ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

“NICOLAE BĂLCESCU”, SIBIU

2018

Analiza geografico-militară a Podişului Getic

Întocmit de:
Sd. Broscăţan Alexandru
Sd. Frt Malina Vlad
 Cuprins

1. Caracteristici geografice

2. Delimitare

3. Analiza militară a zonei

a) Culoare de mobilitate
b) Posibile aliniamente de apărare
c) Puncte cheie din teren
d) Eventuale restricţionari în desfăşurarea operaţiilor
militare

4. Particularităţi ale ducerii luptei,rezultate în urma

analizei geografico-militare
5. Posibilităţi de trecere în zone geografice învecinate
 1. Caracteristici geografice

Formarea vorbeşte despre tipul unităţii de relief: este o unitate piemontană

cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (N spre S). Structura
monoclinală permite scăderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în
partea de sud.
Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de
râuri. Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nordică s-au cimentat
formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot cuprinsul podişului apar intercalaţii
de argile ce produc alunecări de teren, dar şi intercalaţii de cărbuni inferiori (lignit)
în partea vestică de-a lungul văii Jiului (Bazinul Motru-Rovinari). Între porii
rocilor s-au acumulat hidrocarburile.
Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de platforme,
separate de văi largi. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase şi lunci
largi. 

Sunt bine evidenţiate formele tipului de relief structural: platforme (ce

datorită râurilor ce au scurgere spre sud, au aspect de dealuri foarte alungite) şi
cueste (în partea nordică, de separare faţă de Subcarpaţi). Diviziunile formează
platforme separate prin râuri:
Platforma Cândeşti este situată între Dâmboviţa şi Argeş şi are o grosime mare a
pietrişurilor (peste 60 m). Platforma Argeşului este puternic fragmentată de
afluenţii Argeşului. Până la Olt se dispune Platforma Cotmeana. Între Olt şi Jiu
apare Platforma Olteţului, iar între Jiu şi Dunăre, Platforma Strehaia.
Platforma Jiului este străbătută de râul Jiu şi încadrată de Gilort şi Motru.

2. Delimitare

Podisul Getic are urmatoarele delimitari:

In N:Subcarpatii Getici
In N-V:Podisul Mehedinti si Fluviul Dunarea
In S-V:Campia Romana
In S:Campia Romana
In E:Raul Dambovita
 3. Analiza militara a Podisului Getic

a)Culoare de mobilitate

Arges si afluentii sai dreneaza:

- Depresiunea Arefu;
- Depresiunea Bradet;
- Depresiunea Campulung.
Oltul si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Jibblea;
- Depresiunea Olanesti;
- Depresiunea Polovraci;
- Depresiunea Horezu.
Jiu si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Bumbesti;
- Depresiunea Tismana;
- Depresiunea Novaci;
- Depresiunea Tg.Jiu-Campulung.

Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:

 - pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu - Bumbesti - Livezeni -
Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o varianta pe Gilort (Filiasi - Tirgu Carbunest
- Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu Jiu); 
 - pe  Olt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la Babeni (sud de
Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua Babeni-Alunu; 
 - pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges; 
 - pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;

Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului), dar
penetreaza mai mult in interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele longitudinale, cum
ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu - Tirgu Jiu - Baia de Arama sau intre
Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice
cunoscute: Novaci - Sebes ("Transalpina") si Curtea de Arges - Vidraru -
Depresiunea Fagaras ("Transfagarasanul").
b)Posibile aliniamente de aparare
Aliniamentele de aparare in podisul Getic pot fi formate de-a lungul raurilor care
traverseaza aceasta unitate de relief ,in cazul unei agresiuni din vest sau est.In
cazul unei agresiuni din nord sau sud,se pot forma aliniamente de aparare prin
intermediul localitatilor,creandu-se astfel intre acestea punti de legatura menite sa
reziste ofensivei inamice(ex:Craiova-Slatina)

c)Puncte cheie
Printre punctele cheie regasite in Podisul Getic amintim:intersectia de drumuri
regasita in apropiereea Craiovei,intersectia de drumuri din apropierea orasului
Pitesti,intersectie de drumuri in apropierea orasului Targu-Jiu,intersectia de cai
ferate din Craiova si din Pitesti.platforma Argesului detine altitudinea maxima din
podisul Getic,de 772m.

d)Eventuale restrictionari in desfasurarea operatiilor

militare
Restrictionarea in desfasurarea operatiilor militare ar putea aparea din cauza
numeroaselor cursuri de apa,daca ar avea loc precipitatii abundente intr-o perioada
scurta de timp,care ar face terenul inpracticabil si astfel ar deveni imposibil sa se
desfasoare orice fel de operatii militare.Este foarte dificil sa ascunzi,sa maschezi
fortele proprii din cauza terenului acoperit partial,astfel realizarea unui atac prin
surprindere,a unei ambuscade este foarte dificil.
 4. Particularitati ale ducerii luptei,rezultate in urma
analizei geografico-militare

-actiunile militare ofensive sunt usor de dus ,datorita compartimentarii pe raurile ce

o strabat de la nord la sud.

-apararea in cazul unei agresiuni de la est la vest este foarte stabilă, putând fi
organizate numeroase aliniamente de aparare pe cursurile de apa,ce devin astfel
obstacole veritabile greu de strabatut.

-terenul din podisul Getic permite utilizarea tuturor categoriilor de tehnica militara,
fara exceptie.

-acoperirea si mascarea fortelor proprii este aproape imposibila din cauza terenului,
doar partial acoperit.

-zona aceasta deţine cele mai mari resurse de lignit ale ţării ce au fost exploatate în
Bazinul Motru-Rovinari. Pe întinsul platformelor getice sunt exploatate
hidrocarburile (petrolul şi gazele asociate acestuia) ce sunt rafinate la Piteşti.
Solurile reprezintă o resursă valorificată. Astfel pierderea acestei zone atat de
bogate in resurse ar reprezenta o lovitura grea pentru tara noastra.

- forţa apelor este utilizată în numeroase hidrocentrale amenajate pe cursurile

râurilor Argeş, Olt şi Jiu.Astfel observam ca,cursurile nu au o importanta doar in
apararea acestei zone,cat si in furnizarea unor cantitati importante de energie
electrica. 

- podişul Getic a suferit modificări complexe ale peisajului natural ca urmare a

exploatărilor carbonifere şi a termocentralelor gigant pe care le aprovizionau,
datorită sondelor de extracţie a hidrocarburilor, datorită despăduririlor, păşunatului
excesiv, desţelinirilor, datorită alunecărilor de teren,toate acestea pot genera
accidente pe timpul desfasurarii actiunilor militare in aceasta zona,de aceea trebuie
sa se ia in considerare in ce zone se actioneaza mai mult cu tehnica militara grea si
in ce zone mai putin.
 5. Posibilități de trecere în zone geografice învecinate

Singurele posibilități de trecere în podișul Getic sunt culoarele formate de râuri

(culoarul Jiului, culoarul Oltului şi culoarul Argeşului) şi culoarul depresionar
mehedinţean.

Culoarul depresionar mehedinţean uneşte oraşele Bala şi Drobeta-Turnu Severin.

Culoarul Jiului uneşte oraşul Filiaşi de Craviova.

Culoarul Oltului creează o legătură între Drăgăşani şi Slatina.

Culoarul Argeşului uneşte Curtea de Argeş cu Piteştiul.

Aceste culoare s-au format datorită râurilor, ele fiind cele care delimitează
platformele podişului Getic. Numărul acestor culoare este mult mai mare, însă cele
prezentate pot fi folosite pentru a executa elemente de artă militară.

În cazul unei agresiuni dinspre Est, aceste culoare ar avea un rol important ca
aliniamente de apărare, însa in cazul unui atac dinspre Sud, acestea ar reprezenta
zone prin care inamicul poate să îşi mobilizeze trupele către centrul ţării.