mucoase normal 4)Papaverină
colorate 1f/zi;
T=36,3°C 5) Prednison 4

39
 - pacientul nu cp/zi;
prezintă dureri, 6) Cura balneară
și-a insusit la Slănic Moldova
cunoștințe noi
despre boală și
despre regimul
de viață;

TRATAMENT –pacient I

DENUMIRE FORMĂ DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ

MEDICAMENT ADMINISTRARE ZILNICĂ UNICĂ
Ampicilină Soluție injectabilă - Antibiotic din grupul 2f - 500 mg 1f - 250 mg
i.v. penicilinelor
Extraveral Per os Sedativ, anticonvulsiv 1/2cp / 24 h 1/2cp -15 mg

HHC Soluție injectabilă i.v. Glucocorticoid de 2f -50 1f – 25 mg

lent sau în perfuzie biosinteză cu acțiune mg/24h
antiinflamatoare și
antialergică
Hidrozin Soluție injectabilă i.v. Miorelaxant, 1tb/ zi 1tb – 100 mg
lent diluat în ser antiemetic,
antihistaminic, slab
anticoagulant
Miofilin Soluție injectabilă i.v. Antispastic(acționează 2f / zi 1f – 10 ml
lent fizic direct asupra
musculaturii bronșice)

40
Romergan Per os Antialergic, 1/2cp / 24 h 1cp – 30 mg
antihistaminic,
proprietăți sedative și
antiemetice

EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT I

ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI VALOAREA

RECOLTARE NORMALE OBŢINUTĂ
1) Glicemie Se recoltează 2 ml 0.80 – 1.20 g ‰ 0.82 g ‰
sânge fluorură Na 4
mg
2) VSH Se aspiră în seringă 2 – 13 mm/h 17 mm /1h
0.4 ml citrat de Na
3.8 %, se puncționează
vena fară garou, se
aspiră sânge pană la 2
ml
3) Uree sangvină Se recoltează 5-10 ml 0.20 – 0.40 g/100 ml 0.28 g ‰
sânge prin puncție
venoasă
4) Hemoglobina Înteparea pulpei 13 ± 2 g % 12 g %
degetului
5) R.Tymol Se recoltează 5 – 10 0 - 4 UML 2 UML
ml sânge p.v.
6) ZnSO4 Se recoltează 5 – 10 0 - 8 USH 2 USH
ml sânge p.v.
7) TGO Se recoltează 5 – 10 2 - 16 UI 7 UI
ml sange p.v.

41
 8) TGP Se recolteaza 5 – 10 2 - 20 UI 4.8 UI
ml sange p.v.
9) Examen sumar de Se recoltează 100 – Albumină, glucoză,
-
urină 150 ml din urină pigmenți-absenți;
obținută prin: Fibrinogen normal.
• urocultură Frecvent epitelii;
• sondaj vezical Rar mucus;
• puncție
vezicală

TRATAMENT –pacient II

DENUMIRE FORMĂ DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ

MEDICAMENT ADMINISTRARE ZILNICĂ UNICĂ
1)Miofilin Solție injectabilă i.v. Bronhodilatator 1-2 fiole/zi - 10 ml - fiolă
– lent (acționează direct 250-500 mg
asupra musculaturii
bronșice)
2) HHC Soluție injectabilă i.v. Glucocortioid de - 100 mg - fiolă - 25 mg
– lent sau în perfuzie biosinteză cu acțiune (4 - flacon- 100
antiinflamatoare și fiole)/zi mg
antialergică - 200 mg
(8
fiole)/zi
3)Hidroxizin Soluție injectabilă i.v. -tranchilizant cu 1 fiolă/zi – - fiolă - 100
– lent spectru larg și acțiune 100 mg mg
(diluat în NaCl) rapidă ;
-miorelaxant;

42
 -antiemetic;
-antihistaminic;
-slab anticolinergic;
4)Dipiridamol Per os - drajeuri Coronarodilatator 300 mg/zi - 1 drajeu – 75
4 drajeuri mg
5)Fosfobin Injectabil -Măreste funcția 1 fiolă/zi – 1 1 fiolă – 1
-I.V. - lent contractilă a ml ml
-I.M. - lent musculaturii striate (a
miocardului) -
Intervine în
transmiterea influxului
nervos prin ganglioni
vegetativi stimulând
cordul ;
-Diltă vasele
coronariene și
periferice;
-Mărește debitul
circulator;
-Scade T.A;
-Are efect
antiaritmic;
După o
administrare repetată
se constată o amelio-
rare a proceselor me-
tabolice din muschii
netezi vasculari;
6) Furosemid Injectie – I.V. lent Diuretic 1f/zi – 200 fiolă – 2 ml
(in perfuzie) mg
7)Nilfan Per os – capsule Antihistaminic 1 cp/zi 1 dj.- 25 mg

43
8)Prednison Per os – capsule Antiinflamator; 4 cp/zi 1 dj.- 5 mg
Antialergic
9)Ampicilină Per os Antibiotic din grupul 4 f/zi – 2000 fiolă – 500 mg
Injecție i.v. – lent penicilinelor mg
i.m.
10)Bromhexin Per os – comprimate -Expectorant; 4 cp/zi – 48 1 cp - 12 mg
-Fluidifică secrețiile mg/zi
traheobronșice;
-Calmează tusea;
11)Vitamina B1 Injecție i.m.; i.v.; -Participă la 1f/zi – 10 1f -10 mg
s.c. metabolizarea mg/zi
hidrocarbonatelor ;
-Crește toleranța la
glucide ;
Favorizează
transmiterea influxu-
lui nervos ;
- Participă la sinteza
hormonului tireotrop ;
12) Vitamina B6 Injecție i.m.; i.v.; -Participă la 1f/zi – 50 1f- 50 mg
s.c. metabolismul mg/zi
grăsimilor;
-Participă la
schimburile tisulare de
la nivelul tesutului
hepatic
13)Cefalexin Per os – capsule Antibiotic cu efect 2 cp/6h – 1 cp – 250 mg
bactericid; 500 mg/6h

44
 EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT II

ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI VALOAREA

RECOLTARE NORMALE OBŢINUTĂ
1. Creatină Se efectuează prin 0.6 -1.2 mg % 1.13 mg %
puncție venoasă
dimineața, bolnavul
fiind “á jeune”.
Se recoltează 5 – 10
ml sange simplu
(vacutiner cu dop roșu)
2. Uree sanguina Se recolteaza 5-10 ml 0.20 -0.40 g/1000 ml 0.30 g ‰
sange prin punctie
venoasa (vacutainer cu
dop roșu)
3. ZnSo4 Se recoltează 5-10 ml 0 – 8 USH 5 USH
sânge prin puncție
venoasă.
4. R.Tymol Se recoltează 5-10 ml 0 – 4 USH 4 USH
sânge prin puncție
venoasă.
5. T.G.O. Se recoltează 5-10 ml 2 - 20 UI 20 UI
sânge prin puncție
venoasă.
6. T.G.P. Se recoltează 5-10 ml 2 - 16 UI 6.50 UI
sânge prin puncție
venoasă.
7. Glicemie Se recoltează 2 ml 0.80 – 1.20 g ‰ 1g‰
sânge florură Na 4 mg

45
 8. VSH Se aspiră în seringă 0.4 2 - 13 mm/1 ora 27 mm/1 ora
ml citrat de Na 3.8%;
Se punctionează vena
fară garou și se aspiră
sânge pana la 2 ml;

9.Hemoglobina Ințeparea pulpei 13 ± 2 g % 12 g %

degetului;
10. Sumar de urină Se recoltează 100 – Glucoză- absentă;
150 ml din urina Epitelii rare;
obținută prin: Frecvenți cilindrii
- Urocultură; granuloși;
- Sondaj vezical;
- Puncție vezicala;

TRATAMENT –pacient III

DENUMIRE FORMĂ DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ

MEDICAMENT ADMINISTRARE ZILNICĂ UNICĂ
1. Miofilin Soliție injectabilă i.v. Bronhodilatator 1f/zi-10 ml 1f-10 ml
lent (acționează direct
asupra musculaturii)
2. Algocalmin Soluție injectabilă i.v. Analgezic puternic, are 1f/zi-20 ml 1f/zi-20 ml
lent, i.m și o acțiune antipiretică
3. Brofimen Per os-soluție Fluidifică secreția 3ling/zi 1 lingurita
bronsică favorizând dupa fiecare
expectorația masa
4. Cefalexin Per os-capsule Antibiotic cu efect 1cp/6h 1cp-250mg

46
 bactericid
5. Dicarbocalm Per os - comprimate Antiacid 1 cp/6h 1cp-50 mg
6. Distonocalm Per os – comprimate Inhibitor asupra SNC 1/2cp/24h 1/2cp-50mg
vegetativ
7. Doxicilina Per os-capsule Antibiotic 1cp/24h 1cp-100mg
8. Fosfobion Soluție injectabilă Antiaritmic mărește 1f/24h 1f-1ml
lent –i.v., i.m debitul circulator
9. HHC Soluție injectabilă i.v. Glucocorticoid de 1f/24h- 1f-25mg
lent sau în perfuzie biosinteză cu acțiune 25mg/24h
antiinflamatoare și
antialergică
10. Nilfan Per os-drajeuri Antihistaminic 1cp/zi 1dj-25mg
11. Nifedipin Per os-capsule Antihipertensiv, 1cp/zi 1cp-10mg
Antianginos
12. Papaverină Soluție injectabilă- Vasodilatator, 1f/zi 1f-1ml
i.m. antispastic,
bronhodilatator,
coronarodilatator slab
13. Prednison Per os-drajeuri Antiinflamator, 4cp/zi 1dj-5mg
antialergic
14. Vitamina B1 Soluție injectabilă Participa la 1f/zi 1f-10mg
i.n., i.v., s.c. metabolizarea
hidrocarbonatilor,
crește toleranța la
glucide
15. Vitamina B6 Soluție injectabilă Participă la 1f/zi 1f-50mg
i.n., i.v., s.c. metabolizarea
grăsimilor

47
16. Vitamina B12 Soluție injectabilă Acțiune anabolică în 1f/zi 1f-1mg
i.n., i.v., s.c. metabolismul protidic,
factor de creștere,
antipernicios
17. Vitamina C200 Per os-comprimate Crește rezistența 1cp-200mg
capilarelor

EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT III

ANALIZA CERUTĂ MOD DE VALORI VALOAREA

RECOLTARE NORMALE OBŢINUTĂ
1. V.S.H. Se aspiră în seringă 2-13mm/h 21mm la 1 ora
0,4 ml citrat de Na
3,8%,
Se puncționează fară
garou, se asipră sânge
pană la 2 ml
2. Hemoglobină Ințeparea pulpei 130 + 2g% 12,5 g%
degetului -
3. R Tynol Se recoltează 5-10 ml 0-4 UML 4 UML
sânge p.v.
4. Zn SO4 Se recoltează 5-10 ml 0-8 USH 6 USH
sânge prin puncție
venoasă
5. TGP Se recoltează 5-10 ml 2-20 UI 5,9 UI
sânge, p.v.

48
6. TGO Se recoltează 5-10 ml 2-16 UI 10 UI
sânge p.v.
7. Glicemie Se recoltează 2 ml 0,80-120 g %o 0,75%o
sânge, florură Na 4 mg

8. Uree sangvină Se recoltează 5-10 ml 0,20-0,40 g/100 ml 0,25%o

sânge p.v.
9. Sumar de urină Se recoltează 100-150 Albumina - absentă;
ml din urina obtinuță Glucoza - absentă;
prin : Pigmenți - absenți;
-urocultură ; Rare epitelii;
-sondaj vezical ; Frecvente leucocite;
-punctie vezicală

49
 Capitolul III

III.1 CONCLUZII, PROPUNERI

Astmul (astmul bronșic) este o afecțiune cronică a tractului respirator. Este însoțită de
atacuri repetate de sufocare, cauzate de spasme și umflarea mucoasei bronhiale.

În prezent, astmul bronșic este considerat o problemă gravă a societății moderne,

deoarece se caracterizează printr-un curs progresiv. Această patologie este suficient de dificilă
pentru a se vindeca complet, iar pacienții sunt forțați să sufere de crize frecvente, ceea ce
agravează semnificativ calitatea vieții lor.

Procesul inflamator cu astm bronsic are specificul său propriu, deoarece se bazează pe o
componentă alergică. Această circumstanță este cauza naturii paroxistice a bolii.

Astmul bronșic este considerat un proces lent cronic. În stadiile inițiale ale bolii, crizele
se dezvoltă rapid și dispar la fel de repede. De-a lungul timpului, de regulă, ele devin mai
frecvente și mai puțin sensibile la intervențiile medicale.

Astmul bronsic are o evolutie discontinuă, este un sindrom care durează toata viata
(bonavul se naște și moare astmatic). Evoluția astmului este variabilă în functie de vârsta de
debut și de tipul astmului.

Astmul care debutează în adolescență sau la varste adulte, regresează mai putin ușor ca
astmul copilului.

Astmul tardiv, cu apariție în jur de 50 de ani, este rar de natură alergică, evoluează cu
episoade bronșicice repetate între accese, pentru că după o perioada de timp sa devină un astm cu
dispnee continuă.

50
 Agravarea astmului se realizează fie prin repetiția frecventă a acceselor, cu remisiuni
incomplete ale dispneei între episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade repetate
de infecție bronsică, care-i dau un aspect clinic de bronsită cronică obstructivă și cu timpul duc la
constituirea unui cord pulmonar cronic.
Cu timpul se constituie o insuficientă respiratorie cronică la a carei instalare pot contribui
diversi factori: reactii alergice severe, infecții repetate bronhopulmonare, nerespectarea
tratamentului.
În cursul evoluției, astmul se poate complica cu:
- Infecții bacteriene;
- Bronsite acute;
- Bronsectazii;
- Pneumonii care cu timpul pot duce la instalarea unor
Insuficiențe respiratorii cornice cu evoluție spre cordul pulmonar cronic;
- mai rar sunt Întalnite : pneumatorax spontan, enfizemul
mediastinal si subcutanat, fracturi de coaste în cursul unor accese violente de tuse.
Cauzele de deces sunt variate, printre factorii implicați fiind: abuzul de sedative, folosirea
insuficientă a corticoizilor, pneumotoraxul, insuficiența cardiacă dreaptă.
În astmul infecțios sau intrinsec moartea se poate produce prin asfixie consecutivă,
obstruarii bronhiolelor și bronhiilor mici prin mucus si edem al mucoasei.
În astmul alergic sau atopic, cazurile letale prin soc anafilactic (medicamentos, întepături
de insecte) sunt cu totul rare.
Este de remarcat că decesele neașteptate prin astm survin în majoritatea cazurilor în
timpul nopții.

51
 III.2 ANEXE

FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………
Anul………luna………Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat……

Ziua

Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate

Diureză

Scaune

Dietă

52
 III.2 ANEXE

FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………
Anul………luna………Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat……

Ziua

Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate

Diureză

Scaune

Dietă

53
 III.2 ANEXE

FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………
Anul………luna………Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat……

Ziua

Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate

Diureză

Scaune

Dietă

54
 III.2 ANEXE

FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP
Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………
Anul………luna………Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat……

Ziua

Zile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate

Diureză

Scaune

Dietă

55
 III.3 BIBLIOGRAFIE

1.Florian Chiru, Crin Marcean, Adela Chiru, Elena Iancu, Urgențe medicale Manual-sinteză
pentru asistenți medicali, Editția a II reizuită, București: RCR Editorial 2012
2.Dr. Olimpia Nicolaescu, Modulul Pneumologie, (1 mai 2013-30 aprilie 2014), Creditat prin
decizia CMR nr.6653/21.12.2012
3. https://www.prospecte.net/ingrijirea-pacientului-cu-astm-bronsic/
4. https://pdfslide.tips/documents/astm-bronsic-5668513813d9a.html
5.Victor Botnaru, Doina Rusu, Larisa Procopișin, Oxana Munteanu, Grigore Bivol, Victor
Ghicavîi, Valentin Gudumac, Iurie Osoianu, Alexandru Coman, Maria Cumpană, Astmul Broșic
la adult protocol clinic național, Chișinău 2013
6.Lucreția Titircă, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, Volumul 1, Ed București 2018
7. https://ro.scribd.com/document/322597462/Educatie-Pentru-Sanatate-in-Astmul-Bronsic
8. https://alecia.ro/astm-bronsic-tratament/

56