Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume.

Termenul de anoxie
semnifica un “continut scazut de oxigen” sau chiar o “lipsa de oxigen” si peste 90% din apa din Marea
Neagra este lipsita de oxigen. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care
primeste oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai
multor factori (cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc).
La adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei
inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius. Din aceasta cauza, la adancimi mari, singurele
specii existente sunt bacteriile anaerobe.
Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei. Specialistii afirma ca ea s-a format in
perioada Mezozoica, atunci cand, prin ridicarea uscatului, vechiul Ocean Tethys a disparut si in locul lui
au aparut mai multe mari sau cursuri de apa (Marea Neagra, Marea Caspica, Marea Mediterana etc)
Divelul de salinitate al apei este unul foarte mic. Acesta se situeaza in jurul valorii de 17% si este
cauzat de numeroasele cursuri de apa dulce care se varsa aici (Dunarea fiind cel mai important dintre
ele).
Din cauza nivelului scazut de salinitate, biodiversitatea din Marea Neagra are de suferit.
Majoritatea speciilor marine au nevoie de un nivel al salinitatii de minim 20% pentru a se putea
dezvolta corespunzator.
Adnacimea maxima a Marii Negre este de 2.200 de metri. Aceasta valoare, mai exact 2.212
metri, este atinsa in apropierea tarmului turcesc al marii.
Cea mai mare cantitate de apa proaspata care alimenteaza Marea Neagra provine de la raurile
care sa varsa in ea. Astfel, anual, 369 km cubi de apa sunt adusi de rauri iar 224 km cubi provin
din precipitatiile atmosferice.
Anual, prin evaporare, 395 de km cubi de apa se pierd din Marea Neagra.
Lungimea coastelor Marii Negre este de 4340 km. Suprafata Marii Negre este de 423.000 km in
timp ce volumul ei este de 550.000 km.
Exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta
dintre ele o reprezinta delfinii.

Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa și Asia, care se învecinează cu
Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în
Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee și deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării
Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume.
Marea se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la 2245 m sub nivelul
mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei
este în larg de 17-18 la mie, față de 24-34 la mie în alte mări și oceane. În zona litoralului românesc
salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.
Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinității,
Marea Neagră se împarte în:
• zona de suprafață;
• zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
• zona litorală;
• zona pelagică;
• zona abisală;
Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0
grade celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la
adâncime [CO2,H2S]Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în
timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare,
alge verzi, brune roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera
apropiată păsări și pescăruș.