UNIVERSITATEA PETROL GAZE, PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MERCEOLOGIE SI MANAGEMENTUL CALITATII

ABORDARI ECONOMICE IN PROTECTIA MEDIULUI

STUDIU DE CAZ REALIZAT PENTRU MAREA NEAGRA

Coordonator lector univ. dr inginer Buzoianu Daniela

Autori: Ciurel Mariana, grupa 5342

Vasile Dragos-Costin, grupa 5342

An universitar 2013-2014

CUPRINS
I Aspecte generale privind Marea Neagra.pag 3
I 1) Date generale despre Marea Neagra ...pag 3
I 2) Ecosistemul Marii Negre.pag 4
I 3) Impactul poluarii asupra ecosistemului Marii Negre...pag 5
II Importanta Marii Negre pentru Romania..pag 6
II 1) Marea Neagra- sursa de petrol si gaze....pag 6
II 2) Marea Neagra-poarta a comertului internationalpag 7
II 2) 1) Avantajele Romaniei oferite de Marea Neagra in cadrul transporturilor continentale si
intercontinentale..pag 10
III Factorii de combatere a poluarii din Marea Neagra.pag 11
III 1) Limitarea deversarilor necontrolate de deseuri...pag 11
III 2 ) Masura in care participa Romania in poluarea Marii Negre..pag 13
III 3) Conservarea speciilor pe cale de disparitie..pag 15
III 4) Riscul exploatarii gazelor de ist din Marea Neagra...pag 16
III 5) Plan Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre impotriva
poluarii...pag 18
IV Zona costiera a Marii Negre..pag 20
IV 1) Turismul din zona costiera a Marii Negre....pag 20
IV 2) Costuri de mediu in zona costiera a Marii Negre..pag 21
IV 3) Impactul canalului Dunare- Marea Neagra asupra mediului.pag 22
iiIIIIII

V Indicatori economici..................................................................................................pag 24
V 1) Indicatori de starepag 24
V 2) Indicatori de contaminare....pag 26
V 1) Indicatori de venitpag 28

I Aspecte generale privind Marea Neagr

I 1) Date generale despre Marea Neagr
Marea Neagr se ntinde pe o suprafat de 423.488 km, iar cel mai adnc punct se afl la 2211 m
sub nivelul mrii n apropierea de Ialta. Este situat ntre Europa si Asia, avnd ca state riverane
Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia si Georgia. Prin strmtoarea Cherci este legat de
Marea Azov, prin strmtoarea Bosfor de Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele se
realizeaza legatura Marii Negre cu Marea Mediterana prin care se asigura astfel un schimb activ
de ape, influentand profund intreaga structura si functionare a acvatoriului pontic.
Marea Neagr este din punct de vedere hidrologic, un rest al Mrii Sarmatice si prezint o serie
de aspecte unice n lume precum ape salmastre care au n medie 16-18 grame de sare pe litru fa
de 34-37 n alte mri si oceane, stratificare ntre apele de suprafat oxigenate si cele adnci
anoxice, limane la gurile fluviale, flor si faun cu multe specii-relicve.
Marea Neagra este foarte saraca in insule. In apropierea coastei de nord-vest si chiar in sud sunt
situate cateva insule stancoase si numeroase insule-bariera nisipoase si bariere lagunare
specifice: Kerci, Berezan, Insula Serpilor si altele apartin Ucrainei; Insula Sacalin creata de
Dunare, apartine Romaniei; Nessebar, Sf. Anastasia, Sf. Kiril, Sf. Ioan, Sf. Petru si Sf. Toma
apartin Bulgariei; Kefken, Giresun, Insula Mare si Insula Iepurilor apartin Turciei. Cea
mai cunoscuta este Insula Serpilor, care are lungimea de 660 m, latimea de 440 m si inaltimea
maxima de 60 m.Marea Neagr are o chimie specific care o difereniaz de orice alt mare de
pe planet. Dac alte mri i oceane conin oxigen dizolvat n apele lor, n Marea Negr nu exist
oxigen sub adncimea de 90 metri.
Apa oxigenat din straturile superioare ale mrii are o salinitate relativ mic de circa 17 la mie,
datorat revrsrii fluviilor, cu circa 600 Km de ap dulce pe an. n straturile mai adnci, mai jos
de 150 de metri, continutul de sare este mult mai ridicat, deoarece aceste ape provin, prin
Strmtoarea Bosfor, din Marea Mediteran. Anual se scurg prin Bosfor circa 450 Km de ap
salmastr la suprafa dinspre Marea Neagr spre Mediterana, cu o concentratie a srii de 1719, iar de-a lungul fundului circa 50 Km de ap cu o concentratie a srii de 38-39 dinspre
Mediterana spre Marea Neagr, provocnd n strmtoare curenti primejdiosi pentru navigatie.
Marea Neagr reprezint cel mai mare bazin de ap salmastr al lumii, cu biotopi variatia cu o
faun ce a fost supus unor transformri continue datorate puternicelor influente contrarii
exercitate de apele dulci si de Marea Mediteran.1
2

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
2

I 2) Ecosistemul Marii Negre

Desi nu are o diversitatea biologica ridicata, Marea Neagra formeaza un ecosistem complex cu
trasaturi unice in cea ce priveste caracteristicile fizico-chimice si biologice. Mediul propice vietii
se desfasoara in general pe platforma continentala marina, pana la adancimea de 150-200 m.
Marea Neagra este un mare bazin de acumulare de ap marin n care exista o mare diversitate
de habitate, de la cele marine pn la cele de ap dulce.In cazul existenei unei mari varieti
biotopice, organismele din apa, au posibilitatea de a alege un biotop sau altul pentru nmulire,
cretere sau hibernare. Organismele eurihaline sunt capabile s suporte variaii nsemnate ale
salinitaii apei. Din categoria animalelor eurihaline fac parte toi petii migratori.
Organismele stenohaline suport numai oscilaii nensemnate ale salinitaii apei. n Marea
Neagr, din categoria organismelor stenohaline fac parte molutele, stridiile i creasta cocoului
de mare, iar dintre peti protul, merlanul, carasul de mare. Icrele i larvele sunt deosebit de
sensibile la salinitatea apei n stadiile timpurii de dezvoltare a organismelor. De aceea petii
migreaz deseori la depunerea icrelor. Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind
reprezentata prin midii, stridii, creveti, crabi, bureti, meduze; dintre mamifere remarcandu-se
delfinii. Dintre pesti,cele mai cunoscute specii, prin valoarea lor economica sunt speciile
migratoare anadrome: scrumbia albastra, palamida, stavridul, lufarul, hamsia si chefalul. In larg
sunt prezenti tonul si pestele de spada. Exista patru specii cu valoare economica deosebita, atat
pentru carnea gustoasa, cat si pentru icrele negre care sunt foarte cautate pe pietele de peste:
morunul, pastruga, cega si nisetrul. In prezent, populatiile acestor specii sunt din ce in ce mai
reduse cantitativ din cauza suprapescuitului si a degradarii biocenozelor bentale unde se hranesc.
Ca i n alte mri, n Marea Neagr exista dou mari ecosisteme, unul n pelagic i altul n bental.
n pelagic sau n adncimea apei triesc organismele planctonului, neustonului i nectonului.
Pentru c aproape 87% din adncimea apei Mrii Negre este contaminat de hidrogen sulfurat,
viaa n bental este concentrat n zona platformei continentale. Platforma continentala mai larga
a Mrii Negre este dispusa n partea de nord-vest a ei. Suprafaa acestei platforme continentale
este de aproape 60.000 km2 i aici sunt dispuse principalele plante acvatice de fund, molute i
peti. In acelai timp, n Marea Neagr exist specii care lipsesc din Marea Mediteran, de
exemplu petii cartilaginoi, multe alte specii de guvizi, scrumbii, etc.
n Marea Neagr exist i grupuri unicate de organisme care nu exist n Marea Mediteran i
nici n alte mri. n partea central a platformei continentale principale din nord-vestul Mrii
Negre, n adncimile cuprinse ntre 25 i 55 m se afl o acumulare puternic de alge roii de
genul Phyllophorei. n jurul su s-a creat o ntreag biocenoz marin (comunitate de
organisme). n alctuirea biocenozei Phillophorei se afl pn la 100 de specii de animale

nevertebrate i pn la 40 de specii de peti. Suprafaa acestui cmp este de aproape 11mil. km2.
n oceanul mondial nu exist o astfel de acumulare de Phillophora.
In ceea ce priveste vegetatia Marii Negre exista stufriile imense care formeaz insule de plaur i
au un rol deosebit n meninerea echilibrului natural al Deltei. Acestea mpiedic aluvionarea
ghiolurilor, reduc srurile minerale din straturile mai mici la suprafaa solului i ofer adpost,
hran i posibilitatea de reproducere pentru peti i alte specii de animale.
In scopuri economice, medicale sau acvaristice au fost introduse intentionat in Marea Neagra 13
specii de crustacei, 1 specie de bivalve si 9 specii de pesti. In scopuri medicale a fost introdus,
din Italia, pestele Gambusia affinis in vederea combaterii tantarilor, transmitatori ai malariei,
stiindu-se ca gambusia este mare consumator al larvelor de tantari. De asemenea in scopuri
acvaristice a fost introdus, din Japonia, pestele Oryzios latipe.
n unele zone adnci de pe fundul Mrii Negre din zona cu hidrogen sulfurat s-au descoperit o
serie de organisme vii din seria crustaceelor i din alte serii, a cror prezen n aceste condiii
pare un paradox la prima vedere.3
I 3) Impactul poluarii asupra ecosistemului Marii Negre
Scaderea biodiversitatii din ecosistemul marin, prin disparitia sau diminuarea accentuata a
efectivelor unor specii de la litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie intr-un proces extins,
care a afectat intreaga biodiversitate a bazinului pontic in ultimele decenii ale sec. XX.
Marea Neagra este in prezent una dintre marile cele mai profund afectate de presiunea umana.
Dezvoltarea tot mai accentuata a industriei de toate tipurile si a unei agriculturi intens chimizate
in bazinele riverane ale fluviilor si raurilor tributare Marii Negre, corelata cu dezvoltarea unor
mari aglomerari portuare in vestul, nord-estul si nord-vestul marii, ca si pe coastele Anatoliei a
provocat mai ales in ultimele decenii bulversari majore in ecosistemul marin. In general,
poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. Poluarea Marii
Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea
unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante
chimice (pesticide si fertilizatori), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele
abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de
poluare cu metale grele,
Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana.
Volumele de apa care ajung din Marea Neagra, in Marea Mediterana au crescut pina la 580 km
cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare. O alta problema este cea a cresterii
eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romnia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Din
3 http://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/

cauza nivelului ridicat al poluarii, fauna marina a avut de suferit, astfel ca daca in 1950 existau
circa 1 milion de delfini, in prezent numarul acestora este de 2.000-3.000.
Toti acesti factori au dus la restringerea drastica a activitatii de turism in zona Marii Negre, cu
exceptia Bulgariei. Practic, turismul la Marea Neagra nu exista, evident nu numai din cauza
calitatii apei, ci si ca urmare a serviciilor promovate.
Unele dintre sursele de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimica,cum ar fi cele
producatoare de pesticide,sunt acum inchise datorita colapsului economic care a afectat multe
tari dupa 1990.
De asemenea unele interprinderi care mai functioneaza inca,au redus indicele de poluare prin
aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor. Transportul de petrol prin Marea Neagra a
crescut foarte mult si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversarii datorate
accidentelor si manevrelor gresite(robinete slabite, manevrare neatenta si spalarea ilegala a
tancurilor de petrol).Poluarea poate fi prevenita in toate situatiile intrucat ea este rezultatul
accidentelor sau folosirii intentionate a mediului pentru depozitarea deseurilor.
Poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care, declansati de om, au dus la
modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine
marine.4
II Importanta Marii Negre pentru Romania
II 1) Marea Neagra- sursa de petrol si gaze
Regiunea Mrii Negre reprezint o miz energetic important att pentru Uniunea European,
ct i pentru statele riverane, prin faptul c poate oferi o diversificare a surselor de energie i noi
rute alternative de transport de energie.
Marea Neagra contine rezerve de petrol si gaze atat la uscat cat si in adancul ei care sunt
exploatate de marile companii ce se ocupa cu comertul acestor resurse. Companiile OMV
Petrom si ExxonMobil au anuntat, la inceputul anului trecut, prezenta de gaze naturale in
perimetrul Neptun, cu o suprafata de aproximativ 9.900 de kilometri patrati, dupa o serie de
cercetari incepute inca din 2008.Potrivit estimarilor ExxonMobil, zacamintele ar fi de 42 - 84 de
miliarde de metri cubi, reprezentand de trei - sase ori consumul anual al Romaniei. Aceasta
descoperire a fost facuta in urma forarii putului Domino-1, la 170 de kilometri de tarm, la 3.000
de metri.
Dupa luni de negocieri, OMV Petrom si Exxon au fost de acord ca si Romgaz, cea ma mare
companie producatoare de gaze din Romania, avand actionar majoritar statul, sa participe la
4 http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/geografie/marea-neagra-poluarea59036.html

exploatarea zacamintelor din Marea Neagra.Astfel, statul s-a asigurat ca va avea de castigat in
mod direct din aceste zacaminte.Impactul descoperirilor este substantial deoarece se poate ajunge
la un fel de independenta energetica, daca se confirma prezenta resurselor estimate.

In plus, Romania ar putea chiar sa exporte. Totusi, vor fi necesare investitii uriase, avand in
vedere ca, in prezent, nu exista infrastructura pentru a exporta.
"Asta inseamna tehnologie, conducte, o serie de lucruri care nu sunt, in momentul de fata,
disponibile. Trebuie facute investitii ca sa existe conducte de legatura intre Romania si alte
economii, care sa poata sa-si inverseze sensul. In prezent Romania importa din Ungaria si din
Ucraina, Singura spre care se exporta e Moldova", a precizat expertul in energie Ionut
Purica.Romania ar putea beneficia de pe urma zacamintelor din Marea Neagra chiar si in acest
an, prin intermediul privatizarilor.
Avand in vedere resursele uriase estimate, valoarea companiilor implicate creste, ceea ce
inseamna posibilitatea obtinerii unui pret mult mai bun decat s-ar fi obtinut in 2012.
In mod normal, o astfel de descoperire ar trebui sa se reflecte in timp in preturile platite de
consumatori, insa lucrurile depind de capacitatea unui stat de a negocia cu firmele exploratoare.
Pe o piata normala, gasirea unor astfel de zacaminte ar trebui sa duca la cresterea ofertei si,
implicit, la scaderea pretului platit de consumatori pentru benzina, gaze si asa mai departe. Insa
acest lucru depinde de modul in care va negocia statul cu firmele implicate.
Cele mai recente date, arata ca Romania ocupa locul 43 in lume si cinci in Europa in ceea ce
priveste rezervele dovedite de petrol. Astfel, cu circa 600 de milioane de barili de titei aflate pe
teritoriul tarii,Romania e intrecuta pe continent doar de Rusia, Norvegia, Marea Britanie si
Danemarca.Astfel Romania are capacitatea sa devina una dintre puterile europene in domeniul
energiei, datorita zacamintelor de gaze si petrol din Marea Neagra, insa rezultatele s-ar putea
observa peste zeci de ani, din cauza procesului indelungat si anevoios de exploatare si distributie,
precum si a lipsei infrastructurii necesare.5
II 2) Marea neagra- poarta a comertului international
Marea Neagra este al treilea element geografic important pentru Romania, din motive care tin, in
primul rand, de unele trasaturi ale acesteia. Geograful O. Serebrian noteaza ca, datorita
enclavarii si a departarii fata de Ocean, Marea Neagra are un hinterland imens si important.
A doua trasatura importanta este aceea ca se afla situata la confluenta, pe de o parte, a doua
5 http://www.realitatea.net/marea-neagra-este-o-miza-energetica-importantapentru-ue_366631.html

religii, crestinismul si islamismul si, pe de alta parte, a doua familii de popoare, slave si turcice.
Ca urmare a acestor doua trasaturi, o mare putere contemporana, Rusia, si doua puteri regionale,
Ucraina si Turcia, isi construiesc conceptiile strategice, politice si economice tinand cont de
aceasta mare si de spatiul adiacent ei.
In acest context, importanta Marii Negre pentru Romania devine evidenta, mai ales daca tinem
cont de cuvintele lui S. Mehedinti ca tarmul marii reprezinta cea mai favorabila fatada pentru
orice stat.
Transportul de mrfuri pe cile navigabile interioare se deruleaz n Romnia pe Dunre i pe
canalul Dunre Marea Neagr/Poarta Alb Midia Nvodari, respectiv prin porturile situate la
acestea.
Rute de transport petrolier n bazinul Mrii Negre
Nume locatie

Ruta

Integrarea
Adria-Drujba

Conducta de
export ruseasc
Drujba,conectat
laconducta Adria
(sens de curgere
inversat) la
terminalul din
Omisalj(Croaia)
De la Burgas
(Bulgaria) prin
Macedonia la
Vlore (Albania)
pe coasta
adriatic
De la Burgas la
Alexandropoulis
(Grecia) pe
coasta Mrii
Egee

Conducta de
petrol
albanezomacedonianobulgreasc
(AMBO)
Rusia + Grecia
+ Bulgaria
BurgasAlexandropoulis
(Conducta de
petrol TransBalcanic)
Conducta
Constana-Trieste

De la Constana
(Romnia) prin
Ungaria,Slovenia

Capacitate de
transport
3.368,98
tone/zi n primul
ande operaii
complete;creter
e la40.106,95
tone/zi

Lungime

100.267,37
tone/zi
(poate fi
extins la
133.689,83
de tone/zi)
Propus 80.213,9
tone/zi spre
106.951,87
tone/zi

901,23
kilometri

286,46
kilometri

600
milioane
dolari

40
milioane
tone/an

1.375,98
kilometri

2,26
miliarde
dolari

3.197,75
kilometri
n total

Costul estimativ al
inventiei
29 milioane dolari
pentru a se
Moderniza
Adria,integrarea
conductelor i
schimbarea
sensurilor de
curgere existente
850 milioane
dolari pn
la 1,1 miliarde
dolari

Nabucco

Linia Sud-Est
European
(SEEL)

Conducta
Odesa-Brody

Conducta
Marea Neagr
Marea Nordului
21

i/sau Croaia la
Trieste (Italia)
pe coasta Mrii
Adriatice.
Omisalj(Croaia)
a fost de
asemenea propus
ca terminal
Turcia-BulgariaRomniaUngaria-Austria

De la Constana
prin Pancevo
(Iugoslavia)
i Omisalj la
Trieste. Omisalj
a fost de
asemenea propus
ca terminal
De la Odesa
(Ucraina) la
Brody (Ucraina),
unindu-se cu
conducta sudic
Drujba; opional
se ntinde ctre
linia Drujba de
nord la Plotsk
(Polonia) i/sau
la Gdansk pe
coasta Mrii
Baltice
Azerbaidjan,
prin conductele
existente n
vestul Ucrainei
la Gdansk
(Polonia)

De la 8
miliarde m3/an
n 2011 spre 31
miliarde m3/an
n 2030
88.235,29
tone/zi

3.282
kilometri

5,8
miliarde
dolari

1.207
kilometri

800
milioane
dolari

66.844,91
tone/zi

643,73
kilometri
de la
Odesa la
Brody

750
milioane dolari
pentru conduct
i terminalul
Pivdenny

14
milioane
tone/an

Conduct
noua 490
kilometri

500
milioane
euro

In ceea ce priveste valoarea geopolitica va creste in functie de evolutiile din zona, de intensitatea
comertului si a vietii economice. Valoarea geopolitica a Marii Negre creste in zilele noastre din
mai multe motive. Datorita plasarii geografice, ea a fost considerata o perioada o mare inchisa,
care nu are importanta strategica in razboiul modern. S-a sustras acestui statut, in primul rand
prin cresterea importantei comerciale a Dunarii, si, in al doilea rand, prin descoperirea
zacamintelor petroliere din Marea Caspica. Acestea au trebuit transportate spre Europa si spre
intreaga lume, iar una dintre rutele principale este Marea Neagra.
In primul rand, pentru ca aceste rezerve sa pot fi transportate, este absolut necesara marirea
capacitatii porturilor Taganrag, Novosiisk, Tuapse.
O a doua solutie, daca nu se realizeaza acest lucru, ar putea fi aceea de a crea o retea de
oleoducte si gazoducte care sa evite Rusia, dar care sa treaca, in drumul catre porturile tucesti,
prin Iran. Traseul iranian este aparent neconvenabil din cauza disensiunilor turco-iraniene.
Prin urmare, o solutie, de interes pentru tara noastra, ar fi asanarea circuitului Marea Caspica Marea Azov, via canalul Volga-Don. Canalul prezinta o deosebita valoare geopolitica si
geoeconomica, care consta in conectarea spatiului central-asiatic la Oceanul Mondial, via Marea
Neagra. Alt avantaj al acestei ultime rute ar fi acela ca evita dependenta de retelele de conducte
care traverseaza Caucazul, spatiu de seisme politice permanente. Si aceasta ruta prezinta unele
dezavantaje, deoarece canalul Volga Don este nefunctional in perioada ingheturilor, iar marile
tancuri petroliere nu pot accede prin el spre Marea Caspica in pofida celor mai radicale
modernizari.6
II 2) 1) Avantajele oferite de Marea Neagra, Romaniei in cadrul transporturilor

continentale si intercontinentale
Romania a dobandit un potential oferit de avantajele naturale ca tara riverana la Marea Neagra si
ca tara dunareana strabatuta pe o lungime de 1.075 km de cea mai importanta cale navigabila din
Europa, fluviul Dunarea. Acest potential care ii este conferit Romaniei se refera la o pozitie
strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor generatori de transporturi din Europa,
Balcani si Orientul Mijlociu. Acestei pozitii i s-au conferit noi valente odata cu realizarea
legaturii directe dintre Marea Neagra si Marea Nordului ca urmare a construirii Canalului
Dunare-Marea Neagra in anul 1984 si a finalizarii caii navigabile Rhin-Main-Dunare in anul
1992.
Prin pozitia sa ca port la Marea Neagra si punct terminus a legaturii cu Marea Nordului, Portul
Constanta reprezinta principala placa turnanta a fluxurilor de trafic din bazinul Marii Negre. Prin
utilizarea Portului Constanta, rutele navigabile dintre Canalul Suez, zona de est a Marii
6 http://www.referatele.com/referate/geografie/online19/Marea-Neagra--Al-treileaelement-geografic-important-pentru-Romania-referatele-com.php

Mediterane si Europa Centrala se scurteaza cu circa 300 km. Totodata, prin sistemele RO-RO si
ferry-boat dezvoltate in Portul Constanta, se realizeaza conectarea dintre spatiul european si cel
din Orientul Mijlociu, zona caucaziana si zona caspica, pe trasee cu mare potential de resurse
energetice si de trafic de marfuri. Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania
a devenit o punte de legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul
geografic al tarilor riverane Marii Negre. Modificarile produse in spatiul fostei Iugoslavii si a
fostei URSS au generat o restructurare totala a schemei traditionale de transport din zona si au
condus la punerea in valoare a infrastructurilor de transport si a pozitiei geografice favorabile pe
care Romania o detine.
Totodata, in vederea maririi gradului de atractivitate in porturile maritime si fluviale si in
apropierea punctelor de trecere a frontierei au fost infiintate zone libere (in prezent functioneaza
zonele libere Constanta Sud si Basarabi, Sulina, Galati, Braila, Giurgiu, Curtici-Arad) care pun la
dispozitia investitorilor straini toate facilitatile specifice acestora.
Desi este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii romanesti nu
corespunde in totalitate standardelor europene, trebuie metionata o realitate de cea mai mare
importanta: Romania are o retea de infrastructuri (drumuri, cai ferate, cai navigabile,
canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura
realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele
internationale de transport.
Prin pozitia geografica si prin reteaua de infrastructuri, Romania indeplineste indiscutabil rolul
de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte
geografice Vest-Est si Nord-Sud.7
III Factorii de combatere a poluarii din Marea Neagra
III 1) Limitarea deversarilor necontrolate de deseuri
Situaia ecologic a Mrii Negre s-a nrutit n ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor
transportate de rurile din 17 ri, pescuitului excesiv i a deversrilor necontrolate de produse
petroliere.
In noiembrie 2007 cinci nave rusesti s-au scufundat n strmtoarea Kerci i s-a produs un nivel
mai mare al poluarii n urma scurgerilor de combustibil. ase marinari au murit iar n apele Mrii
Negre au ajuns peste 2.000 de tone de combustibil, n urma unei furtuni puternice ce a avut loc.
Autoritile ruse au estimat la circa 8,5 miliarde de euro pagubele provocate de poluare.Aceasta
suma a inclus costul lucrrilor de curire, pentru care vor fi necesare cel puin 10 ani, i de

7 http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html

asemenea si costul refacerii mediului natural din nordul Mrii Negre. n urma polurii puternice,
peste 9.000 de peti i 30.000 de psri au fost ucise.
Un alt pericol care ameninta ecosistemul Marii Negre sunt nutrientii transportati de apele
fluviilor si raurilor care se varsa in aceasta. Cauzele acestui fenomen sunt practicile agricole
necorespunzatoare si apele reziduale neepurate. Cei mai cunoscuti nutrienti sunt: azotatii,
azotitii, amoniul si fosfatii, substante care sunt frecvent intalnite, in general, in gunoiul de grajd,
dar si in apele menajere (detergenti).Deoarece nutrientii au devenit o amenintare pentru mediul
acvatic al Dunarii si Marii Negre, cooperarea regionala pentru reducerea efectului acestora
asupra calitatii apelor este esentiala. Proiectul Regional pentru Dunare UNDP/GEF "Intarirea
capacitatii de implementare in scopul reducerii nutrientilor si cooperarii in bazinul hidrografic al
fluviului Dunarea" - dezvoltat sub auspiciile Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului
Dunarea prin Fondul Global de Mediu (GEF) si implementat de Programul Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare (UNDP) - are ca obiective sprijinirea eforturilor tarilor din bazin pentru
reducerea poluarii cu nutrienti a Dunarii si Marii Negre.

In sprijinul acestui proiect regional, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a lansat

Programul de reducere a poluarii cu nutrienti.In urma identificarii a 255 de zone vulnerabile, care
prezinta valori ridicate ale poluarii cu nitrati din surse agricole, MMGA a implementat un
program menit sa rezolve aceasta situatie.Ministerul Mediului a inceput pregatirea unui nou
Program de Reducere a Poluarii cu Nutrienti, estimat la circa 50 milioane euro. Programul a fost
implementat in 2002 in cele 255 de zone vulnerabile identificate la nivelul intregii tari.
Decizia lansarii acestui program s-a bazat pe analiza angajamentelor externe asumate de
Guvernul Romaniei in domeniul protectiei mediului, precum si pe analiza rezultatelor obtinute
prin implementarea proiectului "Controlul Poluarii in Agricultura" coordonat de Unitatea de
Management din cadrul MMGA .
Acest proiect a preluat masurile de succes testate in cadrul proiectului-pilot "Controlul Poluarii
in Agricultura", finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala si a fost aflat in derulare, din
anul 2002 pana in vara anului 2007, in sapte comune din judetul Calarasi .
Proiectul pentru "Controlul Poluarii in Agricultura" si-a propus sa sprijine intarirea cadrului de
reglementare la nivel national si nivel local (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Directii
de Ape, Administratia Nationala "Apele Romane"), de a interveni pentru a reduce poluarea cu
nutrienti din surse punctuale si difuze si de a oferi informatiile necesare pentru a mari gradul de
constientizare publica a problemei.
Prezenta, in cantitati peste limitele admise, a azotitilor si azotatilor in apa de baut, conduce la
blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie. Afectiunea se numeste

methemoglobinemie, sau "boala albastra" si este deosebit de periculoasa pentru sugari, putand
provoca moartea.Nu numai oamenii sunt amenintati de poluarea cu nutrienti, ci si
biodiversitatea. Cresterea continutului de azotati si fosfati din apa conduce la dezvoltarea in
exces a algelor, care consuma oxigenul din apa, necesar sustinerii vietii acvatice.
In proportie de 90%, Marea Neagra este moarta, formele de viata concentrandu-se pe platforma
continentala, in apropierea coastelor, adica exact acolo unde se produc deversarile de reziduuri. 1
Un raport al Consiliului Europei din 2009 a aratat ca miile de tone de metale grele, elementele
radioactive de la Cernobil, canalul Bistroe si pescuitul excesiv au provocat un dezastru ecologic
in Marea Neagra. Raportul adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei arata ca 21
din cele 26 de specii de pesti cunoscute in Marea Neagra au disparut in ultimele decenii din
cauza poluarii si a supraexploatarii. Totodata, raurile care se varsa in mare aduc cantitati mari de
metale grele, reziduuri de petrol, deseuri netratate si elemente radioactive de la Cernobil.
Doar Dunarea deverseaza anual in Marea Neagra 280 tone de cadmiu, 60 tone de mercur, 4.500
tone de plumb, 6.000 tone de zinc, 1.000 tone de crom si 50.000 tone de hidrocarburi. Celelalte
cursuri de apa care se varsa in mare (Nistru, Nipru, Don, Kuban, Iujnii si Belaia) aduc cu ele 87
de tone de cadmiu, 1.500 tone de cupru si 2.600 tone de zinc, precum si nitrati si fosfati care duc
la dezvoltarea planctonului si reducerea cantitatilor de oxigen din apa. Raportul mai avertizeaza
asupra impactului negativ asupra mediului pe care il are Canalul Bistroe, proiect initiat de
guvernul ucrainean, in ciuda avertismentelor europene. Documentul mai arata ca orasul
ucrainean Odessa deverseaza apele menajere direct in mare, iar apele portului ucrainean
Sevastopol, cel mai mare de la Marea Neagra, au o concentratie de petrol de 100 de ori mai mare
decat limita admisa.
Masurile aplicate pana acum pentru reducerea poluarii Marii Negre nu au avut urmari practice,
se mai arata in raport, dandu-se exemplul Declaratiei de la Bucuresti, semnata in 1985 de statele
dunarene, in vederea reducerii poluarii pe cursul fluviului. In aceeasi situatie se afla si Conventia
din 1992 privind protejarea Marii Negre, semnata de statele riverane si ramasa fara urmari.
Solutia propusa de Consiliul Europei a fost crearea a unei euroregiuni a Marii Negre, care sa
incurajeze dezvoltarea durabila, dupa modelul deja existent al euroregiunii Marii Adriatice.8
III 2) Masura in care participa Romania in poluarea Marii Negre

Pentru Romania, primul an in care se aplica noile normative privind monitorizarea calitatii apelor
este 2008. Timp de sapte ani, litoralul va face obiectul unui program special de verificare a

8 http://www.ecomagazin.ro/poluarea-a-transformat-marea-neagra-intr-un-cimitir/

indicilor de calitate a apei, program derulat de autoritatile responsabile in domeniu sub atenta
supraveghere a comisiei de specialitate a UE. Buletinele de analiza pentru probele recoltate din
statiunile autohtone sunt conforme procedurilor europene si, teoretic, rezultatele sunt declarate
satisfacatoare. In realitate insa lucrurile stau mult mai prost. Turistii romani, dar mai ales strainii,
se plang de calitatea apei marii pe litoralul romanesc. Cei care au vizitat riviera bulgara spun ca
exista diferente mari in ceea ce priveste claritatea si calitatea apei de imbaiere. Autoritatile
romane dau vina pe procesul ireversibil de toxifiere a marii, insa nimeni nu vrea sa recunoasca
adevarul: litoralul romanesc este corigent la capitolul calitatea apei.
Scandalul buletinelor de analiza a apei de imbaiere, a readus in atentia autoritatilor o problema
mai veche, ignorata an de an: vechile retele de evacuare direct in Marea Neagra a apei menajere
de la hotelurile de pe litoral. In parte inchise la scurt timp dupa 1989, asa-zisele canalizari sunt in
fapt niste improvizatii rudimentare, care nu respecta nici o norma de mediu.
Instalatia este o simpla teava de diametru mare, care porneste de pe faleza si inainteaza cativa
kilometri in larg. Pe aici ajung in mare reziduurile activitatilor turistice. Din cauza distantei mari
dintre plaje si locul de deversare a deseurilor, turistii nu au suferit pana in urma cu cativa ani de
pe urma poluarii in largul marii. In prezent, conductele ruginite se sparg periodic, iar resturile
ajung in apropierea plajei.
Organizatiile nonguvernamentale incearca sa limiteze efectele poluarii litoralului prin diverse
programe de constientizare a agentilor economici, a institutiilor de stat si a turistilor. "In 2005 s-a
demarat proiectul Litoralul curat. Dupa trei ani de derulare a programului s-a strans peste 100
de tone de deseuri de pe plaje.
Pe litoralul romanesc exista mai multe zone critice din punctul de vedere al protectiei mediului.
Prima este in nord, respectiv in perimetrul Navodari-Mamaia, a doua in Eforie Sud si ultima in
sud, la Venus, unde exista o sursa naturala de apa cu concentratie mare de sulf. Periodic,
institutiile de mediu recolteaza probe de apa pentru stabilirea concentratiei de nitrati, nitriti si
agenti patogeni. Acestia din urma provin exclusiv din activitatile umane, iar prezenta lor intr-un
procent ridicat, chiar daca nu este depasita limita maxima admisa, indica deversari de resturi
menajere.
Reprezentantii Regiei Autonome Judetene de Apa Constanta sustin ca reteaua de canalizare de pe
litoral este monitorizata in permanenta si ca aceasta nu polueaza mediul.
Ultimul control din partea Garzii de Mediu din Bucuresti a infirmat ipoteza poluarii apei de mare
din sistemul statiilor de epurare RAJA. Pe litoral functioneaza patru statii de epurare: Constanta

Nord, Constanta Sud, Eforie Sud si Mangalia. In cazul primei dintre ele, ce deserveste statiunea
Mamaia si care este in curs de modernizare, s-a adoptat masura transferului unei mari cantitati de
apa pentru procesare catre Constanta Sud, cea mai moderna dintre statii. In fiecare statie de
epurare exista un laborator care, periodic, analizeaza componentii apei si toata reteaua de
canalizare RAJA este monitorizata.
Reprezentantii institutiilor de stat nu confirma, dar nici nu infirma poluarea accidentala a apei
marii din vechile conducte abandonate. De altfel, existenta acestui fenomen este greu de
demonstrat din cauza procesului de dilutie. Substantele poluante se dilueaza repede in apa de
mare si, chiar daca probele de apa arata cresterea indicilor de substante straine, nu se poate stabili
cu exactitate locul de unde s-a produs deversarea. Practic, in cazul unei alarme de poluare, se
recolteaza rapid probele de la statiile de epurare si alte posibile surse de contaminare cunoscute,
iar daca acestea ies negative, este clar ca deversarea a fost facuta din alte sisteme, mai ales ca dea lungul litoralului au loc activitati industriale in urma carora rezulta resturi de hidrocarburi si
alte substante nocive. O alta posibila sursa de poluare este traficul naval. Turistii care au
frecventat ani buni litoralul romanesc stiu foarte bine ca, daca vad una sau mai multe nave in
apropierea coastelor, pot intalni mici pete de petrol in apa.
Din pacate, noua legislatie nu pune mare pret pe deversarile accidentale care pot schimba indicii
de calitate a apei pe o perioada scurta de timp.9

III 3) Conservarea speciilor pe cale de disparitie

In Marea Neagra exista mai multe specii de plante, peti si alte vietuitoare care au disparut sau
sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa moarta de pe fundul marii care s-a format
exclusiv din cauza poluarii. De asemenea mai multe specii de pesti, pasari si alte vietuitoare au
fost supra-exploatate sau sunt ameninate de supra-exploatare. Situaia stocurilor de pete este cu
att mai grav cu ct limitele pescuitului ilegal din Marea Neagr nu sunt cunoscute. Pescuitul
ilegal neraportat i nereglementat constituie marea hib a tuturor pescriilor. Nimeni nu risc s
fure o specie care nu are valoare, prin urmare sunt specii exploatate la maxim, cum ar fi calcanul,

9 http://m.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/marea-neagra-se-stinge-incet130835.html

rechinul i hamsia i specii subexploatate: protul i bacaliarul. Cel mai grav este c uneltele de
capturare a calcanului sunt abandonate i rmn funcionale ani de zile i astfel apar capturile
complementare, victime fiind delfinii.
Cele mai amenintate de poluare sunt pasarile, cu 66 de specii periclitate, flora, cu 63 de plante, si
fauna marina, 54 de specii de pesti si 46 de specii de crustacee. Ultimele expeditii au aratat un
asalt al speciilor straine, care, incet-incet, inlocuiesc formele de viata autohtone. De altfel, Marea
Neagra este recunoscuta pentru concentratiile mari de substante otravitoare prezente la adancimi
de 100 de metri, substante care nu permit dezvoltarea formelor de viata.
Concret, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca
apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai
mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei.
Una dintre concluziile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa"
este ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural
din urma cu 50 de ani, insa asta doar daca poluarea ar fi stopata si resursele Marii Negre nu ar
mai fi exploatate, in conditiile in care multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut
ori sunt pe cale sa dispara. In ultimii 30 de ani, pe fondul alterarii continue a calitatii apelor
costiere si a presiunii exercitate prin exploatare, resursele marine vii au cunoscut un declin
dramatic care a condus, in unele cazuri, la epuizarea stocurilor de organisme exploatabile. Pe
fondul diminuarii semnificative a stocurilor de peste si chiar a disparitiei anumitor specii, din
anul 1990 cantitatea de peste prins in Marea Neagra se afla in scadere continua.
Astfel, daca la mijlocul anilor '80 captura anuala depasea 15.000 tone de peste, in 2008 aceasta
abia daca a atins 500 tone.
In prezent, in Marea Neagra se mai exploateaza doar 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu
valoare comerciala.
Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul,
rechinul sau calutul de mare, iar foca si mai multe specii de creveti si de scoici si impreuna cu
alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja din Marea Neagra, numai in ultimii 30
de ani.Cauzele disparitiei speciilor marine sunt multiple si tin de poluare, contructii hidrotehnice,
pescuit comercial incorect, invazia unor specii de pesti straine, schimbari climatice. Acestea pot
fi combatute prin studierea speciilor aflate pe cale de disparitie, reproducerea lor controlata,
crearea de habitate care sa le ofere conditii optime de supravietuire si prin repopularea, in final, a
Marii Negre.
In 1996 a fost semnat Acordul pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagra, Marea
Mediterana si Zona Contigua a Atlanticului - ACCOBAMS. Scopul acestui document a fost de a

reduce amenintarile asupra cetaceelor din apele Marii Mediterane si Marii Negre, precum si de a
imbunatati cunostintele noastre privind viata acestor animale marine.
Acordul a solicitat statelor sa implementeze un Plan de Conservare detaliat, in vederea
conservarii cetaceelor. In limitele suveranitatii si/sau jurisdictiei si in concordanta cu obligatiile
internationale, statele membre s-au angajat sa realizeze urmatoarele actiuni:
* Evaluarea interactiunilor dintre activitatile umane si cetacee;
* Protectia habitatelor prin infiintarea ariilor protejate speciale in cadrul zonelor unde se constata
o activitate importanta sau care ofera cetaceelor o importanta resursa de hrana;
* Cercetare si monitorizare in sprijinul masurilor de conservare, precum si instrumente pentru
evaluarea acestora;
* Intarirea capacitatii institutionale;
* Educarea si informarea publicului si tuturor partilor interesate;
* Raspuns in cazul situatiilor de urgenta pentru salvarea cetaceelor ranite, bolnave sau esuate.
10

III 4) Riscul exploatarii gazelor de ist din Marea Neagra

Marea Neagra dispune de importante depozite de gaze de ist, dar este expusa la un mare risc
datorita prezentei concentraiei ridicate de hidrogen sulfurat din aceste depozite. Cea mai mic
scnteie poate provoca cea mai mare explozie. Adncul Mrii Negre este un rezervor uria de
hidrogen sulfurat (H2S), un gaz solubil n ap, care se aprinde n contact cu oxigenul din
atmosfer, la cel mai mic declanator, i care are o valoare energetic mai mare dect cea a
gazului metan. n caz de cutremur major, sau n cazul unei intervenii umane, acest rezervor de
miliarde de metri cubi, ar putea iei la suprafa i s-ar putea aprinde la prima scnteie.
ntr-o carte tehnic aparut n Romnia n 1967, dup o traducere din limba rus, apare, la pagina
506, o informaie legat de Marea Neagr. Aceasta a fost preluat de I. Golea, n articolul sau: "la
adncimi mai mari de 150 de metri concentraia de hidrogen sulfurat (H2S) este foarte mare,
respectiv de peste 42 centimetri cubi la litru. tiindu-se c acest gaz poate fi folosit drept
combustibil, ca i gazul metan, n anii '70 statul romn a verificat informaia, n intenia de a
folosi zcmntul n scopuri industriale. Ceauescu a comandat unei firme japoneze o serie de
teste. Rezultatele au artat c Marea Neagr are un strat de ap srat adnc de 200 de metri, n
care se poate dezvolta via subacvatic. Sub acest strat se afl un altul, mbibat cu hidrogen
sulfurat i ap grea, impropriu vieii. Japonezii au afirmat la vremea respectiv c echilibrul
dintre apele de suprafa i cele de adncime este unul fragil i c la un cutremur major pot
10 http://mmediu.ro/vechi/departament_ape/zona_costiera/accobams.htm

aprea cureni ascendeni care s aduc gazul inflamabil la suprafa, fiind un lucru extrem de
periculos pentru rile din vecintatea mrii."
Depozitul de gaze de ist ar asigura Romniei independen energetic pentru un
deceniu.Specialistul Marian Rizea a lsat s se neleag c procentul de hidrogen sulfurat din
depozitele de gaze de ist este ascuns opiniei publice, tocmai pentru c acesta este suficient de
mare, iar riscul producerii unei explozii catastrofale n Marea Neagr, exist cu adevrat. Acesta
a precizat c depozitele de gaze de ist din Marea Neagr se situeaz n jurul valorii de 40, pn
la 60 de miliarde de metri cubi.
Specialistul a adugat c ara noastr, n condiiile economiei actuale, are nevoie de circa 10
miliarde de metri cubi, anual, pentru a nu fi nevoit s importe, menionnd, totodat, c n
perioada de maxim industrializare, mai exact n anul 1974, statul romn a consumat 32 - 34 de
miliarde de metri cubi de gaz.Rezervele identificate n Marea Neagr ar ajunge pentru civa ani,
nu mai mult de zece, astfel nct nu se justific angajarea Romniei n proiecte att de riscante.
Despre exploatarea masei uriae de hidrogen sulfurat din adncul Mrii Negre s-a discutat i
nainte de 1989. Nicolae Ceauescu ar fi vrut s construiasc o central care s foloseasc
hidrogenul, ns Rusia nu a fost de acord, iar planul a fost abandonat.
Aceast comoar, dac ar putea fi gsit o metod de extracie sau de prelucrare din mare a
hidrogenului sulfurat, probabil c ar reprezenta o surs de energie extraordinar, spune Tania
Zaharia, director adjunct Institutul de Cercetri Marine Grigore Antipa.11Specialitii de la
Centrul Naional de Hidrogen din Rmnicu Vlcea au realizat un sistem prin care hidrogenul
sulfurat este transformat in energie. Acestia au reusit sa obtina energie in faza experimentala si ei
spera ca acest lucru se poate face si la scara industriala. Pentru acest studiu, Centrul a primit 6
milioane de lei de la Facultatea de Fizic din cadrul Universitii Bucureti. n prezent cercetarea
a fost ns ntrerupt pentru c nimeni nu a mai continuat finanarea ei.

III 5) Plan Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre impotriva

poluarii
In luna octombrie 1996, in cadrul Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, s-a
convenit implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii
Negre Impotriva Poluarii . Documentul a fost conceput in spiritul Declaratiei Natiunilor Unite
pentru Mediu si Dezvoltare si a Agendei 21.
Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii
constituie documentul de implementare a Conventiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva
11 http://biblioteca-secreta.blogspot.ro/2013/11/bomba-marea-neagra.html

Poluarii. Acesta contine un set cuprinzator de strategii si masuri pentru protectia si reabilitarea
uneia dintre cele mai vulnerabile mari ale lumii. Planul reprezinta practic instrumentul prin care
tarile riverane lupta pentru a proteja Marea Neagra impotriva poluarii.
Activitatile cuprinse in Plan sunt structurate pe trei categorii mari:
- Reducerea poluarii
- Managementul resurselor vii
- Dezvoltare durabila
Mediul Marii Negre, incluzand ecosistemul sau fragil si vulnerabil, valorile estetice si
recreationale, precum si bunastarea populatiei costiere, prezinta primele semne de recuperare.
Iata cateva dintre concluziile studiilor efectuate de specialisti in decursul anilor, care raman
actuale si in prezent:

Poluarea din sursele de pe uscat, desi este inca intensa, indica o tendinta de atenuare, atat
pentru sectorul industrial, cat si pentru cel municipal
S-au raportat unele imbunatatiri privind sursele de poluare prioritare
S-au raportat un numar redus si o intensitate scazuta privind fenomenele de inflorire
algala in toate statele riverane Marii Negre
Unele specii care erau considerate complet disparute au fost gasite intr-un proces de
refacere
Stocurile pestilor mici pelagici se refac incet
Efectele adverse ale meduzelor Mnemiopsis leidzi sunt atenuate prin invazia altor specii
exotice, Beroye ovata, care se hranesc cu Mnemiopsis si pot deveni un factor limitator
pentru dezvoltarea acesteia
S-a raportat de catre statele riverane Marii Negre expansiunea zonelor protejate, inclusiv
crearea de noi zone marine protejate
Cresterile PIB au fost raportate de majoritatea tarilor riverane Marii Negre

Actiunile concertate ale tarilor riverane Marii Negre si asistenta comunitatilor internationale in
identificarea si rezolvarea problemelor se afla in plina desfasurare, sub auspiciile prevederilor
Conventiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Acestea au primit un impuls dupa
Declaratia Ministeriala de la Odessa (1993) - care a vizat urgentarea ratificarii Conventiei si a
protocoalelor acesteia de catre tarile riverane - si dupa cea de la Bruxelles (1999) - care a vizat
reducerea poluarii in bazinul Marii Negre si imbunatatirea cooperarii dintre statele din aceasta
regiune. Obiectivul: realizarea unui statut ecologic pentru Marea Neagra similar cu situatia
observata in anii '60 - stocuri sporite de peste, ape curate si conservarea frumusetilor naturale.
Activitati in Romania pentru implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si
Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii:

Programul de monitoring integrat si evaluare pentru Marea Neagra a fost deja aprobat de
Comisia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Romania, prin Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - Constanta si Administratia
Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor "Dobrogea-Litoral" dezvolta un program
operational de monitoring. Datorita acestui program, care se deruleaza conform
prevederilor Directivei Cadru privind Apa, Romania este integrata in sistemul de
monitoring regional la Marea Neagra, furnizand datele si parametrii necesari pentru
intocmirea Raportului Anual privind Starea Mediului Marii Negre (realizat de Comisia
pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii)
Protocolul la Conventia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii privind
conservarea biodiversitatii si a peisajului a fost adoptat in 2002. Romania a contribuit
direct la elaborarea si implementarea documentului, care stabileste directiile de actiune si
colaborare intre tarile riverane
Planul Regional de Contingenta a fost semnat de Romania, Bulgaria si Turcia in anul
2003. In Romania a fost aprobat, prin H.G. nr. 1593/2002, modificat prin H.G. 893/2006,
Planul National de Contingenta, componenta a acestui Plan Regional, prin care se
stabileste structura si modalitatile de alarmare, comunicare si raspuns in cazul poluarilor
marine cu petrol.12

IV Zona costiera a Marii Negre

IV 1) Turismul din zona costiera a Marii Negre
Turismul reprezinta un sector profitabil pentru economia romaneasca, in general cat si pentru
veniturile populatiei locale, in special. Dobrogea are un potential turistic ridicat comparativ cu
alte tari de la Marea Neagra, dar acest sector are nevoie de investitii mari in doua directii:
imbunatatire a serviciilor si dotarilor turistice, extinderea facilitatilor de turism,
salubrizarea sistematica a plajelor,

12 http://mmediu.ro/vechi/departament_ape/zona_costiera/plan_strategic.htm

 dezvoltarea de complexe noi turistice si de agrement in zona costiera, cat si in Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii.
In ciuda potentialului economic pe care turismul il poate oferi, trebuie sa avem grija sa
conservam mediul din punct de vedere estetic si al sanatatii, deoarece mediul reprezinta de fapt
suportul pe care acesta se poate dezvolta.Calitatea scazuta a mediului ameninta dezvoltarea
/cresterea turismului deja afectat de o situatie economica instabila ce caracterizeaza cateva tari
din zona. Aceasta nu permite investitiile necesare in turism pentru imbunatatirea facilitatilor care
sunt indispensabile dezvoltarii sale.Turismul suprasolicita mediu prin cerintele sale sezoniere. In
timpul sezonulul turistic (mai-septembrie) este folosit un volum suplimentar estimat de
14.623.000 m3 de surse de apa dulce si ape menajere suplimentare de 9 mil m3 deversate in plus.
Problemele sunt supradimensionate de concentratia activitatilor turistice intr-o perioada de timp
scurta si in zone specifice, adesea mici, care sunt de obicei subiectul unor presiuni asupra
mediului din partea altor activitati economice precum agricultura, dezvoltarea industriei si a
populatiei rezidente.Turismul actioneaza astfel ca un important factor sezonier ce afecteaza
ritmul descarcarilor menajere. Volumul total al descarcarilor de ape menajere de la comunitatile
costiere ale Marii Negre este estimat la 55 m3/an. Luand in considerare un sejur mediu al
turistului de 15 zile /an se poate adauga estimativ o cantitate de reziduuri menajere de 9 mil
m3/turist la cantitatea generata de populatia locala.
Prezenta turismului in zona costiera a Marii Negre si impactul sau asupra mediului
Tara

Nr turisti/
sezon
turistic

Locuri

Venituri
economice(U
S $/an)

Descarcari
de ape
menajere din
turism (m3/
turist sezon)

Bulgaria
Georgia
Romania

501 000
630 000
314 000

70 000
18 000
127 000

80 000 000
Nedisp.
58 000 000

1 160 200
1 453 700
730 000

Apa de baut
consumata
suplimentar
de turisti
(m3/ turist
sezon)
1 878 200
2 362 000
1 177 000

Rusia

867 600

120 000

Nedisp.

1 998 200

3 253 000

Turcia

1 030 200

35 000

Nedisp.

2 370 900

3 863 000

Ucraina
Total

557 200
3 900 000

400 000
770 000

230 000 000

368 000 000

1 287 000
9 000 000

2 090 000
14 623 000

13

IV 2) Costuri de mediu in zona costiera a Marii Negre

13 http://www.lefo.ro/iwlearn/turism.html

In privinta costurilor de mediu s-a realizat pentru zona costiera a Marii Negre un cost estimativ si
un program de implementare a unui plan de protectia pentru aceasta zona. Acest program vizeaza
in primul rand reabilitarea digurilor care au o lungime de 1,5 km, iar costul ajunge aproximativ la
15 mil de euro. De asemenea programul mai vizeaza si jetele si epiurile care au o lungime totala
de 6,7 km, iar fondurile folosite pentru acestea este de aproximativ 74 mil de euro. Un alt
obiectiv urmarit de program este realizarea de recifi artificiali cu o lungime de 4,1 km, iar
costurile se estimeaza la aproximativ 65 mil de euro.Un alt cost urmarit de program este cel
pentru innisipare cu un volum de 3,2 mil m cubi si cu valorea costului de circa 82 mil de euro.
Ultimul cost vizat de acest program este dezinfectarea unor lucrari existente care ajunge la o
valorea de aproximativ 13 mil de euro.
Toata investia ajunge la un cost de aproximativ 316 mil de euro, iar costul net este de
aproximativ 249 mil de euro.
Calendarul implementarii:
Etapa
1

Total

Faza
I

Perioada
2007- 2010

II

2011- 2015

III

2016- 2020

Sub- total etapa 1

2007- 2020

Dupa 2021

Zona
Mamaia, Eforie Nord
(partial)
Mamaia Centru
(partial), Tomis Nord,
Eforie Centru
Mamaia Centru
(partial), Tomis Centru,
Eforie Nord (partial),
Eforie Sud (partial)
Mamaia pana la Eforie
Sud (partial)
Tomis Sud, Eforie Sud
( partial), Olimp Venus,
Saturn- Mangalia

Cost( milioane euro)

44
64

73

181
135

316

14

IV 3) Impactul canalului Dunare- Marea Neagra asupra mediului

Canalul Dunre-Marea Neagr face parte din clasa a VI-a de construcie conform clasificrii ad
optate n cadrul Conferinei europene a minitrilor transporturilor din anul 1982, din tot attea
posibile, avnd o lungime de 64,410 km. De asemenea, face parte din clasa a II-a din punct de
vedere al importanei construciei conform STAS 4273-83.
14 http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/proiect_jica3.htm

Lucrrile canalului au fost evaluate la 121,5 miliarde lei.Se preconiza un trafic al canalului n
perspectiva a 10-15 ani, de circa 7 milioane tone , din care 5,9 milioane tone se vor ndrepta spre
mare, iar 1,1 milioane tone vor lua drumul Dunrii. Transporturile de tranzit pentru rile situate
n amonte pe Dunre, vor constitui 1,8 milioane tone.A fost adoptat soluia variantei cu un bief,
construcia ecluzei n scri nu se potrivea structurii terenului, iar traficul canalului ar fi suferit o
micorare cu 20%.2
Prin Decretul Consiliului de Stat, nr. 109/24 septembrie 1975, se hotra nfiinarea, organizarea i
funcionarea Centralei Canalului Dunre Marea Neagr. Se preconiza folosirea unor fonduri de
207.000 lei, iar numrul angajailor s fie de 1540.
Canalul are o importan strategic i militar i constituie un important obstacol n calea unor
eventuali agresori, un aliniament greu de trecut. Pentru armata romn acesta reprezint o
potenial cale pentru manevre de fore i mijloace ale trupelor de marin. Canalul reprezint un
important obiectiv ce poate fi folosit de trupele N.A.T.O. pentru simulri, antrenamente, sau n
cazuri excepionale de conflict.Avnd acces direct la Coridorul VII Paneuropean , Dunrea i
canalele dobrogene cpt n prezent, n condiiile integrrii europene, o valoare internaional.
Aceast importan rezid din faptul c Uniunea European obine ieire la Marea Neagr, prin
portul Constana. Canalele navigabile sunt administrate de C.N. Autoritatea Canalelor
Navigabile S.A.Constana. Prin aderarea la N.A.T.O. i la Uniunea European, statul romn a
dorit s-i maximizeze avantajele geopolitice,geostrategice, precum i cele economice, prin
integrarea sa n structure organizaionale supranaionale i interguvernamentale care erau n
msur s-i garanteze securitatea.
Canalul Dunre-Marea Neagr a fost construit pentru a avea o ntrebuinare complex. Pe lng
rolul su de ax navigabil, mai este utilizat i pentru atenuarea unor procese de torenialitate i
de eroziune, iar apa din canal mai este utilizat i n irigaii. Construcia propriu-zis a canalului
mai are ca accesorii i staii de pompare complex, canale de deviaie,diguri i stvilare.
Prin construcia Canalului Dunre-Marea Neagr au existat modificri n hidrografia regiunii.
Acestea se refer mai ales la apele subterane care au suferit modificri datorit factorilor
antropici. Aceste modificri au fost date de depozitarea de material steril rezultat din sparea
propriu-zis a canalului, fiind afectat n unele regiuni adncimea la care se gsete pnza
freatic. De asemenea, apele freatice au devenit vulnerabile la poluare innd cont de numrul
mare de poluani din regiune. Rurile i lacurile din regiunea studiat au suferit mai puine
transformri, excepie fcnd doar cele care au fost afectate de traseul canalului.
Construcia Canalului Dunre-Marea Neagr reprezint o barier pentru fauna terestr, fiind
imposibil trecerea dintr-o zon n alta. Datorit interveniilor antropice din regiune i a polurii
unele specii faunistice terestre s-au mpuinat fiind ameninate cu dispariia. Din aceast cauz
unele specii sunt ocrotite prin lege. Fauna acvatic este i ea afectat de poluarea chimic sau
termic (zona Cernavod).Zona Canalului Dunre-Marea Neagr se afl sub incidena unor
poteniali poluatori ai aerului, solului sau apei. Investitorii din zon i afirm inteniile de a
reduce poluarea printr-o serie de msuri, precum i prin intermediul unor investiii de
modernizare a instalaiilor. Cu toate acestea pot exista accidente ecologice, sau pot fi adoptate
msuri de reducere a costurilor de producie, prin neglijarea aspectelor de protecie a mediului.
Putem conchide c, poluarea n arealul Canalului Dunre-Narea Neagr poate afecta pe termen
lung solul i pnza freatic, de unde se alimenteaz o serie de localiti riverane acestuia,
calitatea aerului i a solurilor, biodiversitatea, i nu n ultimul rnd snatatea oamenilor.

Construcia Canalului Dunre-Marea Neagr a fost un factor benefic n dezvoltarea aezrilor

urbane i rurale. Fiind o ax de comunicaie, prin intermediul Canalului se realizeaz un trafic i
un schimb al mrfurilor. Unele aezri urbane din regiune i-au dezvoltat funcia industrial
datorit Canalului Dunre-Marea Neagr: Cernavod- funcia energetic, Medgidia- funcia
industrial (materiale de construcii-ciment) i Nvodari- funcia industrial chimic.
Aezrile rurale nu au fost afectate de construcia Canalului, cu o singur excepie, localitatea
Straja care a fost strmutat n 1980. n rest, vetrele aezrilor rurale au rmas intacte.
CONCLUZII
Iniiativa construirii canalului a aparinut autoritilor sovietice, dar lucrarea hidrotehnic
a fost realizat n timpul regimului comunist condus de Nicolae Ceauescu;
Prin construcia Canalului Dunre Marea Neagr nu au fost distruse localiti datorit
lucrrilor i s-a evitat vatra acestora ( excepie localitatea Straja)
Impactul construirii Canalului asupra regiunii a constat n extinderea aezrilor umane,
creterea numeric a populaiei i dezvoltarea economic;
Canalul a contribuit la crearea unui nou relief pentru zona central a Dobrogei datorit
decopertrii unei suprafee mari de teren n realizarea construciei;
Prin construcia Canalul navigabil s-au efectuat desecri, ndiguiri i s-a furnizat material
pentru umplerea torenilor, ogaelor, mlatinilor, pentru reconstruirea unor aezri,
implicnd i ridicarea altimetric a luncii prin haldare;
Impactul construciei hidrotehnice s-a repercutat i asupra elementelor climatice existnd
n prezent un topoclimat de culoar de vale;
Forma concav a vii favorizeaz uneori i inversiunile termice, iar fenomenul cel mai
des ntlnit este ceaa de toate tipurile (restul elementelor climatice se nscriu n liniile
generale ale regiunii de SE a rii);
Canalul a avut impact i asupra formrii unor cureni de vale;
Vegetaia natural hidrofil aproape a diprut datorit desecrilor, s-au extins terenurile
cultivate n detrimentul vegetaiei spontane, iar unele specii aproape au disprut;
Canalul a avut un impact major i asupra faunei terestre, reprezentnd o barier pentru
aceasta, limitnd trecerea dintr-o parte n alta a Canalului;
Solurile nu au fost influenate dect n zona construciei propriu-zise datorit excavaiilor
de peste 300 mil.m pe tronsonul Cernavod-Agigea i de 89 mil.m pe tronsonul Poarta
Alb-Midia-Nvodari i ulterior a materialului prepus;
n urma construciei hidrotenhice, unele specii de plante i animale au fost ameninate cu
dispariia, fiind nfiinate cteva rezervaii naturale;
Populaia a crescut constant datorit colonizrilor fcute, a sporului natural,dar i a
migraiei populaiei din zonele rurale ctre centrele urbane (numr ridicat al populaiei
active mai ales n perioada construciei Canalului Dunre-Marea Neagr, participnd la
lucrrile acestuia);
Aezrile urbane i rurale au fost influenate de construirea Canalului Dunre-Marea
Neagr att din punct de vedere al extinderii teritoriale, ct i al dezvoltrii lor
economice, politice, sociale i culturale;
Construirea Canalului a permis dezvoltarea unor noi ramuri industriale i continuarea
activitii pentru cele anterioare (materiale de construcii, industrie grea, energie electric,
industria lemnului, alimentar etc.);

 Canalului a avut un impact i n dezvoltarea agriculturii prin intermediul

canalelor de irigaii, n prezent ea avnd un caracter intensiv;
Prin construcia Canalului Dunre- Marea Neagr, s-au nmulit i s-au diversificat cile
de transport, facilitnd accesul spre litoralul romnesc;
Canalul navigabil Dunre-Marea Neagr nu a reuit s impulsioneze prea mult
dezvoltarea turismului n zon, infrastructura fiind slab dezvoltat;
Se organizeaz doar sporadic croaziere pe Canal, iar n zona limitrof acestuia se
practic vntoarea i pescuitul sportiv;
Prin intermediul Canalului se face legtura cu coridorul de transport transeuropean VII;
Importan economic, strategic i militar, fiind inclus dup standardele EEC - UNO,
n clasa a VI-a a canalelor interioare;
Capt caracterul unui spaiu logistic ( flux de transport, faciliti bancare,uniformizare a
reglementrilor, sigurana navigaiei prin serviciul de informare RORIS, introdus n
2006) i reprezint o soluie pentru transportul agabaritic i a mrfurilor considerate
periculoase;
15

V Indicatori economici
V 1) Indicatori de stare
a) Scderea accentuat a raportului eroziune/acreiune
Evaluarea magnitudinii proceselor costiere (eroziune/echilibru dinamic/acreiune) s-a stabilit prin
gruparea statistic a acestora n clase de intensitate, cu interval de 5 m pentru zona nordic
(Sulina-Corbu) i de 2,5 m pentru zona de tranziie Nvodari-Mamaia i zona sudic EforieVama Veche.Rezultatele monitorizrii litoralului romnesc n perioada 2001 - 2006 (pe 89 km) i
n perioada 2006- 2007 (80 km) este prezentat n tabelul de mai jos.
Ponderea proceselor costiere i raportul eroziune/acreiune n perioada 2001 2007
Proces costier
Eroziune
Stabilitate
Acretiune
Eroziune / Acretiune
Sursa: I.N.C.D GRIGORE ANTIPA

Perioada
2001 - 2006
26,72
50,87
22,41
1,19

2006 2007
12,85
24,77
62,39
0,20

15 http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/bab62f49b627b4d90b
af764cc115057c/Ilie_Claudia_rezumat_teza_doctorat.pdf

Ponderea proceselor costiere ale rmului monitorizat (Sulina - Vama Veche)

Sursa: I.N.C.D GRIGORE ANTIPA

Msurile luate pentru conservarea strii morfologice a litoralului romnesc al Mrii Negre au
fost: implementarea masterplanului de protecie costier The Study on Protection and
Rehabilitation of the Southern Romanian Black Sea Shore in Romania; implementarea
masterplanului pentru zonele costiere cu regim sever de protecie (n curs de adoptare);
extinderea studiilor n vederea ntocmirii unui masterplan de protecie costier din zona nordic a
R.B.D.D. (sectorul Sulina Corbu); executarea lucrrilor de amenajare care au dus la
mbuntirea fluxului de sedimente transportate de Dunre, pe braele Sulina i Chilia.
b) Nivelul marii
Nivelul mrii ca indicator de stare a zonei costiere a prezentat n 2007 trei perioade distincte de
abatere de la media multianual. Media anual a fost cu 1,6 cm mai mare dect media
multianual din perioada 1933 2006, indicnd un an normal din punctul de vedere al evoluiei
acestui parametru.
16

16 http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/stare_calitate_ape.htm

Evoluia nivelului mrii n perioada 1993 2006 i n anul 2007

Sursa: I.N.C.D GRIGORE ANTIPA

Pe fondul unui regim eolian deosebit, s-au nregistrat oscilaii diurne largi ale nivelului n
perioada de primvar, cnd n cteva zile, nivelul a crescut de la 12,7 cm la 53,7 cm. Opus
acestei situaii a fost apariia nivelurilor medii zilnice negative n februarie, septembrie i
noiembrie. Aceste abateri ale nivelului au determinat o migrare spre larg dar i spre interior a
liniei rmului, proporional cu amplitudinea oscilaiilor, acest lucru afectatnd i populaia
bental din aceast zon.
V 2) Indicatori de contaminare
a) Domeniile de variaie a concentraiilor medii anuale ale metalelor grele
Domeniile de variaie a concentraiilor medii anuale ale metalelor grele n apele de tranziie i
costiere sunt redate n tabelul de mai jos. n marea majoritate a eantioanelor, elementele
investigate nu au depit standardele de calitate pentru ecosistemele acvatice.

Domeniile de variaie a concentraiilor medii anuale ale metalelor grele n apele de tranziie i
costiere
Metale grele
Cupru
Cadmiu
Plumb
Nichel
Crom

Interval concentraii (g/l)

8,47 11,64
0,74 1,13
0,74 1,13
1,83 2,87
1,16 7,37

n 2007, valorile medii n apele costiere s-au meninut la nivele apropiate celor determinate n
anul 2006 n cazul cadmiului, plumbului i nichelului, n timp ce pentru cupru i cromu, au fost
determinate concentraii diminuate fa de anul precedent. n sedimentele costiere din zona
litoralului romnesc, concentraiile medii anuale ale metalelor grele au nregistrat valori
comparabile cu cele nregistrate n 2006. De altfel, bioacumularea acestora n midii (Mytilus
galloprovincialis) nu a nregistrat valori care s reflecte un impact semnificativ asupra strii de
sntate a organismelor monitorizate.Hidrocarburile totale au fost identificate n toate
eantioanele de ap i sedimente studiate n 2007. n apa marin din zona costier Cap MidiaVama Veche s-a constatat creterea de 1,8 ori a concentraiilor de hidrocarburi totale, comparativ
cu datele obinute n 2006 Hidrocarburile poliaromatice (HPA) au fost identificate n 100% din
totalul eantioanelor abiotice analizate.
S-a constatat creterea frecvenei i a concentraiilor compuilor HAP cu numr mare de nuclee
benzenice condensate n molecul, caracterizai prin remanena i toxicitate crescut, respectiv,
antracen, fenantren, fluoranten, compui nregistrai n lista de substane prioritare prioritare
periculoase inclus n Anexa nr.1 a Programului de aciune pentru reducerea polurii mediului
acvatic i a apelor subterane, cauzat de evacuarea unor substane periculoase.Perioada 2003
2007 se caracterizeaz prin dinamica ascendent a ncrcturii totale de HAP din apa marin cu
efect de acumulare n masa sedimentelor superficiale.n 2007, concentraiile pesticidelor
organoclorurate n sedimente au fost mai mici cu 25% fa de cele msurate n anul 2006, n timp
ce n ap concentraiile sunt similare.ncrctura microbiologic, indicator de stare a
contaminanilor din mediul marin, n zona de mbiere, a fost relativ redus n timpul sezonului
estival, concentraiile enterobacteriilor nregistrate (coliformi totali/CT, coliformi fecali/CF,
streptococi fecali/SF) fluctund ntre limitele prevzute de normativele n vigoare i Directivele
Comunitii Europene, la valori care reflect nivelul actual de poluare fecal a apelor marine de
mbiere. Valorile maxime ale indicatorilor bacterieni analizai (> 16 000 germeni/100 ml) au
fost identificate, ca n anii anteriori, n zonele aflate sub influena direct a deversorilor de ape
uzate, cu posibil impact negativ asupra mediului marin i asupra sntii umane.17
17 http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/stare_calitate_ape.htm

V 3) Indicatori de venit
a) Partea din venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunzatoare valorii
contabile a resurselor naturale extrase utilizate pentru obtinerea produselor finite astfel
comercializate, se calculeaza dupa urmatoarea formula:
VMP = QV*K*CME , K= QC/(QO + S),
unde:
VMP = venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunzatoare valorii materiilor
prime;
QV = cantitatea totala de produse finite vandute in luna de referinta
K = coeficientul de productie mediu;
CME = costul mediu de extractie resurse naturale pentru luna de referinta;
QC = cantitatea de resurse naturale consumata in procesul de productie in luna de referinta;
QO = cantitatea totala de produse finite obtinute in luna de referinta;
S = variatia neta a semifabricatelor realizata in luna de referinta (cantitatea de semifabricate
la sfarsitul lunii de referinta minus cantitatea de semifabricate la inceputul lunii de referinta).
Consideram ca in luna mai a anului 2013 s-a realizat o cantitate totala de produse finite
de 5000 bucati, iar cantitatea totala de produse finite vandute in aceasi luna este de 4500
bucati. Avand un cost mediu de extractie de resurse naturale de 30 000 mii de lei, iar
cantitatea de resurse naturale consumate in procesul de productie este de 7000 bucati
realizate in aceeasi luna se constata ca variatia neta a semifabricatelor este 500. Conform
acestor date, coeficientul de productie mediu are valoarea de 1,25 care reprezinta un
coeficient favorabil productiei medii, iar venitul mediu rezultat din valorificarea
produselor finite atinge o valoare de 171 450 000 mii de lei, o valoare satisfacatoare
avand in vedere cantitatea de materii prime utilizate in procesul de productie.
K = QC/ (QO + S)
K =7000/ ( 5000 + 500)
K = 7000 / 5500
K = 1,27

VMP = 4500* 1,27* 30 000

VMP =171 450 000 mii de lei
In luna august a anului 2013 s-a realizat o cantitate de produse finite de 6000 bucati, iar
cantitatea totala de produse finite vandute in aceasi luna este de 5700 bucati. Avand un
cost mediu de extractie de resurse naturale de 40 000 mii de lei, iar cantitatea de resurse
naturale consumate in procesul de productie este de 7500 bucati realizate in aceasi luna se
constata ca variatia neta a semifabricatelor este 650. Conform acestor date, coeficientul
de productie mediu are valoarea de 1,127 care reprezinta un coeficient satisfacator al
productiei medii,iar venitul mediu rezultat din valorificarea produselor finite ajunge la o
valoare de 202 860 000 mii de lei, fiind o valoare mai mult decat satisfacatoare avand in
vedere cantitatea de materii prime utilizate in procesul de productie.
K = QC / (QO+ S)
K= 7500 / (6000 + 650)
K= 7500 / 6650
K= 1,127
VMP = 4500* 1,127* 40 000
VMP = 202 860 000 mii de lei
Concluzie:
Conform acestor date se constata ca valoarea coeficientului de productie mediu a scazut cu 0,143
in luna august a anului 2013 avand valoarea de 1,127 fata de luna mai atunci cand avea valoarea
de 1,27, iar cantitatea de resurse consumata in luna mai este mai mica cu 500 bucati ajungand la
valoarea de 7000 bucati in comparatie cu luna august cand avea valoarea de 7500 bucati. De
asemenea cantitatea totala de produse finite obtinute in luna august este mai mare cu 1000 de
bucati fata de luna mai, respectiv de la 5000 la 6000 de bucati, iar variatia neta a semifabricatelor
a scazut cu 150 in luna mai fata de luna august, respectiv de la 500 la 650. In consecinta cu
calculele obtinute venitul mediu variabil a inregistrat o crestere substantiala in luna august a
anului 2013 fata de luna mai, respectiv 31 410 000 mii de lei.
b) Partea din venit corespunzatoare valorii materiilor prime se determina dupa urmatoarea
formula:

VMP = QV * K *PM, K= QC/(QO + S),

unde:
VMP = venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunztoare valorii materiilor
prime;
QV = cantitatea total de produse finite vndute n luna de referin (fr a considera mrfurile
reprezentnd produse similare achiziionate de la teri);
K = coeficientul de producie mediu;
PM = media aritmetic a preurilor de referin pe sortimente de resurse naturale, stabilite de
autoritatea competent n raport de cotaiile internaionale ale acestor resurse naturale, valabile
pentru luna pentru care se calculeaz impozitul;
QC = cantitatea de resurse naturale consumat n procesul de producie n luna de referin (fr
a lua n considerare resursele naturale achiziionate de la teri);
QO = cantitatea total de produse finite obinute n luna de referin;
S = variaia net a semifabricatelor realizat n luna de referin (cantitatea de semifabricate la
sfritul lunii de referin minus cantitatea de semifabricate la nceputul lunii de referin).
Consideram ca in una aprilie a anului 2013 s-a realizat o cantitate totala de produse finite
de 7500 bucati si s-a vandut o cantitate totala de produse finite de 7000 de bucati tot in
aceasi luna. Avand o medie aritmetica a preturilor de referinta de 5000 mii de lei si o
variatie neta a semifabricatelor de 500, cantitatea de resurse naturale consumate in
procesul de productie ajunge la 8000 bucati, Astfel coeficientul de productie mediu are
valoarea 1 iar venitul mediu rezultat din valorificarea produselor finite are valoarea 35
000 000 mii de lei.

K = QC /(QO + S)
K = 8000/ (7500 + 500)
K = 8000/ 8000
K=1

VMP = QV *K * PM
VMP = 7000* 1*5000

VMP =35 000 000 mii de lei

De asemenea in luna septembrie a anului 2013 s-a realizat o cantitate totala de produse
finite de 8000 bucati, iar cantitatea totala de produse finite vandute este de 7200 bucati.
Media aritmetica a preturilor de referinta atinge valoarea de 7000 de lei, iar variatia neta a
semifabricatelor e de 450. De asemenea cantitatea de resurse naturale consumate in
procesul de productie ajunge la 9000 bucati ,iar coeficientul de productie mediu este de
1,06. Astfel se constata ca venitul mediu rezultat din valorificarea produselor finite este
de 53 424 000 mii de lei.
K = 9000 / (8000 + 450)
K = 9000 / 8450
K = 1,06
VMP =QV* K * PM
VMP= 7200 * 1,06 * 7000
VMP = 53 424 000 mii de lei
Concluzie:
Din datele de mai sus se constata ca valoarea cantitatii totale de produse finite vandute in luna
aprilie a scazut cu 200 de bucati fata de luna septembrie, respectiv de la 7000 bucati la 7200
bucati, iar coeficientul de productie mediu a crescut cu 0,6 in luna septembrie fata de luna
aprilie, respectiv de la 1 la 1,06. De asemenea media aritmetica a preturilor de referinta a scazut
cu 2000 de mii de lei in luna aprilie, respectiv de la 5000 de mii de lei la 7000 de mii de lei. Se
constata astfel ca venitul mediu realizat din valorificarea produselor finite a realizat o crestere de
18 424 000 mii de lei in luna septembri, respective de la 35 000 000 mii de lei la 53 424 000 mii
de lei.

Bibliografie:

2http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
http://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/
http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/geografie/marea-neagra-poluarea-59036.html
http://www.realitatea.net/marea-neagra-este-o-miza-energetica-importanta-pentru-ue_366631.html
http://www.referatele.com/referate/geografie/online19/Marea-Neagra--Al-treilea-element-geograficimportant-pentru-Romania-referatele-com.php
http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html
http://www.ecomagazin.ro/poluarea-a-transformat-marea-neagra-intr-un-cimitir/
http://m.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/marea-neagra-se-stinge-incet-130835.html
http://mmediu.ro/vechi/departament_ape/zona_costiera/accobams.htm
http://biblioteca-secreta.blogspot.ro/2013/11/bomba-marea-neagra.html
http://mmediu.ro/vechi/departament_ape/zona_costiera/plan_strategic.htm
http://www.lefo.ro/iwlearn/turism.html
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/proiect_jica3.htm
http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/bab62f49b627b4d90baf764cc1150
57c/Ilie_Claudia_rezumat_teza_doctorat.pdf
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/stare_calitate_ape.htm