Marea Neagră este cea mai mare structură acvatică anoxică din lume?

Termenul de anoxie semnifică

un “conţinut scăzut de oxigen” sau chiar o “lipsă de oxigen” şi peste 90% din apa din Marea Neagră
este lipsită de oxigen. Această situaţie se datorează faptului că apa de la suprafaţă, care primeşte
oxigen din atmosferă, nu îl poate transfera straturilor acvatice de adâncime din cauza mai multor
factori

… la adâncimi de peste 200 de metri, apa Mării Negre nu mai conţine oxigen iar temperatura apei
înregistrează o valoare constantă de 9 grade Celsius? Din această cauză, la adâncimi mari, singurele
specii existente sunt bacteriile anaerobe. (cantitatea mare de sedimente din apă, densitatea crescută
etc).

… adâncimea maximă a Mării Negre este de 2.200 de metri? Această valoare, mai exact 2.212 metri,
este atinsă în apropierea ţărmului turcesc al mării.

anual, 369 km cubi de apă sunt aduşi de râuri iar 224 km cubi provin din precipitaţiile atmosferice.

anual, prin evaporare, 395 de km cubi de apă se pierd din Marea Neagră?

Suprafaţa Mării Negre este de 423.000 km în timp ce volumul ei este de 550.000 km.

… există doar trei specii de mamifere marine care trăiesc în această mare? Cea mai cunoscută dintre
ele o reprezintă delfinii. Focena sau porcul de mare, ajunge la aprox. 1.5 m lungime şi 30kg. Se pot
observa în grupuri la sud de Constanţa până la Costineşti. Foca călugăr, singura specie de focă din
Marea Neagră care, din păcate este pe cale de dispariţie.

Marea Neagră este singura mare la care România are acces. Este situată în zona atlantică a oceanului
planetar şi străjuieşte graniţa de sud dintre Europa şi Asia. Marea Neagră oferă zonă litorală pentru 6
ţări, România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina. Totodată se învecinează sau mai degrabă
comunică prin apele sale cu cinci mări. Marea de Azov se află la nord şi comunică prin Stâmtoarea
Cherci cu Marea Neagră. Stâmtoarea Bosfor oferă căi de comunicare cu Marea Marmara, iar prin
Strâmtoarea Dardanele apele din pontice (de la denumirea dată de greci, Pontos Euxeinos - Marea
Primitoare), trec în Marea Egee şi în Marea Mediterană. Se întinde pe o suprafaţă de 423.488 de
kilometri, iar cel mai adânc punct se află la 2211 metri în aproprierea oraşului ucrainean Ialta.

salinitatea Mării Negre este mică, faţă de media altor ape sărate. Salinitatea în largul mării este de
17-18 la mie, în timp ce alte mări şi oceane au între 24 şi 34 la mie. În zona litorală, adică cea în care
turişti înoată în fiecare an, salinitatea este chiar mai mică, între 7 şi 12 la mie.
Din păcate salinitatea mică are o serie de aspecte negative. Biodiversitatea din Marea Neagră este
redusă. Majoritatea speciilor marine au nevoie de un nivel al salinităţii de minimum 20% pentru a se
putea dezvolta corespunzător.

În Marea Neagră se regăsesc doar trei specii de mamifere marine.

Avem rechini, delfini, căluţi de mare, foci şi ţestoase

În ciuda unei diversităţi reduse Marea Neagră nu este un loc chiar atât de dezolant. Avem rechini,
delfini şi chiar căluţi de mare. Căluţul de mare vieţuieşte printre tufele de iarbă de mare, la o distanţă
mică de ţărm. Totuşi întâlnirile cu acest animăluţ misterios sunt destul de rare. Rechinul din Marea
Neagră mai este cunoscut şi sub numele de "câinele de mare". Nu se compară în niciun fel cu fraţii săi
oceanici şi nu este periculos pentru înotători precum prădătorii din Oceanul Atlantic sau cel Indian.
Aceştia ajung la 1,5 metri lungime, iar masculii acestei specii sunt cu 20-30 de centimetri mai mici.
Pe lângă acestea se mai regăsesc peştele spadă, ţiparul de mare, şprotul, morunul, scorpia sau porcul
de mare, pisica de mare şi alte specii interesante de peşti şi vieţuitoare marine, cum ar fi broaşte
ţestoase, foci, meduze sau stele de mare.

Datorită lipsei curenţilor pe verticală în Marea Neagră valurile nu sunt deloc mari, iar sporturi precum
surfingul nu pot fi practicate la noi. Doar variaţiile ale acestui sport pot fi practicate în România, cum
ar fi wind-surfingul sau kite-surfingul, ambele bazându-se pe vânt ca mijloc de propulsie şi nu forţa
apei, generată de valuri.
Tot din acest motiv, apele de adâncine nu reuşesc să se oxigeneze. Astfel Marea Neagră are cea mai
mare structură anoxică din lume. Peste 90% din apele Mării Negre nu au oxigen. Acest fapt face ca
viaţa să fie imposibilă la adâncimi mai mari de 200 de metri, de unde doar bacteriile anaerobe mai
pot exista. Lipsa curenţilor pe verticală este cauza unei cantităţi mari de sedimente în apă dar şi a
unei densităţi crescute.
Un alt aspect unic este cel al temperaturii înregistrate în apele adânci ale Mării Negre. De la 200m în
jos apa are o temperatură constantă de doar 9 grade Celsius, principala cauză fiind lipsa oxigenului.
Ultimul aspect care trebuie menţionat este cel al aniversării. Vă vine să credeţi sau nu Marea Neagră
are o zi dedicată ei. Data de 31 octombrie a fost desemnată "Ziua Internaţională a Mării Negre" în
anul 1996, când cele şase ţări riverane au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi
Protecţia Mării Negre împotriva Poluării

Marea Neagra este marginita de sase tari, care se afla pe doua continente. Are aproximativ 423.000
kilometri patrati, adica este de aproape doua ori mai mare de cat toata Romania.

In tara noastra Marea Neagra este marginita de 245 kilometri de litoral, dintre care 100 kilometri
gazduiesc plaje cu nisip. In timp ce suprafata deltei este protejata, partea sudica a litoralului a fost
transformata intr-un lant de statiuni de 25 de localitati si 13 statiuni principale, vizitate anual de
peste un milion de turisti.

Cateva curiozitati despre Marea Neagra

 In Marea Neagra nu exista oxigen la o adancime mai mare de 200 metri

 Din cauza lipsei de oxigen, toate epavele care sau scufundat in Marea Neagra sunt perfect
conservate

 Temperatura apei din Marea Neagra inregistreaza o valoare constanta de 9 grade celsius

 Din cauza temperaturii destul de ridicate a apei marii, in adancimi mai mari singurele specii
existente sunt bacterile anaerobe

 Adancimea maxima a Marii Negre este de 2.200 metri, valoare atinsa in apropierea tarmului
turcesc al marii

 Exista posibilitatea ca in cativa zeci de ani sa dispara complet viata subacvatica din mare, din
cauza hodrogenului sulfurat, un gaz insolubil in apa care este produs de o specie de bacterii

 Exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare, cea mai cunoscuta o
reprezinta delfinii

 369 de kilometri cubi de apa proaspata alimenteaza anual Marea Neagra, din raurile care se
varsa in ea si 224 kilometri din precipitatii

 Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei. Specialistii afirma ca aceasta s-a
format prin ridicarea uscatului, in perioada Mezozoica
  Specialistii anunta ca 160 de specii de plante si animale marine sunt din ce in ce mai rare in
Marea Neagra, de la an la an sunt pe cale de disparitie

 In zona tarii noastre algele se dezvolta cel mai bine. Sunt aproape de varsarea dunarii, o
sursa ideala de hrana pentru ele

 Rapitorul ce se gaseste in apele Marii Negre este cunoscut drept „cainele de mare” si
masoara aproximativ un metru

 In Marea Neagra exista periocolul formarii de valuri uriase. Un astfel de fenomen s-a produs
in 1901, in zona Mangalia

 Marea Neagra este foarte periculoasa in larg, deoarece foarte des se isca furtuni violente

Specificaţii

Marea Neagră are o suprafaţă de 413.488 km², împreună cu anexa sa, Marea Azov, o suprafaţă totală
de 451.490 km². Adâncimea medie este de 1.271 m iar adâncime maximă de 2.258 m. Se situează
între coordonatele geografice 40°54' şi 46°38' latitudine nordică şi 27°27' şi 41°42' longitudine estică.

Salinitatea

În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru, rioni, Kâzâl-Irmak, etc.
Din acest motiv salinitatea sa este foarte scăzută, aproximativ 15-22%, în comparaţie cu cea a
oceanului planetar. La gurile de vărsare ale Dunării salinitatea este şi mai scăzută, aproximativ 3-10%.

Temperatura

Temperatura medie anuală în sectorul românesc este de +12,5°C, depăşind cu 2°C temperatura
medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, deoarece bat vânturile de nord-est, care
provoacă valuri mari, periculoase pentru navigaţie. În iernile reci, în zona litorală nordică, marea
îngheaţă.

Curenţii

Sub influenţa vânturilor se formează un curent circular, dirijat de linia ţărmurilor, care, datorită
peninsulei Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică şi vestică. Un curent de suprafaţă
transportă din Bosfor apele mai dulci ale Mării Negre spre Marea Mediterană. Însă în adâncime se
formează un curent invers, care transportă ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulaţie
verticală, la adâncimi mari nu pătrunde suficient oxigen şi se formează hidrogen sulfurat, extrem de
ostil vieţii.

Flora

Stufăriile imense din formează insule de plaur şi au un rol deosebit în menţinerea echilibrului natural
al Deltei. Ele împiedică aluvionarea ghiolurilor, reduc sărurile minerale din straturile mai mici la
suprafaţa solului şi oferă adăpost, hrană şi posibilităţi de reproducere pentru peşti şi alte specii de
animale. Vegetaţia deltei este reprezentată prin numeroase specii de plante acvatice. Din categoria
plantelor acvatice natante şi submerse fac parte: nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben
(Nuphar luteum), plutica (Lymnanthemum nymphoides), cornacii sau nucile de apă (Batrachium
aquitile), broscăriţa (Potomageton natans), foarfeca bălţii (Stratiotes aloides), cosorul (Ceratophyllum
submersum, C. demersum), brădişorul (Myriophllum spicatum), lintiţa (Lemna minor, L. trisulca) şi
iarba broaştei (Hydrocharis morsus-ranae). Plantele de mal sau cele din zone mlăştinoase sunt
reprezentate de: pipirig (Schoenoplectus lacustris), papură (Typha latifolia, T. angustifolia), trestie
(Phragmites communis), troscotul de apă (Polygonum amphybium), coada calului (Hippuris vulgaris),
feriga de apă (Dryopteris thelypteris), aliorul de baltă (Euphorbia palustris), rogozul (Carex sp),
buzduganul (Sparganium ramosum), săgeata apei (Sagittaria sagitifolia), limbariţa (Alisma plantago-
aquatica), roşăţeaua (Butomus umbellatus), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), trestia
mirositoare (Acorus calamus) şi coada-zmeului (Calla palustris). Foarte frumoase sunt luncile de
cătină roşie (Tamarix) şi cele de cătină albă (Hippophae), dar şi pădurile cu arbori gigantici pe
trunchiurile cărora se găsesc plante agăţătoare de tipul lianelor (Periploca graeca).

Fauna

În Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate, peşti, delfin şi chiar
câteva foci în regiunea capului Caliacra. Din punct de vedere economic, cele mai importante specii de
peşti sunt scrumbiile, pălămida, hamsiile, stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi păstruga.

Turism

Litoralul Mării Negre reprezintă o importantă zonă turistică şi balneoclimaterică, de-a lungul acestuia
existând o serie de staţiuni turistici: pe ţărmul României - Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie
Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2
Mai, Vama Veche; pe teritoriul Bulgariei - Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna, Burgas; pe litoralul
Georgiei - Suhumi, Butumi.