ŢĂRILE VECINE ROMÂNIEI

1. BULGARIA
Aşezarea: în nord-estul Peninsulei Balcanice, la sud de România; graniţa cu România se
realizează prin Dunăre, între gura de vărsare a râului Timok şi Ostrov/Silistra, continuând
pe uscat, până la Vama Veche;
Relieful:
- variat, dar predominant înalt;
- principalele unităţi de relief:
- Munţii Balcani/Stara Planina –formati din două culmi aproape paralele (Munţii Stara
Planina şi Munţii Sredna Gora) cu altitudini maxime sub 2 500 m
- Munţii Rila (vf. Musala, 2.925 m), Munţii Rodopi, Munţii Pirin (2.914 m) în sud şi sud-
vest, dezvoltaţi pe roci cristaline, cu relief masiv şi relief glaciar
- Podişul Prebalcanic – în partea central-nordică
- Câmpia Înaltă a Dunării între Dunăre si Podişul Prebalcanic
- Câmpia Traciei Superioare (sau Câmpia Mariţei) între Munţii Sredna Gora şi Munţii
Rodopi;
Clima: temperat-continentală la nord de Munţii Stara Planina şi mediteraneană în sud;
Apele: Dunărea cu afluenţii săi (Iskăr, Osăm, Lom), Mariţa, Struma, Tundja care curg
spre Marea Egee;
Vegetaţia: păduri (ocupă circa 30% din suprafaţa ţării) şi elemente mediteraneene în
sud (migdali, chiparoşi, castani);
Populaţia:
- peste 7,7 mil. locuitori; în scădere în ultimele decenii, datorită sporului natural negativ
(-4,6 ‰) şi sporului migratoriu negativ;
Oraşele: Sofia (singurul oraş cu peste 1 mil. loc.), Plovdiv, Varna, Burgas, Ruse;
Economia: în tranziţie spre economia de piaţă (cu o puternică cădere după 1990 şi cu
revigorare în ultimii ani);
- resursele naturale: variate, dar reduse cantitativ; mai importante sunt rezervele de
lignit, minereuri neferoase, petrol, gaze naturale;
- industria: ramuri tradiţionale textilă şi alimentară; se adaugă industria energetică
(energia nucleara – Koslodui), siderurgică, constructoare de masini, chimică;
- agricultura: specifice sunt culturile de tutun (locul II pe Glob), trandafiri (¾ din
producţia mondială de ulei de trandifiri), viticultura, cereale, plante tehnice;
- transporturile: mai dezvoltate sunt transporturile feroviare (două treimi electrificate),
maritime (porturi- Burgas, Varna);
Legăturile dintre România şi Bulgaria se realizează prin punctele de frontieră Vama
Veche- rutier, Negru Vodă- feroviar, Giurgiu-Ruse- rutier şi feroviar;
- serviciile: au principala contribuţie la crearea PIB-ului; cea mai importantă regiune
turistică este litoralul bulgăresc al Mării Negre, cu staţiuni balneo-maritime: Balcik, Varna,
Burgas, Albena, Nisipurile de aur, etc.

2. REPUBLICA MOLDOVA
Aşezarea: la est şi nord-est de România, între Prut şi Nistru;
Relieful:
- dealuri joase şi câmpie, dezvoltate pe un fundament precambrian, alcatuit din granite şi
gnaise, acoperit de o cuvertură de roci sedimentare (calcare) ce prezintă la suprafaţă loess;
- interfluvii largi şi netede, fragmentate de văi adânci, uneori cu aspect de canion;
structurile monoclinale au impus formarea de cueste şi platouri structurale; pe calcare s-a
dezvoltat un relief carstic;

1
- principalele unităţi de relief: Podişul Moldovei de Nord, Podişul Moldovei Centrale –
altitudinea maximă din ţară de 430 m; Podişul Nistrului la est şi nord-est, Câmpia Colinară
a Moldovei de Nord, Câmpia Moldovei de Sud, Câmpia Nistrului Inferior
Clima: temperat – continentală cu influenţe de ariditate (450-550 mm/an)
Apele: râurile Prut (formează în totalitate graniţa dintre România şi Republica Moldova),
Nistru, Dunărea (pe o lungime de circa 500 m); lacurile de acumulare Stânca Costeşti pe
Prut şi Dubăsari pe Nistru;
Vegetaţia: stepă şi silvostepă în S; păduri de foioase în centru şi N; pădurile au fost intens
defrişate, iar stepa înlocuită de culturi agricole;
Solurile: cernoziomuri, foarte fertile;
Populaţia:
- circa 4 mil. locuitori; sporul natural foarte ridicat din ultimele 5 decenii a scăzut puternic
în prezent; densitatea populaţiei ridicată, depăşind media Europei;
- pondere foarte mică a populaţiei urbane (sub 40%);
Oraşele: Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Tighina, Soroca, Cahul, etc.;
Economia: caracter agrar, fiind puternic marcată de modelul sovietic:
- agricultura – viţă de vie, pomi fructiferi, cereale, plante tehnice (floarea soarelui,
tutun). Puţine resursele naturale: roci de construcţie, cărbuni inferiori. Industrie slab
dezvoltată (industria alimentară,textilă, constructoare de maşini).
Legăturile dintre România şi Republica Moldova: Ungheni -feroviar, Albiţa- rutier.

3. SERBIA
Aşezarea: în sud-vestul României, graniţa desfăşurându-se între confluenţa Timokului
cu Dunărea până la Beba Veche; între Timok şi Baziaş graniţa este formată de Dunăre;
Relieful:
- urcă în trepte de la nord la sud;
- principalele unităţi de relief:
- Câmpia Voivodinei – în nord, sector al Câmpiei Panonice, numită şi Câmpia Dunării
fiind traversată de Dunăre; cuprinde pe alocuri şi masive montane joase
- Câmpia Moravei – în centru
- Munţii Serbiei – cu Defileul Dunării şi platoul Miroč în est, la graniţa cu România şi
Bulgaria
- Munţii Alpii Dinarici – în sud şi sud-vest, sectorul cu cele mai mari altitudini –
2.656 m, dar mai mult cu aspect de podiş înalt, muntos;
Clima: temperat-continentală; cantitatea de precipitaţii scade de de la vest la est
datorită barajului orografic al Munţilor Dinarici care împiedică pătrunderea maselor de
aer maritim dinspre Marea Adriatică spre Depresiunea Panonică din est;
Apele: sunt colectate de Dunăre: Tisa, Drava, Morava, Timiş, Timok; la Porţile de Fier,
pe Dunăre, este lacul de acumulare construit împreună cu România;
Vegetaţia: păduri de foioase;
Populaţia: circa 10 mil. loc.; spor natural negativ;
- alcatuită din sârbi, albanezi, români şi maghiari (în Voivodina);
- densitatea populaţiei are valori mai mari în jurul capitalei şi în lungul Moravei;
Oraşele: Belgrad (cu funcţii industriale şi comerciale dezvoltate; important nod de
comunicaţie; port la Dunare; cu aeroport internaţional; cel mai mare centru bancar şi
cultural-administrativ al ţării), Novi Sad, Niš, Priština, etc.;
Economia: a înregistrat o puternică recesiune după 1990 şi mari pierderi datorită
bombardamentelor NATO din 1999;
- resursele naturale: variate, dar reduse cantitativ: cărbuni inferiori, cupru;
- industria: siderurgică, metalurgia neferoasă, constructoare de masini, chimică,
petrochimică; principalele regiuni industriale sunt Belgrad şi Culoarul Moravei;
- agricultura: pomicultura (I loc în Europa şi al II-lea pe glob la prune), cereale
2
 (porumb), plante tehnice, creşterea porcinelor;
- transporturile: reţea feroviară şi rutieră diversificată; după desprinderea de
Muntenegru a pierdut ieşirea la Marea Adriatică;
Legăturile dintre România şi Serbia: Stamora Moraviţa şi Jimbolia
Turismul: dezvoltat; principalul centru turistic este Belgrad (Oraşul Alb, nume dat de
slavi datorită zidurilor albe ale cetăţii antice).

4. UCRAINA
Aşezarea: în Europa de Est, în nordul şi estul României: sectorul de nord, între Halmeu şi
Oroftiana de pe Prut (din care circa 60 km graniţă fluvială pe Tisa); sectorul de est, pe
braţul Chilia şi pe braţul său secundar Musura, până la mare;
- stat cu ieşire la Marea Neagră şi Marea Azov;
- al II-lea stat european ca suprafaţă (după Rusia) şi al VI-lea ca număr de locuitori;
Relieful:
- variat, dar predomină podişurile şi câmpiile;
- podişurile sunt dezvoltate pe un fundament precambrian, format din granite şi gnaise
acoperit de o cuvertură de sedimentare ce prezintă la suprafaţă loess şi depozite
loessoide;
- principalele unităţi de relief:
- Podişul Podolic – partea central-vestică, sub 500 m
- Colinele Doneţkului – la nord de Marea Azov
- Câmpia Niprului – în centru, cu altitudini reduse (100-150 m), cu urme ale glaciaţiunii
cuaternare
- Câmpia Mării Negre – în sud
- Munţii Carpaţii Păduroşi – în vest, formaţi din trei şiruri de culmi dispuse pe direcţia NV-
SE; altitudinea maximă 2.061 m; de aici izvorăsc Tisa, Prut, Siret, Nistru
- Munţii Iaila – din Peninsula Crimeea, cu altitudini sub 1.500 m
Clima: continentală, cu contraste între nord şi sud; în Peninsula Crimeea cu nuanţe
subtropicale;
Apele: Nipru (râul naţional), Nistru, Bugul de Sud, Doneţ (est) şi Dunărea prin braţul
Chilia
Vegetaţia: păduri de amestec (foioase şi conifere) în nord, păduri de foioase (stejar şi
fag) în centru şi vest, silvostepă şi stepă înlocuite de terenuri agricole în sud
Populaţia:
- peste 46 mil. locuitori; formată din ucrainieni, ruşi;
- cea mai mică rată a natalităţii din Europa (7,7 ‰ în 2003) datorită procesului de
îmbătrânire a populaţiei, declinului economic, poluării radioactive;
Oraşele: Kiev, Harkov, Odessa, Doneţk, Krivoi Rog, etc.;
Economia:
- prezintă importante resurse de subsol:
- cărbuni superiori în Donbass (locul III în Europa la producţie); cărbuni inferiori
în bazinul Niprului
- minereuri de fier (locul II la producţie)
- minereuri de mangan (cele mai mari din lume)
- uraniu, sulf, grafit, etc.
- industria: concentrată în bazinul carbonifer Donbass şi în Kiev; dezvoltate sunt
industria extractivă, a energiei electrice (mai ales nucleară) , siderurgică, constructoare de
maşini, chimică, petrochimică;
- agricultura: cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, viticultura (Peninsula
Crimeea), pomicultura şi creşterea animalelor (bovine şi porcine);
- transporturile: rutiere (cea mai mare reţea de autostrăzi din Europa de Est), fluviale
feroviare (circa o jumătate electrificate), maritime;
3
 Legăturile dintre România şi Ucraina se realizează prin punctele de frontieră:
Vicşani- feroviar, Siret- rutier la care se adaugă Halmeu şi Sighetu Marmaţiei;
- turismul: litoralul ucrainean al Mării Negre, mai ales Crimeea.

5. UNGARIA
Aşezarea: în Europa Centrală, în nord-vestul României, ocupând o mare parte din zona
mai coborâtă a lanţului alpino-carpatic numită Depresiunea/Câmpia Panonică; graniţa
dintre România şi Ungaria se desfăşoară între Beba Veche şi Halmeu, fiind predominant
terestră, exceptând un mic segment de graniţă fluvială realizat de Mureş;
Relieful:
- de câmpie (doua treimi), cu altitudini sub 200 m, colinar şi doar în nord montan;
- principalele unităţi de relief:
- Câmpia Panonică în centru şi est, cu mai multe compartimente:
- Câmpia Tisei (Câmpia Alföld – pământ jos) la est de râul Tisa, câmpie joasă
- Câmpia Nyrului în jurul oraşului Debrecen, câmpie cu dune de nisip
- Câmpia Cumaniei (Câmpia Felföld – pământ înalt) între Tisa şi Dunăre, cu
altitudini peste 100 m, cu dune de nisip, lacuri sărate
- Câmpia Balatonului (Dunantul) între Dunăre, Drava şi munţi, câmpie înaltă
(150-300m), cu relief deluros, dominată de masivul cristalin Mécsek
- Câmpia Mică sau Kisalföld, sector al Depresiunii Bratislavei, în nord-vest, cu aspect
de şes neted, cu altitudini de 100-160 m
- Munţii Mátra (cei mai înalţi, 1.015m), Munţii Bükk, Munţii Vertes, Munţii Zemplen,
ramificaţii ale Carpaţilor;
Clima: temperat-continentală de tranzitie, între clima oceanică şi continentală, cu ierni
reci şi veri călduroase; precipitaţiile scad spre interiorul ţării, de la 600-800 mm/an în
Câmpia Balatonului, la 500 mm/an la confluenţa Crişului cu Tisa; temperatura medie
anuală este de 10ºC;
Apele: Dunărea (care străbate ţara pe direcţia vest-est şi nord-sud şi drenează întreaga
ţară); Raba (ce străbate Câmpia Kisalföld), Tisa (ce străbate Câmpia Alföld şi primeşte
ca afluenţi pe Someş, Criş, Mureş), Drava (în sud, formând graniţa cu Croaţia), lacul
Balaton– cel mai mare lac al Ungariei, legat de Dunăre prin Canalul Sio, principala
regiune de atracţie turistică;
Vegetaţia: predominant de stepă (pusta ungară), cu ierburi mărunte, xerofile, şi
silvostepă; se adaugă păduri de foioase (stejar şi fag) în zona montană;
Solurile: foarte fertile, favorizând dezvoltarea unei agriculturi intensive;
Populaţia: circa 10 mil. loc.; în scădere datorită sporului natural negativ (-3,7 ‰);
- formată din maghiari, rromi (cea mai mare pondere din Europa), germani, români;
- densitatea populaţiei este de 108 loc/km² , aproape de cea a Europei;
- principalele concentrări umane: în jurul capitalei; la vest de Dunăre, cu 2 nuclee –
la nord de Lacul Balaton şi în jurul oraşului Pécs; în nord şi nord-estul ţării, respectiv
oraşele Debrecen, Miskolc, Eger;
Oraşele: Budapesta (despărţită de Dunăre până în 1873 în două oraşe Buda la vest şi
Pesta la est), Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs;
Economia: sectorul serviciilor este componenta de bază la realizarea PIB-ului;
- resurse naturale: gaze naturale, bauxită, minereuri neferoase; industria: constructoare
de maşini, uşoară, alimentară; agricultura: cereale, plante tehnice, viţă de vie, pomicultura;
Transporturile: reţeaua de căi de comunicaţie este mai densă în nord; reţea feroviară,
rutieră, fluvială;
Legăturile dintre România şi Ungaria se realizează prin punctele de frontieră Curtici
şi Episcopia Bihorului- feroviare, Borş, Nădlac- rutiere;
- turismul: cultural-istoric şi balneoclimateric; importante sunt regiunea lacului Balaton,
regiunea Munţilor Matra şi Munţilor Bükk.
4