Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE BIOLOGIE cls. a XI - a (ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2009
SPECIALIZAREA FARMACIE
EXCREŢIA 3 5 4 3 5 4 24 4 4,87 24
18; 29; 65; 88; 96; 121; 127; 129; 130; 131; 132; 134; 140; 146; 183; 187; 229;
232; 248; 285; 286; 306; 310; 346; 354; 368; 382; 425; 432; 434
5. Axul sagital:
A. este axul lăţimii corpului
B. este anteroposterior
C. este orizontal
D. este axul grosimii corpului
1
E. are un pol stâng şi unul drept
2
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
2. 1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS
3
B. proporţional cu intensitatea stimulului
C. prin transmiterea comenzii către efector
D. prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptică
E. prin variaţii de potenţial gradate
4
C. spargerea veziculelor sinaptice
D. eliberarea mediatorului chimic
E. eliberarea neurotransmiţătorului
5
D. coliculii cvadrigemeni inferiori
E. corpii geniculaţi externi
6
E. arborele vieţii
42. Metatalamusul:
A. este format din 2 perechi de corpi geniculaţi
B. intervine în reglarea funcţiilor vegetative
C. este staţie de releu şi pentru calea acustică
D. se leagă de coliculii cvadrigemeni
E. reglează ritmul veghe-somn
7
48. Neocortexul de asociaţie:
A. îndeplineşte funcţii psihice
B. prin excitarea lui nu se obţin efecte sensitive
C. cuprinde şi aria prefrontală cu rol în determinarea personalităţii
D. prin excitarea lui se obţin efecte motorii
E. cuprinde şi aria prefrontală cu funcţie vegetativă
8
55. Protoneuronul tractului spinocerebelos dorsal:
A. este situat în ganglionul spinal
B. intră în substanţa cenuşie a măduvei pe calea rădăcinii posterioare
C. se află în cornul posterior al măduvei
D. trece în cordonul lateral de aceeaşi parte
E. se află în cerebel
9
A. se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei
B. se află în ganglionii prevertebrali
C. este pseudounipolar
D. se găseşte în ganglionul spinal
E. are dendrita lungă ce ajunge la receptori
10
B. îşi proiectează axonul în aria somestezică I
C. se găseşte în talamus
D. formează decusaţia senzitivă
E. se îndreaptă spre măduvă
11
C. în traiectul său ascendent străbate trunchiul cerebral
D. are al treilea neuron în talamus
E. se proiectează în aria somestezică primară
12
D. este sensibilitatea tactilă grosieră
E. are al treilea neuron în talamus
13
E. durere viscerală puternică
96. În cadrul sistemului nervos vegetativ, calea aferentă este reprezentată de:
A. fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin nervilor spinali
B. fibrele mielinizate visceromotorii din nevrax
C. dendritele şi axonii neuronilor postganglionari amielinici
D. fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin unor nervi cranieni
E. dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari viscerosenzitivi din ganglionii spinali
14
E. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară se eliberează
monoxidul de azot
100. Parasimpaticul:
A. nu are efect asupra arteriolelor din viscerele abdominale
B. este sub controlul hipotalamusului anterior
C. stimulează lipoliza cu creşterea lipemiei
D. nu produce ejaculare
E. produce bronhodilataţie
101. Centrii de control şi integrare ai sistemului nervos vegetativ sunt situaţi în:
A. hipotalamus
B. măduvă
C. sistemul limbic
D. formaţiunea reticulată
E. scoarţa cerebrală
15
E. în regiunea cervicală 8 ganglioni
105. Fibrele postganglionare ce pleacă de la nivelul celor 3 ganglioni cervicali ajung la:
A. aortă
B. glandele salivare
C. esofag
D. paratiroidă
E. corpul ciliar
16
E. neuronii preganglionari şi postganglionari
112. Acetilcolina:
A. produce efecte similare cu noradrenalina
B. este un mediator chimic
C. se eliberează la capătul fibrei postganglionare parasimpatice
D. produce efecte antagoniste simpaticului
E. se eliberează la capătul fibrei preganglionare simpatice
17
119. Centrii parasimpatici cranieni se găsesc în următorii nuclei:
A. accesor al oculomotorului din mezencefal
B. salivator superior din bulb
C. salivator superior din punte
D. dorsal al vagului din bulb
E. lacrimal din punte
18
126. Hemoragiile cerebrale au drept factori favorizanţi:
A. hipotensiunea arterială
B. ateroscleroza cerebrală
C. traumatisme craniene
D. tumori craniene
E. dureri abdominale repetate
ANALIZATORII
19
133. Receptorii termici din piele:
A. sunt terminaţii nervoase libere nemielinizate
B. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade sau creşte
C. sunt mai numeroşi cei pentru rece
D. sunt reprezentaţi de corpusculii Merkel
E. sunt mai numeroşi cei pentru cald
139. Herpesul:
A. este produs de o bacterie
B. poate avea localizare genitală
C. este produs de un virus ce rămâne în organism
D. nu se vindecă şi lasă cicatrici
E. înainte de apariţie produce senzaţia de arsură
20
140. Tunica externă a peretelui ce înveleşte globul ocular:
A. este fibroasă
B. are inferior coroida
C. prezintă posterior sclerotica
D. prezintă anterior corneea
E. este formată din 3 segmente
146. Coroida:
A. se întinde posterior de ora serrata
B. prezintă o concavitate numită fovea centralis
C. face parte din tunica medie a peretelui globului ocular
D. are în structura ei numai celule cu conuri
E. este situată posterior de pata oarbă
21
A. se numeşte şi macula lutea
B. prezintă înaintea ei corpul ciliar
C. prezintă anterior fovea centralis
D. prezintă posterior retina
E. reprezintă limita dintre coroidă şi corpul ciliar
151. Retina:
A. se întinde posterior de ora serrata
B. are 2 regiuni importante: macula lutea şi pata oarbă
C. este transparentă şi nevascularizată
D. are în structura sa şi celule de susţinere şi de asociaţie
E. este localizată între iris şi corpul vitros
22
B. este localizat între iris şi corpul vitros
C. conţine vase de sânge
D. este învelit de o capsulă elastică - cristaloida
E. este menţinut la locul său prin ligamentul suspensor
155. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect:
A. cu efort acomodativ minimal, se numeşte punct proxim
B. cu efort acomodativ maximal, se numeşte punct proxim
C. fără efort acomodativ, se numeşte punct proxim
D. fără efort acomodativ, se numeşte punct remotum
E. cu efort acomodativ maximal, se numeşte punct remotum
157. În funcţie de distanţa la care se află retina faţă de centrul optic, ochiul poate fi:
A. emetrop
B. anatrop
C. miop
D. hipermetrop
E. ortotrop
158. Axonii neuronilor multipolari din câmpul intern al retinei (câmpul nazal):
A. se încrucişează şi formează chiazma optică
B. după chiazma optică ajung în tractul optic opus
C. nu se încrucişează şi trec în tractul optic de aceeaşi parte
D. după chiazma optică ajung în tractul optic de aceeaşi parte
E. se proiectează în hipotalamus
23
C. trohleari
D. abducens
E. cohleari
166. Conjunctivitele:
A. sunt inflamaţii ale conjunctivei însoţite de congestia ochiului
B. sunt favorizate de fum, praf, gaze toxice
C. reprezintă opacifierea cristalinului
D. pot fi catarale, purulente, eruptive, nodulare
E. sunt însoţite de secreţie conjunctivală cu aspect mucos, purulent etc.
168. Glaucomul:
A. se caracterizează prin opacifierea totală a cristalinului
B. se întâlneşte la vârstnici şi poate fi ereditar
C. cronic, este forma cea mai gravă a boli şi duce la pierderea vederii
24
D. apare ca urmare a unor boli vasculare sau miopiei
E. este o boală contagioasă
25
E. are la bază axonii neuronilor din ganglionul Scarpa
181. Otolitele:
A. stimulează membrana tectoria
B. sunt celule senzoriale cu cili
C. stimulează crestele ampulare
D. stimulează mecanic receptorii maculari
E. sunt granule de carbonat de calciu şi magneziu
26
E. talamic, spre talamus
183. Recepţionarea mişcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării
canalelor semicirculare în:
A. cele trei planuri ale spaţiului
B. plan frontal şi sagital
C. plan transversal, longitudinal şi ventral
D. plan frontal, orizontal şi sagital
E. plan frontal, dorsal şi orizontal
188. Otita:
A. poate fi externă sau medie
B. constă într-un proces inflamator
C. medie, poate fi supurativă sau catarală
D. se însoţeşte uneori de complicaţii ca meningite, encefalite, etc.
E. este o dermatoză a mucoasei nazale
GLANDELE ENDOCRINE
27
C. regiunea gâtului – tiroida şi paratiroidele
D. înapoia stomacului – glanda pituitară
E. partea posterioară a diencefalului – glanda pineală
190. Vasopresina:
A. are rol în procesul de diferenţiere celulară
B. este hormonul antidiuretic
C. reduce secreţiile tuturor glandelor exocrine
D. menţine echilibrul hidric
E. creşte concentraţia sanguină a glucocorticoizilor
191. Glucagonul:
A. este un polipeptid secretat de celulele α din insulele Langerhans
B. produce hiperglicemie
C. stimulează glicogenoliza hepatică
D. stimulează gliconeogeneza din aminoacizi
E. stimulează reabsorbţia apei la nivelul tubului contort distal
196. Neurohipofiza:
A. reprezintă 35% din masa hipofizei
B. formează cu hipotalamusul sistemul port hipotalamo – hipofizar
28
C. eliberează vasopresină
D. depozitează hormonii secretaţi de nucleii hipotalamici anteriori
E. reprezintă 75% din masa hipofizei
202. Ocitocina:
A. este secretată de celulele intestiţiale Leydig
B. este un hormon secretat de neurohipofiză
C. participă la procesele de imunitate celulară
D. şterge memoria dureroasă din timpul naşterii
E. stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid
29
D. diferite embriologic, anatomic şi funcţional
E. situate câte două pe faţa anterioară a rinichilor
30
E. producătoare de gameţi
213. Hipofiza:
A. este legată de hipotalamus prin tija pituitară
B. secretă hormoni ce acţionează asupra altor glande endocrine
C. are un lob anterior ce reprezintă 75% din volumul glandei
D. este localizată în partea posterioară a diencefalului
E. secretă şi hormoni nonglandulotropi
216. Corticotropina:
A. este hormonul adenocorticotrop
B. inhibă activitatea secretorie a medulosuprarenalei
C. stimulează activitatea secretorie a corticosuprarenalei
D. inhibă procesul de melanogeneză
E. creşte concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi
31
218. Aldosteronul, prin acţiunea sa de reţinere a Na+:
A. are rol în menţinerea presiunii osmotice a mediului intern
B. intensifică absorbţia de glucoză
C. reglează volumul sanguin
D. reglează metabolismul bazal
E. menţine echilibrul acido – bazic
222. Medulosuprarenala:
A. este un ganglion simpatic cu neuroni fără prelungiri
B. secretă hormonii glucocorticoizi
C. secretă 80% epinefină
D. prin hormonii săi produce HTA
E. nu produce mediatori chimici
32
225. Hiposecreţia de mineralocorticoizi produce:
A. boala Conn
B. HTA
C. boala Addison
D. scăderea capacităţii de efort
E. boala Cushing
231. Tireoglobulina:
A. este secretată de epifiză
B. este forma de depozitare a hormonilor tiroidieni
C. este o proteină sintetizată de celulele foliculare tiroidiene
D. se depozitează în neurohipofiză
E. prin iodarea tirozinei din structura ei rezultă tiroxina şi triiodotironina
33
A. apare boala Basedow - Graves
B. se instalează sindromul Cushing
C. bolnavii prezintă obezitate, diabet, HTA
D. apare acromegalia
E. bolnavii prezintă exoftalmie
34
B. apare prin hipersecreţie de STH la pubertate
C. se manifestă prin oprirea creşterii somatice
D. se numeşte şi piticism
E. nu afectează intelectul
241. Mixedemul:
A. apare prin hipersecreţia de hormoni tiroidieni la adulţi
B. se caracterizează prin creşterea exagerată a extremităţilor
C. se manifestă prin edem mucos şi piele uscată
D. apare datorită hiposecreţiei de glucocorticoizi
E. are drept consecinţă căderea părului şi reducerea metabolismului bazal
242. Gigantismul:
A. se datorează hipersecreţiei de ACTH
B. se manifestă prin creşterea exagerată a extremităţilor
C. apare prin hipersecreţie de STH la copil
D. este provocat de deficitul secretor de ADH
E. este rezultatul hipotiroidismului la adult
SISTEMUL OSOS
35
A. oaselor bolţii craniene
B. oaselor bazei craniului
C. mandibulei
D. vertebrelor
E. parţial claviculei
248. Cât la sută din Ca epifizar şi diafizar se înlocuieşte în două luni de zile la un adult:
A. 30% din Ca epifizar
B. 30% din Ca diafizar
C. 10% din Ca epifizar
D. 10% din Ca diafizar
E. în cantităţi egale
36
B. parietal
C. etmoid
D. maxilar
E. temporal
259. Coastele:
A. sunt arcuri osteocartilaginoase
B. sunt în număr de 12
C. în extremitatea anterioară se continuă cu cartilajul costal
D. se prezintă anterior ca un arc osos
E. două sunt false
37
C. un os pereche
D. format din manubriu, corp şi apendice xifoid
E. cartilaginos până în jurul vârstei de 40 de ani
261. Vertebra:
A. prezintă un corp vertebral situat posterior
B. prezintă un arc vertebral situat anterior
C. prezintă arcul vertebral legat de corpul vertebral prin doi pediculi
D. prin suprapunerea pediculilor formează orificiile intervertebrale
E. orificiile vertebrale formează prin suprapunere canalul vertebral
38
D. tibie medial
E. tibie lateral
270. Osteoporoza:
A. reprezintă deteriorarea structurii osoase
B. apare când cantitatea de calciu din oase scade
C. se manifestă printr-o inflamaţie care se mută de la o articulaţie la alta
D. duce la fracturarea cu uşurinţă a oaselor
E. apare mai rar la femeile de peste 50 de ani
SISTEMUL MUSCULAR
39
C. amortizează şocul când asupra articulaţiei se exercită o presiune
D. ţin unite capetele oaselor intraarticulare
E. absoarbe lichidul sinovial
40
D. romboizi
E. subclaviculari
41
E. semitendinos
292. Entorsele:
A. produc întinderea ligamentelor articulare
B. produc ruperea capsulei articulare
C. produc dislocări ale oaselor din articulaţie
D. se caracterizează prin dureri, inflamare rapidă şi disfuncţie articulară
E. se rezolvă prin imobilizarea articulaţiei cu o faşă, comprese reci şi repaus
293. Fracturile:
A. sunt rupturi ale oaselor
B. sunt rupturi ale ligamentelor şi capsulei articulare cu dislocări ale oaselor
C. pot fi închise sau deschise
D. osul fracturat se îndreaptă imediat
E. osul fracturat se susţine cu o eşarfă sau atele
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
295. Electroliţii din salivă a căror concentraţie este mai mică decât în plasmă sunt:
A. Na+
42
B. K+
C. Ca2+
D. Cl –
E. Mg2+
43
C. pepsină
D. HCl
E. gastrină
44
D. somatostatină
E. gastrină
45
E. electroliţi
46
324. Absorbţia la nivelul intestinului subţire este favorizată de:
A. existenţa enzimelor specifice
B. suprafaţa mare de contact între alimente şi mucoasă
C. distanţa mică pe care o au de străbătut alimentele prin peretele intestinal
D. bogăţia reţelei vasculare la nivelul vilozităţilor
E. mişcările contractile ale vilozităţilor
47
331. În intestinul gros sub acţiunea florei bacteriene au loc procese fermentative care
produc:
A. metan
B. vitamine din complexul B
C. chilomicroni
D. hidrogen sulfurat
E. vitamina K
332. În intestinul gros sub acţiunea florei bacteriene au loc procese de putrefacţie care
produc:
A. vitamina K
B. metan
C. chilul intestinal
D. amoniac
E. hidrogen sulfurat
335. Stomatita:
A. reprezintă inflamaţia întregii mucoase orale
B. poate apare ca urmare a infecţiei cu virusul Herpes simplex
C. produce dureri la nivelul dinţilor când se mănâncă ceva dulce, rece sau fierbinte
D. produce ulceraţii ale mucoasei, însoţite de dureri
E. poate apare ca urmare a infecţiei cu Candida albicans
336. Faringita:
A. este numele dat infecţiilor bucale şi faringiene
B. este produsă de infecţii virale sau bacteriene
C. pacientul prezintă dureri ale gâtului la înghiţit
D. amigdalele sunt mărite
E. pliurile mucoasei se îngroaşă
337. Enterocolita:
A. este infecţia intestinului gros
B. este inflamarea mucoasei intestinului subţire şi gros
C. cauzele cele mai frecvente sunt infecţioase
D. ca tratament se recomandă respectarea igienei alimentare
48
E. în perioada bolii se recomandă regim bogat în lapte, fructe şi legume proaspete
341. Pancreatita:
A. poate fi acută sau cronică
B. poate fi cauzată de alcoolismul cronic
C. poate fi cauzată de litiaza biliară
D. duce la mărirea ficatului şi pancreasului
E. se manifestă prin dureri în partea dreaptă a abdomenului
342. Diareea:
A. se caracterizează prin eliminarea repetată de scaune moi sau fluide
B. are cauze multiple, cea mai frecventă fiind infecţia şi toxicele
C. se manifestă şi prin greţuri, vărsături, crampe abdominale
D. ca tratament se recomandă prevenirea deshidratării
E. se mai recomandă alimentaţie lactată, fructe şi legume proaspete
343. Constipaţia:
A. constă în dificultatea eliminării materiilor fecale
B. se poate datora dietei greşite
C. se poate datora unor infecţii virale acute
D. se poate datora sedentarismului
E. în cazul constipaţiei se recomandă alimente fibroase
CIRCULAŢIA
49
C. circulaţia limfei în organism
D. distribuirea substanţelor nutritive şi a O2 în celule
E. colectarea produşilor tisulari de catabolism
348. Atriile:
A. au formă aproximativ cubică
B. prezintă pereţi mai subţiri decât ventriculele
C. au capacitate mai mare decât ventriculele
D. prezintă pereţi mai groşi decât ventriculele
E. au capacitate mai mică decât ventriculele
351. Ventriculele:
A. au pereţii mai subţiri decât atriile
B. au formă piramidal triunghiulară
C. prezintă pe faţa internă a pereţilor trabecule cărnoase
50
D. au capacitate mai mică decât atriile
E. prezintă la baza lor orificiile atrioventriculare şi arteriale
51
E. ramurile sale formează reţeaua Purkinje
52
366. În faza de contracţie izovolumetrică din sistola ventriculară:
A. se pun sub tensiune fibrele miocardice
B. atriile şi ventriculele se relaxează
C. are loc o creştere uşoară a presiunii intraventriculare
D. se închid valvele atrio-ventriculare
E. se produce zgomotul sistolic
53
373. Sistemul venos al circulaţiei mari este reprezentat de:
A. patru vene pulmonare
B. vena cavă superioară
C. vena cavă inferioară
D. vena pulmonară superioară
E. venele pulmonare superioară şi inferioară
54
A. trunchiul celiac
B. arterele iliace comune
C. artera carotidă comună stângă
D. trunchiul brahiocefalic
E. artera subclaviculară stângă
55
B. nu însoţesc arterele
C. se văd cu ochiul liber prin transparenţă
D. poartă aceeaşi denumire cu arterele
E. la nivelul lor se fac injecţii intravenoase
56
C. naturală şi artificială
D. dobândită sau specifică
E. activă şi pasivă
398. Hemoragiile:
A. pot fi externe ca urmare a unui traumatism
B. se manifestă prin paloare, scăderea tensiunii arteriale etc.
C. pot produce şi colaps cardiovascular
D. pot fi interne ca urmare a unor rupturi vasculare
E. se caracterizează prin creşterea numărului de eritrocite
399. Leucemiile:
A. sunt boli ale globulelor albe
B. se manifestă prin stare generală gravă
C. constau în creşterea numărului de leucocite la câteva sute de mii
D. apar ca urmare a scăderii valorii hemoglobinei
E. sunt o formă de cancer al sângelui
400. Anemiile:
A. pot fi posthemoragice, feriprive, hemolitice
B. se manifestă prin paloare, astenie, palpitaţii
C. unele forme pot fi prevenite prin regim alimentar
D. sunt afecţiuni cardiace datorate aterosclerozei
E. se caracterizează prin scăderea numărului de eritrocite
RESPIRAŢIA
57
B. laringe
C. esofag
D. bronhii
E. plămâni
406. Traheea:
A. este un organ în formă de tub
B. continuă faringele
C. are o lungime de 15 cm
D. se împarte în două bronhii
E. ajunge până la nivelul vertebrei T4
58
C. stă deschisă datorită a 20 de inele cartilaginoase
D. epiteliul mucoasei ce o căptuşeşte prezintă cili vibratili
E. din trahee aerul trece în arborele bronhic intrapulmonar
409. Traheea:
A. continuă faringele
B. stă deschisă datorită celor 20 de inele cartilaginoase
C. are inelele cartilaginoase incomplete pe faţa anterioară
D. se împarte în două bronhii
E. ajunge până la nivelul vertebrei T4
59
D. se referă la presiunea dintre pleura parietală şi cea viscerală
E. în mod normal este pozitivă
417. Difuziunea:
A. precede ventilaţia alveolară
B. urmează ventilaţia alveolară
C. este o etapă a procesului respirator
D. are loc la nivelul barierei alveolo-capilare
E. are loc prin epiteliul alveolar, membrana bazală capilară şi epiteliul capilar
419. Gripa:
A. este o infecţie respiratorie acută virală
B. are perioada de incubaţie de minim 6 – 7 zile
C. este o boală contagioasă
D. apare în tot cursul anului
E. se manifestă cu stare generală alterată, dureri musculare, tuse, strănut, curgerea nasului
60
E. diminuarea numărului de respiraţii/min se numeşte bradipnee
61
E. capacitatea pulmonară totală este egală cu capacitatea vitală plus volumul rezidual
EXCREŢIA
62
D. au ansa Henle scurtă ce ajunge doar în stratul extern al medularei
E. au glomerulul în medulara renală
441. Secreţia tubulară constă în trecerea din capilarele sanguine peritubulare în lumenul
tubular a:
A. amoniacului
B. ureei şi a altor produşi toxici
C. bioxidului de carbon
D. K+ şi H+
E. oxigenului
63
D. urina finală
E. urina primară
443. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt:
A. presiunea din capilarele glomerulare
B. presiunea coloid osmotică a proteinelor din capsula Bowman
C. presiunea de la nivelul tubilor colectori
D. presiunea din capsula Bowman, în exteriorul capilarelor
E. presiunea coloid osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
64
D. se secretă Mg2+ şi Fe2+
E. există mecanisme de transport prin schimb ionic activate de aldosteron
451. Cistita:
A. este o inflamaţie a vezicii urinare
B. este o inflamaţie a glomerulilor renali
C. poate fi acută sau cronică
D. survine după răceli
E. se manifestă prin urinări dese cu dureri vii
452. Glomerulonefrita:
A. se manifestă şi prin osteoporoză
B. este produsă de streptococi
C. debutează cu dureri de cap, ameţeli, dureri în regiunea rinichilor
D. este inflamaţia glomerulilor renali
E. este cauzată de răceli, umezeală, traumatisme.
2. 3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
65
C. vena ovariană dreaptă se varsă în vena cavă inferioară
D. vena ovariană stângă se varsă în vena cavă inferioară
E. o parte din venele ovarului ajung în vena uterină
66
D. endometrul este tunica mucoasă care căptuşeşte cavitatea uterină
E. miometrul poartă numele de tunica musculară striată a uterului
468. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la testicul nu sunt corecte:
A. se dezvoltă în scrot încă din viaţa intrauterină
B. în viaţa intrauterină se dezvoltă în cavitatea abdominală
C. în componenţa lui intră albugineea
D. în componenţa lui intră epididimul
E. parenchimul testicular este străbătut de septuri conjunctive
67
E. uretra
471. Care afirmaţii cu privire la vezicula seminală şi lichidul seminal sunt corecte:
A. vezicula seminală este aşezată median
B. vezicula seminală este aşezată deasupra prostatei
C. vezicula seminală este aşezată dedesubtul prostatei
D. vezicula seminală secretă un lichid mucos bogat în fructoză
E. lichidul seminal reprezintă 60% din lichidul spermatic
474. Care din afirmaţiile cu privire la secreţia internă a testiculului sunt adevărate:
A. celulele Leydig secretă hormonii androgeni
B. testiculul secretă testosteron
C. testiculul nu secretă estrogeni
D. testosteronul este un hormon lipidic
E. este reglată de hormonii epifizari
68
478. Care afirmaţii sunt adevărate:
A. după 3 zile de la fecundaţie se ajunge în stadiul de morulă
B. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastulă
C. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastocist
D. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastocel
E. după apariţia mezodermului se dezvoltă anexele embrionare
483. Penisul:
A. este un organ urinar şi genital
B. este situat alături de scrot
C. se află în spatele simfizei pubiene
D. este format din rădăcină şi gland
E. rădăcina este fixată prin cei doi corpi cavernoşi de oasele bazinului
69
485. Metodele temporare de contracepţie sunt:
A. spermicidele
B. vasectomia
C. steriletul
D. ligatura trompelor
E. implanturile subdermice hormonale
487. Fecundaţia:
A. are loc în perioada menstruală
B. are loc imediat după ovulaţie
C. duce la formarea zigotului
D. propriu-zisă are loc în 1/3 externă a trompei uterine
E. după acest proces zigotul se implantează în uter
489. Anexita:
A. este reprezentată de inflamarea ovarelor, trompelor şi uterului
B. este determinată de infecţii
C. este caracterizată de dureri, febră, jenă la urinare, secreţii
D. tratamentul preventiv constă şi în evitarea sexului cu parteneri întâmplători
E. se manifestă cu pierderi de sânge
490. Vaginita:
A. poate fi produsă de Candida albicans
B. poate fi produsă de Trichomonas vaginalis
C. poate fi produsă de virusuri
D. reprezintă inflamarea vulvei şi vaginului
E. se tratează cu antibiotice
70
492. După fecundare zigotul va avea:
A. 46 de autozomi
B. 44 de autozomi
C. 2 heterozomi
D. 23 de perechi de autozomi
E. 22 de perechi de autozomi
498. Spermatozoidul:
A. este gametul masculin
B. este una din cele mai mari celule din organism
C. devine mobil numai în lichidul spermatic
D. este o celulă microscopică de 50 – 70 microni
E. este alcătuit din cap, piesă intermediară şi flagel
499. Ovulul:
71
A. poate fi văzut chiar cu ochiul liber
B. are în structura sa o membrană vitelină, citoplasmă şi nucleu
C. are un diametru de 200 microni
D. este format şi eliberat de ovar
E. este un organ genital intern
72