Sunteți pe pagina 1din 2

Stilul Direct, Stilul Indirect, Stilul Indirect Liber

Stil direct modalitate prin care se reproduce integral, fara modificari un enunt. Enuntul reprodus este introdus sau urmat de cuvinte de valoare declarativa, care pot fi de cele mai multe ori verbe precum : a intreba, a zice, a spune etc. In stilul direct, propozitia sau fraza prin care se reproduc spusele unui personaj nu este subordonata din punct de vedere sintactic verbului de declaratie. Independenta fata de verbul de declaratie se evidentiaza prin doua puncte sa linie de dialog : Ea pune hartiile una peste alta, apoi se intoarse la sotul sau si-l destepta din somn : -Ce-i ? Ce s-a intamplat? iterba el speriat. -Vin-o cu mine! Ii spuse e. (Ioan Slavici, Moara cu noroc) Stil indirect modalitate prin care enuntul este transpus de la persoana I la persoana a III-a. Enuntul este subordonat, prin transpunere, fata de un verb de declaratie. Propozitiile principale din stilul direct devin propozitii subordonate in stilul indirect. Transformarea implica o serie de modificari in conceptia propozitiei transpuse, prin pierderea unor elemente afective si limitarea la o informatie de tip enuntiativ Transpunerea in stil indirect a fregmentului din Moara cu noroc de Ioan Slavici este urmatoarea: Ea puse hartiile una peste alta, apoi se intoarse cu capul ridicat la sotul sau si-l destepta din somn. El o intreba speriat ce este si ce s-a intamplat. Sotia ii zise sa vina cu ea. Stil indirect liber reproducerea cuvintelor sau gandurilor unui personaj fara ca naratorul sa se foloseasca de verbe de declaratie. Reproducerea se realizeaza fara utilizarea unui element de relatie, ceea ce are ca efect interferenta dintre planul sintactic al naratorului si planul sintactic al personajului. Se caracterizeaza prin transpunerea enuntului de la persoana I la persoana a III-a, prin pastrarea nuantelor internationale, a elementelor lexicale si gramaticale de tip afectiv. Sunt eliminate verbele de declaratie si conjunctie subordonatoare (proprii stilului indirect), precum si linia de dialog.

Slilul indirect liber a inceput se fie folosit in proza din secolul al XIX-lea, intrucat ofera naratorului posibilitarea de a preznta gandurile personajului si a patrunde in universul acestuia. - Saracul de mine! grai Ghita asa in gluma. Dar nazuroasa mi s-a mai facut nevasta! Joaca muiere; parka au sa-ti ia ceva din frumusete... Ana isi calca pe inima si se dete la joc. La inceput se vedea c-a fost prinsa de sila;dar ce avea sa faca ? La urma urmelor ; de ce sa nu joace ?