Sunteți pe pagina 1din 34

TOPOGRAFIA, MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA

CORPULUI UMAN

ORGANIZAREA GENERALĂ A 6. Regiunea anterioară a gâtului este formată din


următoarele, cu o EXCEPŢIE:
CORPULUI OMENESC a. trahee;
b. laringe;
c. vertebre;
COMPLEMENT SIMPLU d. muşchi;
e. fascii.

1. În corpul omenesc, celulele şi ţesuturile 7. Regiunea gâtului se mai numeşte şi regiunea:


formează: a. cervicală;
a. organe; b. toracală;
b. aparate; c. craniană;
c. sisteme; d. facială;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
8. Trunchiul este format din:
2. Dintre viscere fac parte următoarele, cu o a. torace;
EXCEPŢIE: b. abdomen;
a. nasul; c. pelvis;
b. ficatul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. inima; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. stomacul;
e. rinichiul. 9. În interiorul trunchiului se găsesc cavităţile:
a. toracică;
3. Aparatul locomotor se caracterizează prin b. pelviană;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: c. abdominală;
a. este alcătuit din oase; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. este alcătuit din articulaţii; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. are rol în respiraţie;
d. este alcătuit din muşchi; 10. Cavitatea toracică este separată de cea
e. are rol în locomotie. abdominală prin:
a. coaste;
4. Corpul uman este alcătuit din: b. diafragmă;
a. cap; c. plămâni;
b. gât; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. trunchi; e. nici un răspuns nu este corect.
d. membre;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 11. Pereţii trunchiului sunt formaţi din
următoarele elemente, cu o EXCEPŢIE:
5. Capul se caracterizează prin: a. muşchi;
a. este format din partea craniană, care corespunde b. fascii;
viscerocraniului; c. viscere;
b. este format din partea facială, care corespunde d. oase;
feţei; e. articulaţii.
c. se leagă de trunchi prin membrul superior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 12. Spatele este format de către peretele
e. nici un răspuns nu este corect. posterior al:
a. toracelui;
b. abdomenului;
c. gâtului;

1
d. toate răspunsurile sunt corecte; 20. La gambă se folosesc termenii:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. fibular, în loc de lateral;
b. tibial, în loc de medial;
13. Membrele se caracterizează prin: c. profund;
a. cele superioare se leagă de trunchi prin centura d. toate răspunsurile sunt corecte;
pelviană; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. membrul superior prezintă trei segmente: braţ,
antebraţ şi degete; 21. La mână se folosesc termenii:
c. cele inferioare se leagă de trunchi prin centura a. volar, pentru formaţiunile palmei;
scapulară; b. palmar, pentru formaţiunile palmei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. axilar;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
14. Planul sagital împarte corpul în două părţi:
a. dreaptă şi stângă; 22. La picior se folosesc termenii:
b. superioară şi inferioară; a. plantar, pentru formaţiunile din talpa gambei;
c. cranială şi caudală; b. dorsal, pentru formaţiunile superioare ale labei
d. toate răspunsurile sunt corecte; piciorului;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. volar, pentru formaţiunile superioare ale labei
piciorului;
15. Planul medio-sagital are următoarele d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracteristici: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. trece prin mijlocul corpului;
b. este un plan median;
c. împarte corpul în două jumătăţi simetrice; COMPLEMENT MULTIPLU.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. Se foloseste termenul de "viscer" pentru:
16. Planul frontal: 1. stomac;
a. este perpendicular pe frunte; 2. ficat;
b. împarte corpul într-o parte anterioară şi una 3. intestin;
posterioară; 4. vezica urinara.
c. împarte corpul în două părţi simetrice;
d. este un plan orizontal; 2. Sistemul locomotor:
e. nici un răspuns nu este corect. 1. este format din oase;
2. este format din articulaţii;
17. Planul transversal: 3. este format din muşchi;
a. este un plan frontal; 4. are funcţie de susţinere.
b. este planul simetriei bilaterale;
c. este un plan orizontal; 3. Exemple de sisteme:
d. împarte corpul în două jumătăţi simetrice; 1. digestiv;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. nervos;
3. cardiovascular;
18. La nivelul membrelor se folosesc termenii: 4. renal.
a. proximal, mai apropiat de centură;
b. distal, mai depărtat de centură; 4. Exemple de sisteme:
c. superficial; 1. muscular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. excretor;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. digestiv;
4. limfatic.
19. La antebraţ se folosesc termenii:
a. radial, în loc de medial; 5. Segmentele corpului uman sunt:
b. ulnar, în loc de lateral; 1. capul;
c. fibular, în loc de lateral; 2. gâtul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. membrele;
e. nici un răspuns nu este corect. 4. abdomenul.

2
6. Capul este alcătuit din: 16. Planul transversal împarte corpul într-o parte:
1. cutia craniană; 1. superioară;
2. neurocraniu; 2. cranială;
3. viscerocraniu; 3. inferioară;
4. faţă. 4. caudală.

7. Trunchiul este format din: 17. Pentru membrele superioare se folosesc şi


1. cap; termenii:
2. torace; 1. proximal;
3. membre; 2. radial, în loc de medial;
4. pelvis. 3. distal;
4. ulnar, în loc de lateral.
8. Trunchiul contine următoarele cavităţi:
1. toracică; 18. Pentru membrele inferioare se folosesc şi
2. abdominală; termenii:
3. pelvină; 1. proximal, mai depărtat de centură;
4. cervicală. 2. fibular, în loc de lateral;
3. distal, mai apropiat de centură;
9. Pereţii trunchiului sunt alcătuiţi din: 4. tibial, în loc de medial.
1. piele;
2. muşchi; 19. La mână se folosesc termenii:
3. oase; 1. volar;
4. viscere. 2. palmar;
3. superficial;
10. Membrele superioare se caracterizează prin: 4. profund.
1. se leagă de trunchi prin centura scapulară;
2. prezintă trei segmente;
3. prezinta un antebraţ;
4. se mai numesc şi membre pelvine.
CELULA
11. Membrele superioare sunt formate din:
1. braţ;
2. antebraţ;
3. mână; COMPLEMENT SIMPLU
4. centura claviculară.

12. Corpul omenesc: 1. Celula este unitatea fundamentală a


1. este simetric; organismelor vii:
2. este un corp tridimensional; a. morfologică;
3. are trei planuri; b. genetică;
4. are trei axe. c. funcţională;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
13. Planurile corpului omenesc sunt: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. sagital;
2. frontal; 2. Celula este capabilă de:
3. transversal; a. metabolism;
4. orizontal. b. excitabilitate;
c. creştere;
14. Planul care trece prin mijlocul corpului: d. diferenţiere;
1. împarte corpul în doua jumatăţi simetrice; e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. este un plan median;
3. este planul simetriei bilaterale; 3. Toate celulele organismului provin din:
4. se numeşte plan medio-sagital. a. spermatozoid;
b. zigot;
15. Planul frontal: c. ovul;
1. merge paralel cu fruntea; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. împarte corpul într-o parte anterioară; e. nici un răspuns nu este corect.
3. împarte corpul într-o parte ventrală;
4. împarte corpul într-o parte posterioară.

3
4. Forma celulelor: 12. Membrana celulară se caracterizează prin:
a. este legată de funcţia lor; a. nu are permeabilitate selectivă;
b. depinde de forma nucleului; b. nu este polarizată electric în repaus;
c. iniţial toate celulele au o formă rotundă; c. asigură schimburile dintre celulă şi mediul extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

5. Celulele pot avea următoarele forme: 13. Citoplasma se caracterizează prin:


a. sferică; a. este masa celulara extramembranara;
b. ovoidală; b. este mediul în care se desfăşoară procese
c. discoidală; metabolice celulare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. are ca fază de dispersie macromoleculele proteice;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6. Celulele pot avea următoarele forme:
a. turtită; 14. Din punct de vedere structural citoplasma
b. cubică; prezintă:
c. cilindrică; a. hialoplasma;
d. fuziformă; b. organitele celulare;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. pori;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
7. Dimensiunea celulelor: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. majoritatea celulelor au între 20-30 microni;
b. hematiile au 20-70 micronu; 15. Hialoplasma:
c. ovulul are 20 microni; a. constituie mediul extern al celulei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. este un sistem coloidal;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. faza dispersată este apa;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
8. În alcatuirea celulei se disting trei părţi e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
componente:
a. membrana; 16. Reticulul endoplasmatic se caracterizează
b. organitele comune; prin:
c. oganitele specifice; a. este un sistem canalicular care leagă plasmalema
d. apa; de stratul extern al membranei celulare;
e. nucleolii. b. este o reţea de tubuli şi vezicule;
c. are rol important în metabolismul proteic;
9. Membrana celulară se caracterizează prin d. toate răspunsurile sunt corecte;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se mai numeşte membrană plasmatică;
b. se mai numeşte plasmalemă; 17. Reticulul endoplasmatic rugos se
c. înconjoară celula; caracterizează prin:
d. are în structura sa ADN; a. se mai numeste protoplasmă;
e. separă structurile interne ale celulei de mediul b. pe suprafata externa are ribozomi;
înconjurător. c. în neuroni formează corpusculii Nissl;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
10. Membrana celulara are o structură: e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. trilaminată;
b. simetrică; 18. Ribozomii au următoarele caracteristici, cu o
c. asimetrică; EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. se mai numesc granulele lui Paracelsus;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. sunt organite bogate în ARN;
c. pot fi ataşaţi reticulului endoplasmic;
11. La unele celule din plasmalemă se d. pot fi liberi în citoplasmă;
diferenţiază: e. au rol în sinteza proteinilor.
a. cili;
b. microvili;
c. mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

4
19. Aparatul Golgi are următoarele caracteristici, e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
cu o EXCEPŢIE:
a. este mai dezvoltat în celulele secretoare; 27. Incluziunile citoplasmatice:
b. este situat în apropierea nucleului; a. au caracter temporar;
c. este un sistem membranar format din proteine b. pot fi granule de melanină;
specifice; c. sunt reprezentate prin vitamine;
d. are funcţii legate de procesele de secreţie; d. sunt reprezentate prin glicogen;
e. are rol în transportul secreţiilor. e. toate răspunsurile sunt corecte.

20. Mitocondriile se caracterizează prin: 28. Nucleul are următoarele caracteristici, cu o


a. au forma de sistem canalicular; EXCEPŢIE:
b. au un perete cu structura trilaminată; a. este component celular fundamental;
c. conţin enzime oxido-reducătoare; b. conţine materialul genetic;
d. au o membrană externă plicaturată; c. are o membrana celulară;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. are o membrană dublă;
e. transmite informaţia genetică.
21. Mitocondriile prezintă următoarele
caracteristici: 29. Membrana nucleului::
a. prezintă cili; a. derivă din RE;;
b. contin sisteme enzimatice cu rol în respiraţia b. are pori;
celulară; c. prin ea se desfăşoară schimburile cu citoplasma;
c. realizează fosforilarea oxidativă (degradarea d. toate răspunsurile sunt corecte;
ADN); e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 30. Numărul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
22. Mitocondriile: b. adipocitele sunt binucleate;
a. au material genetic propriu; c. fibra musculară striată este mononucleată;
b. au ADN mitocondrial; d. hematia este polinucleată;
c. materialul genetic conţine informaţia genetică; e. nici un răspuns nu este corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 31. Structural, nucleul prezintă:
a. membrană;
23. Lizozomii se caracterizează prin următoarele, b. citoplasmă;
cu o EXCEPTIE: c. unul sau mai mulţi nucleoli;
a. sunt organite sferice; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. sunt organite ovoidale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. conţin enzime hidrolitice;
d. produc energie celulară; 32. Citoplasma nucleară se caracterizează prin:
e. au rol în fagocitoză. a. este dispusă în jurul centrozomului;
b. are un aspect neomogen;
24. Lizozomii se caracterizează prin următoarele: c. se mai numeşte carioplasmă;
a. au rol în digestia intracelulară; d. prezintă o reţea de filamente groase;
b. sunt mai numeroşi în leucocite; e. toate răspunsurile sunt corecte.
c. sunt mai numeroşi în hematii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 33. Cromatina este constituită din:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. ADN;
b. ARN;
25. Centrozomul se caracterizează prin: c. proteine;
a. se mai numeşte centrul celular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. este situat în apropierea nucleului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. formează fusul de diviziune;
d. lipseste în neuron; 34. Celula asigură desfăşurarea unor procese de
e. toate răspunsurile sunt corecte. importanţă vitală:
a. schimbul de substanţe cu mediul’
26. Organitele specifice sunt reprezentate prin: b. transportul de substanţe;
a. miofibrile; c. generarea senzaţiilor nervoase;
b. neurofibrile; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. ortofibrile; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
5
35. Însuşirile membranei celulare sunt: 42. Potenţialul de membrană:
a. permeabilitatea selectivă; a. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
b. excitabilitatea; cationi difuzibili (Cl-, Na+);
c. polarizarea electrică; b. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
d. toate răspunsurile sunt corecte; anioni difuzibili (Cl-, K+);
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. anioni nedifuzibili (organici);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
36. Permeabilitatea selectivă: e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. asigură homeostazia celulară;
b. permite trecerea tuturor substanţelor; 43. Anionii organici:
c. se face numai cu consum energetic; a. sunt macromolecule lipidice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. se află în citoplasmă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. sunt macromolecule glucidice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
37. Transportul transmembranar se poate realiza: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. prin procese chimice de difuziune;
b. fără consum de energie; 44. În potenţialul de repaus:
c. cu consum de energie furnizată de ADN; a. anionii de Cl- predomină la exterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. anionii de Cl-sunt atraşi de cei proteici;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. Fe este la exterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
38. Dintre mecanismele care realizează e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
transportul membranar fac parte:
a. difuziunea; 45. În potenţialul de repaus:
b. filtrarea; a. Na este la interior ;
c. inducţia; b. K este la exterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. repartiţia ionilor se face prin pompele ionice;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
39. Transportul membranar se poate realiza prin:
a. pinocitoză; 46. Termenul de potenţial de repaus defineşte:
b. transport asigurat de mitocondrii;; a. o activitate redusă;
c. transport asigurat de aparatul Golgi; b. un potenţial de membrană atunci când la nivelul
d. toate răspunsurile sunt corecte; acesteia nu se produc impulsuri electrice;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. un potential de membrană atunci când la nivelul
acesteia este instalată perioada refractară;
40. Transportul transmembranar, în funcţie de d. toate răspunsurile sunt corecte;
consumul energetic, poate fi: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. pasiv, care nu necesită energie;
b. activ, care necesită cheltuială energetică (ADN); 47. Pompele ionice:
c. semiactiv; a. funcţionează activ;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. expulzează permanent şi rapin Na;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. introduc lent K;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
41. Transportul activ: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. asigură deplasarea moleculelor împotriva
gradientelor de concentraţie; 48. Încărcarea pozitivă a suprafeţei externe a
b. asigură deplasarea ionilor împotriva gradientelor membranei se datoreşte ionilor de:
de concentraţie; a. Na;
c. se face cu consum energetic; b. K;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. Ca;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

6
49. Încărcarea negativă a suprafeţei interne a 57. Inversarea sarcinilor electrice:
membranei se datoreşte ionilor de: a. durează un timp extrem de scurt;
a. Na; b. permeabilitatea membranei pentru Na scade
b. K; treptat;
c. proteici; c. se face la distanţă de locul acţiunii stimulului;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

50. Potenţialul de membrană se datorează: 58. Repolarizarea se caracterizează prin:


a. semipermeabilităţii membranei; a. revenirea la stara de polarizare din repaus;
b. transportului activ al ionilor; b. K+ este transportat la exterior;
c. perioadei refractare; c. Na+ este transportat la interior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

51. În potenţialul de membrană se constată: 59. Depolarizarea se produce atunci când


a. impermeabilitatea membranei celulare pentru ioni; stimulul:
b. repartiţia inegală a ionilor pe cele două feţe ale a. are valoare prag;
membranei; b. depăşeşte valoarea prag;
c. formarea unei senzaţii; c. are valoare sub prag;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

52. Stimulul reprezintă orice variaţie energetică 60. Conductibilitatea celulară:


din mediul înconjurător: a. constă în propagarea undei de depolarizare de-a
a. mecanică; lungul citoplasmei;
b. electrică; b. sarcinile electrice negative se comportă ca un
c. termică; catod;
d. chimică; c. sarcinile electrice negative resping sarcinile
e. toate răspunsurile sunt corecte. electrice pozitive;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
53. Potenţialul de acţiune se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. apariţia unor curenţi locali;
b. este condus din aproape în aproape; 61. În cazul fibrelor nervoase mielinice:
c. poate fi condus saltatoriu; a. teaca de mielină se comportă ca un izolator;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. determină polarizarea la nivelul strangulaţiilor
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Ranvier;
c. determină depolarizarea la nivelul strangulaţiilor
54. Potenţialul de acţiune Ranvier;
a. urmează după potenţialul de repaus; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. se transmite activ; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. este urmat de repolarizare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 62. La nivelul fibrelor nervoase mielinice:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. la nivelul strangulaţiilor Ranvier teaca de mielină
este întreruptă;
55. Excitabilitatea: b. conducerea este saltatorie;
a. este o proprietate a celulelor vii; c. conducerea este din aproape în aproape;
b. este reacţia specifică la acţiunea unor stimuli; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se manifestă prin depolarizarea membranei; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 63. Intensitatea minimă a unui excitant necesară
pentru a produce un răspuns se numeşte:
56. Depolarizarea: a. subminimală;
a. constă în inversarea stării de polarizare electrică; b. supraliminală;
b. se caracterizează prin creşterea permeabilităţii c. prag;
pentru K+; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
c. pătrunderea K+ modifică dispunerea sarcinilor e. nici un răspuns nu este corect.
electrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
7
64. Stimularea repetată cu unii excitanţi COMPLEMENT MULTIPLU
subliminali:
a. poate produce totuşi excitaţie;
b. produce procesul de sumaţie; 1. Celula este unitatea organismelor vii:
c. produce o însumare a modificărilor repetate de 1. morfologică;
depolarizare; 2. funcţională;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. genetică;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. fundamentală.

65. Un stimul cu intensitate prag: 2. Celula este capabilă de:


a. nu produce excitaţie; 1. autoreglare;
b. produce un răspuns maximal; 2. autoreproducere;
c. produce un răspuns minimal; 3. creştere;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; 4. metabolism.
e. nici un răspuns nu este corect.
3. Celulele pot prezenta următoarele forme:
66. Depolarizarea şi conducerea excitaţiei se 1. stelată;
desfăşoară după legea: 2. fusiformă;
a. difuziunii; 3. cubică;
b. tot sau nimic; 4. turtită.
c. osmozei;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; 4. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni:
e. nici un răspuns nu este corect. 1. media se consideră 30-50 microni;
2. ovulul: 200 microni;
67. Pentru orice stimul care depăşeşte valoarea 3. fibra musculara striată: 5-15 microni;
prag:: 4. hematia: 7 microni.
a. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu acceeaşi
intensitate cu stimulul prag; 5. Prelungirile celulare sunt reprezentate de
b. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o către:
intensitate mai mare ca stimulul prag; 1. pseudopode;
c. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o 2. cili;
intensitate mai mică ca stimulul prag; 3. microvili;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. ribozomi.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
68. Excitabilitatea depinde de: 1. membrana;
a. timpul util; 2. citoplasma;
b. timpul necesar unui stimul pentru a produce un 3. nucleul;
răspuns; 4. lichidul interstiţial.
c. bruscheţea cu care stimulul acţionează asupra
membranei; 7. Citoplasma:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. este mediul în care se desfăşoară procese
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. metabolice celulare;
2. este masa celulară extramembranară;
69. La creşterea lentă a intensităţii stimulului: 3. este formată din hialoplasmă;
a. membrana se adaptează şi celula nu mai 4. are ca fază de dispersie macromoleculele proteice.
răspunde pritr-o nouă depolarizare;
b. intensitatea depolarizării creşte şi ea lent; 8. Din punct de vedere structural citoplasma
c. intensitatea depolarizării este maximă de la prezintă:
început; 1. hialoplasma;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; 2. pori;
e. nici un răspuns nu este corect. 3. dublu strat fosfolipidic;
4. organitele celulare.

8
9. Hialoplasma: 17. Lizozomii se caracterizează prin următoarele:
1. constituie mediul extern al celulei; 1. sunt organite sferice;
2. este un sistem coloidal; 2. sunt organite ovoidale;
3. faza dispersată o constituie apa şi sărurile 3. contin enzime hidrolitice
minerale; 4. au rol în fagocitoză.
4. faza dispersată este apa.
18. Lizozomii se caracterizează prin următoarele:
10. Mitocondriile se caracterizează prin: 1. au rol în digestia intracelulară;
1. sunt organite celulare; 2. sunt mai numeroşi în hematii;
2. au forma de sistem canalicular; 3. sunt mai numeroşi în trombocite;
3. conţin enzime oxido-reducătoare; 4. sunt mai numeroşi în leucocite.
4. au un perete cu structura trilaminata;
19. Centrozomul se caracterizează prin:
11. Mitocondriile prezintă următoarele 1. se mai numeşte centrul celular;
caracteristici: 2. este situat în apropierea nucleului;
1. prezintă cili; 3. formează fusul de diviziune;
2. conţin sisteme enzimatice cu rol în respiraţia 4. lipseste în neuron;
celulară;
3. realizează fosforilarea oxidativă (degradarea 20. Organitele specifice sunt reprezentate prin:
ADN); 1. miofibrile;
4. produc energie 2. ortofibrile;
3. neurofibrile;
12. Mitocondriile: 4. protofibrile.
1. au material genetic propriu;
2. au ADN mitocondrial; 21. Incluziunile citoplasmatice:
3. materialul genetic conţine informaţia genetică; 1. au caracter temporar;
4. informaţia genetică este necesară sintezei 2. pot fi granule de melanină;
enzimelor respiratorii. 3. sunt reprezentate prin vitamine;
4. sunt reprezentate prin glicogen;
13. Reticulul endoplasmatic se caracterizează
prin: 22. Membrana celulară se caracterizează prin
1. este un sistem canalicular care leagă plasmalema următoarele:
de altă celulă; 1. se mai numeşte membrană plasmatică;
2. este o reţea de tubuli şi vezicule; 2. se mai numeşte plasmalemă;
3. are rol important în metabolismul proteic; 3. înconjoară celula;
4. poate fi neted. 4. separă structurile interne ale celulei de mediul
înconjurător.
14. Reticulul endoplasmatic rugos se
caracterizează prin: 23. Membrana celulară are o structură:
1. ; în neuroni formează corpii tigroizi; 1. trilaminată;
2. pe suprafaţa externă are ribozomi; 2. simetrică;
3. în neuroni formează corpusculii Nissl; 3. asimetrică;
4. se mai numeşte granulele lui Palade. 4. neprecizată.

15. Ribozomii au următoarele caracteristici: 24. Ultrastructura membranei celulare constă în:
1. sunt organite bogate în ARN; 1. dublu strat fosfolipidic;
2. pot fi ataşaţi reticulului endoplasmic; 2. proteine globulare;
3. pot fi liberi în citoplasmă; 3. colesterol;
4. au rol în sinteza proteinilor. 4. polilipide.

16. Aparatul Golgi are următoarele caracteristici: 25. Membrana celulară se caracterizează prin:
1. este mai dezvoltat în celulele secretoare; 1. are permeabilitate selectivă;
2. este situat în apropierea nucleului; b. nu este polarizată electric în repaus;
3. are funcţii legate de procesele de secreţie; 3. asigură schimburile dintre celulă şi mediul extern;
4. are rol în transportul secreţiilor. 4. nu conţine proteine.

9
26. Nucleul are următoarele caracteristici:
1. nu este component celular fundamental; 36. Dintre mecanismele care realizează
2. conţine materialul genetic; transportul membranar fac parte:
3. are o membrana celulară; 1. difuziunea;
4. are o membrană dublă; 2. filtrarea;
3. inducţia;
27. Membrana nucleului: 4. pinocitoza.
1. derivă din centrozom
2. are pori; 37. Transportul membranar se poate realiza prin:
3. separă nucleul de exteriorul celulei; 1. pinocitoză;
4. prin ea se desfăşoară schimburile cu citoplasma; 2. transport asigurat de mitocondrii;
3. transport asigurat de aparatul Golgi;
28. Numărul nucleilor: 4. vezicule de fagicitoză.
1. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
2. adipocitele sunt binucleate; 38. Transportul transmembranar, în funcţie de
3. fibra musculară striată este polinucleată; consumul energetic, poate fi:
4. hematia este polinucleată; 1. pasiv, care nu necesită energie;
2. semiactiv;
29. Structural, nucleul prezintă: 3. hiperactiv
1. membrană; 4. activ, care necesită cheltuială energetică (ATP);
2. citoplasmă celulară;
3. unul sau mai mulţi nucleoli; 39. Transportul activ:
4. centrozom. 1. asigură deplasarea moleculelor împotriva
gradientelor de concentraţie;
30. Citoplasma nucleară se caracterizează prin: 2. asigură deplasarea ionilor împotriva gradientelor
1. este dispusă în jurul centrozomului; de concentraţie;
2. are un aspect omogen; 3. se face cu consum energetic;
3. prezinta o retea de filamente groase; 4. energia necesată provine din ADN.
4. se mai numeşte carioplasmă.
40. Potenţialul de membrană:
31. Cromatina este constituită din: 1. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
1. ADN; cationi difuzibili (Na+);
2. ARN; 2. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
3. proteine; anioni difuzibili (Cl-);
4. ribozomi. 3. anioni nedifuzibili (organici);
4. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
32. Celula asigură desfăşurarea unor procese de cationi difuzibili (K+).
importanţă vitală:
1. schimbul de substanţe cu mediul; 41. Anionii organici:
2. transportul de substanţe; 1. sunt macromolecule protidice;
3. excitabilitatea; 2. sunt macromolecule glucidice;
4. formarea senzaţiilor. 3. sunt macromolecule lipidice;
4. se află în citoplasmă;
33. Însuşirile membranei celulare sunt:
1. permeabilitatea selectivă; 42. În potenţialul de repaus:
2. excitabilitatea; 1. anionii de Cl- predomină la exterior;
3. polarizarea electrică; 2. Fe este la exterior;
4. reînnoirea periodică. 3. Mg se află la interior;
4. anionii de Cl-sunt respinşi de cei proteici;
34. Permeabilitatea selectivă:
1. asigură homeostazia celulară; 43. În potenţialul de repaus:
2. limitează trecerea unor substanţe; 1. Na este la exerior;
3. favorizează trecerea unor substanţe; 2. K este la interior;
4. se face numai fără consum energetic; 3. repartiţia ionilor se face prin pompele ionice;
4. Cl- predomină la interior.
35. Transportul transmembranar se poate realiza:
1. prin procese fizice de difuziune;
2. numai fără consum de energie;
3. cu consum de energie furnizată de ATP;
4. cu energia furnizată de lizozomi.
10
44. Termenul de potenţial de repaus defineşte: 53. Inversarea sarcinilor electrice:
1. dispunerea sarcinilor electrice pozitive la exterior; 1. durează un timp extrem de scurt;
2. un potenţial de membrană atunci când la nivelul 2. nu este necesară intrarea în funcţiune a pompei
acesteia se produc impulsuri electrice; ionice;
3. dispunerea sarcinilor electrice negative la interior; 3. permeabilitatea membranei pentru Na scade rapid;
4. un potential de membrană atunci când la nivelul 4. se face la distanţă de locul acţiunii stimulului.
acesteia este instalată perioada refractară.
54. Repolarizarea se caracterizează prin:
45. Pompele ionice: 1. revenirea la stara de polarizare din repaus;
1. funcţionează activ; 2. K+ este transportat la interior;
2. expulzează permanent şi rapin Na; 3. Na+ este transportat la exterior;
3. introduc lent K; 4. pompa ionică intră în funcţiune.
4. asigură repartiţia predominent la exterior a Na+.
55. Depolarizarea se produce atunci când
46. Potenţialul de membrană se datorează: stimulul:
1. semipermeabilităţii membranei; 1. are valoare prag;
2. pompelor ionice; 2. este subliminal;
3. transportului activ al ionilor; 3. are valoare sub prag;
4. perioadei refractare. 4. depăşeşte valoarea prag;

47. În potenţialul de membrană se constată: 56. Conductibilitatea celulară:


1. permeabilitatea membranei celulare pentru ioni; 1. constă în propagarea undei de depolarizare de-a
2. tranfer de informaţie genetică; lungul membranei;
3. repartiţia inegală a ionilor pe cele două feţe ale 2. sarcinile electrice negative se comportă ca un
membranei; catod;
4. formarea unei senzaţii. 3. sarcinile electrice negative atrag sarcinile electrice
pozitive;
48. Stimulul reprezintă orice variaţie energetică 4. necesită consum energetic.
din mediul înconjurător:
1. mecanică; 57. În cazul fibrelor nervoase mielinice:
2. electrică; 1. teaca de mielină se comportă ca un izolator;
3. termică; 2. determină polarizarea la nivelul strangulaţiilor
4. chimică; Ranvier;
3. determină depolarizarea la nivelul strangulaţiilor
49. Potenţialul de acţiune se caracterizează prin: Ranvier;
1. apariţia unor curenţi locali; 4. conducerea se face din aproape în aproape.
2. poate fi condus din aproape în aproape;
3. poate fi condus saltatoriu; 58. La nivelul fibrelor nervoase mielinice:
4. nu necesită consum energetic. 1. la nivelul strangulaţiilor Ranvier teaca de mielină
este întreruptă;
50. Potenţialul de acţiune 2. conducerea este mai lentă;
1. urmează după potenţialul de repaus; 3. conducerea este saltatorie;
2. se transmite activ; 4. teaca Schwann este foarte subţire.
3. este urmat de repolarizare;
4. este declanşat de un stimul prag. 59. Stimularea repetată cu unii excitanţi
subliminali:
51. Excitabilitatea: 1. poate produce totuşi excitaţie;
1. este o proprietate a celulelor vii ; 2. produce procesul de sumaţie;
2. este reacţia specifică la acţiunea unor stimuli; 3. produce o însumare a modificărilor repetate de
3. se manifestă prin depolarizarea membranei; depolarizare;
4. fibra musculară netedă ne este excitabilă. 4. produce un impuls mai puternic.

52. Depolarizarea: 60. Pentru orice stimul care depăşeşte valoarea


1. constă în inversarea stării de polarizare electrică; prag::
2. se caracterizează prin creşterea permeabilităţii 1. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu acceeaşi
pentru Na+; intensitate cu stimulul prag;
3. ieşirea K+ modifică dispunerea sarcinilor electrice; 2. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o
4. este sinonimă cu repolarizarea. intensitate mai mare ca stimulul prag;
3. conducerea excitaţiei se desfăşoară cu o
intensitate mai mică ca stimulul prag;
11
4. depolarizarea se desfăşoară cu acceeaşi d. toate răspunsurile sunt corecte;
intensitate cu stimulul prag. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

61. Excitabilitatea depinde de: 6. Ţesutul epitelial:


1. timpul util; a. este format din unul sau mai multe straturi de
2. timpul necesar unui stimul pentru a produce un celule;
răspuns; b. formează dermul;
3. bruscheţea cu care stimulul acţionează asupra c. căptuşeşte la exterior organele interne;
membranei; d. formează submucoasa organelor cavitare;
4. numărul de nuclei ai celulei. e. sunt corecte răspunsurile b şi c.

62. La creşterea lentă a intensităţii stimulului: 7. Celulele epiteliale pot fi:


1. membrana se adaptează; a. cubice;
2. intensitatea depolarizării creşte şi ea lent; b. legate între ele printr-o substanţă gelatinoasă;
3. intensitatea depolarizării este maximă de la c. tubulare;
început; d. cilindrice goale;
4. celula nu mai răspunde pritr-o nouă depolarizare. e. toate răspunsurile sunt corecte.

8. Celulele profunde ale ţesutului epitelial sunt


situate pe:
a. membrana bazală;
ŢESUTURILE b. ţesut conjunctiv;
c. vase de sânge;
d. mucoasă;
e. nici un răspuns nu este corect.
COMPLEMENT SIMPLU.
9. Epiteliile formează:
a. epidermul;
1. Pe parcursul dezvoltării ontogenetice se b. dermul;
desfăşoară: c. hipodermul;
a. o evoluţie cantitativă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. creşterea numărului de celule; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
c. o evoluţie cantitativă;
d. histogeneza; 10. Epiteliile căptuşesc cavităţile care comunică
e. toate răspunsurile sunt corecte. cu exteriorul:
a. inima;
2. Histogeneza este procesul de: b. tubul digestiv;
a. diferenţiere a celulelor; c. rinichiul;
b. specialzare a celulelor; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. formare a organelor; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 11. Epiteliile căptuşesc cavităţile închise:
a. ficat;
3. Ţesutul este o grupare de celule: b. vase sanguine;
a. diferenţiate; c. splină;
b. care au aceeaşi structură; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. care au aceeaşi funcţie; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 12. Epiteliile formează:
a. efectorii analizatorilor;
4. Organogeneza: b. parenchimul glandelor;
a. este procesul de asamblare a ţesuturilor în organe; c. tunica externă a vaselor de sânge;
b. urmează după histogeneză; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. este procesul de diferenţiere a celulelor; e. nici un răspuns nu este corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
5. În alcătuirea organelor participă:
a. un tip de ţesut;
b. mai multe tipuri de ţesuturi;
c. unul sau mai multe sisteme;

12
13. Epiteliile se caracterizează prin: 21. Epiteliile cubice simple intră în constituţia
a. au o vascularizaţie redusă; mucoaselor:
b. nutriţia lor se face de către vase capilare proprii; a. bronhiolelor;
c. nutriţia lor se face din ţesutul conjunctiv care le b. faringiene;
însoţesc; c. duodenale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

14. Epiteliul se caracterizează prin: 22. Epiteliile cilindrice simple intră în constituţia
a. în el pătrund vase de sânge; mucoasei:
b. se hrăneşte prin intermediul membranei bazale; a. tubului digestiv de la esofag la rect;
c. are întotdeauna un singur rând de celule; b. ureterului;
d. este situat numai la exteriorul organismului; c. trompelor uterine;
e. toate răspunsurile sunt corecte' d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
15. Din punct de vedere funţional epiteliile pot fi:
a. de acoperire; 23. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează
b. glandulare; prin:
c. senzoriale; a. au celule cu cili;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. au celule cu microvili;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. c. au rol de epiteliu absorbant;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
16. Epiteliile de acoperire: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. acoperă organismul la interior;
b. căptuşesc la interior organele parenchimatoase; 24. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează
c. nu sunt însoţite de ţesut conjunctiv; prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. unele prezintă un platou striat;
e. nici un răspuns nu este corect. b. formează la exteriorul mucoasei digestive o
bordură în perie;
17. Epiteliile de acoperire, după numărul c. în mucoasa trompelor uterine au rol absorbant;
straturilor, pot fi: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. simple; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. unistratificate;
c. stratificate; 25. După forma celulelor, epiteliile stratificate pot
d. pseudostratificate; fi:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. pavimentoase;
b. cubice;
18. Epiteliile unistratificate pot fi: c. pseudostratificate;
a. pavimentoase; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. cu celule poligonale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. cu celule cubice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 26. Epiteliul pavimentos stratificat este localizat
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. în mucoasa:
a. bucală;
19. Epiteliile pavimentoase simple formează b. esofagiană;
peretele intern al: c. epiderm;
a. vaselor sanguine; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. arterelor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. venelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 27. Epiteliul cilindric stratificat este localizat în:
e. nici un răspuns nu este corect. a. stomac;
b. canalele mari de excreţie ale glandelor salivare;
20. Epiteliile pavimentoase simple tapetează: c. canalele veziculelor seminale;
a. pleura; d. intestin;
b. pericardul; e. rect.
c. peritoneul;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

13
28. Canalele excretoare ale glandelor endocrine e. la suprafaţa tegumentului.
au un epiteliu:
a. pavimentos stratificat; 36. Produşii de secreţie ai glandelor exocrine pot
b. cubic simplu; fi eliminaţi în diferite zone, ale organismului cu o
c. cilindric simplu; EXCEPTIE:
d. pavimentos simplu; a. direct în sânge;
e. nici un raspuns nu este corect. b. la exterior;
c. la suprafaţa corpului;
29. Epiteliul pseudostratificat se caracterizează d. în cavitatea gastrică;
prin: e. în cavitatea bucală.
a. are celulele aşezate pe mai multe straturi;
b. prezintă nucleii la aceeaşi înălţime; 37. Celulele epiteliilor glandulare:
c. are celulele aşezate pe membrana bazală; a. sunt toate de aceeaşi formă;
d. nu prezinta niciodată cili; b. în citoplasma lor prezintă mitocondrii;
e. celulele sunt turtite. c. în citoplasma lor nu prezintă aparat Golgi;
d. în citoplasma lor prezintă neurofibrile;
30. Traheea prezintă un epiteliu de tip: e. sunt corecte răspunsurile b şi d.
a. cilindric simplu;
b. cubic; 38. Glandele exocrine:
c. pseudostratificat; a. se deosebesc între ele prin morfologia lor;
d. pavimentos simplu; b. nu toate au canal excretor;
e. pavimentos stratificat. c. se deosebesc între ele prin hormonul secretat;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
31. Bronhiile principale au un epiteliu de tip: e sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. cilindric stratificat;
b. cilindric simplu; 39. Glandele endocrine se caracterizează prin:
c. pseudostratificat; a. toate au un canal excretor scurt;
d. pavimentos; b. nu sunt vascularizate;
e. cubic. c. prdusul de secreţie este descărcat în sânge;
d. toate sunt formate din cordoane celulare;
32. Epiteliile cubice stratificate se găsesc în: e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d.
a. bronhii;
b. canalele mici de excreţie ale glandelor salivare; 40. Epiteliile senzoriale recepţionează:
c. vălul palatin; a. senzaţii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. stimuli din mediul intern;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. stimuli din mediul extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
33. Epiteliile de tranziţie: e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. sunt epiteliile la care numărul straturilor variază în
funcţie de gradul de distensie a organului; 41. Epiteliile senzoriale sunt constituite din:
b. intră în constituţia mucoasei ureterelor; a. celule epiteliale;
c. intră în constituţia mucoasei vezicii urinare; b. celule epiteliale senzoriale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. neuroni senzitivi;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
34. Epiteliile glandulare:
a. sunt formate din celule diferenţiate; 42. Epiteliile senzoriale intră în structura
b. sunt formate din celule care au proprietatea de a segmentelor periferice ale analizatorilor
elibera produşi de secreţie; a. olfactiv;
c. au celule dispuse în diferite moduri; b. vizual;
d. celulele sunt în asociaţie cu ţesut conjunctiv; c. gustativ;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
35. Produşii de secreţie ai glandelor pot fi
eliminaţi în diferite zone, ale organismului cu o
EXCEPŢIE:
a. în afara organismului;
b. în lumenul unor organe;
c. direct în sânge;
d. în celule;
14
43. Ţesutul conjunctiv se caracterizează prin: 51. Rolurile ţesutului conjunctiv lax sunt:
a. are acelaşi aspect în toate varietăţile; a. formarea elementelor figurate ale sângelui;
b. nu toate ţesuturile conjunctive au fibre; b. trofic;
c. nu este vascularizat; c. izolare termică;
d. este variat ca rol funcţional; d. producere de anticorpi;
e. nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte.

44. Ţesutul conjunctiv are următoarele 52. Ţesutul conjunctiv lax este localizat în:
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: a. organe;
a. este format din celule conjunctive; b. hipoderm;
b. este format din fibre conjunctive; c. muşchi;
c. este format din substanţă fundamentală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. nu este variat ca morfologie; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. este variat ca rol funcţional.
53. Ţesutul reticulat:
45. Fibrele conjunctive: a. este format din celule cu multe prelungiri;
a. sunt de cinci feluri; b. conţine predominant fibre colagene;
b. fibrele colagene sunt omogene; c. nu are substanţă fundamentală;
c. fibrele elastice conţin colagen; d. nu formează o reţea;
d. sunt asemănătoare celor musculare; e. nu este vascularizat.
e. au o membrană bazală.
54. Tesutul reticulat se întâlneşte în:
46. Fibrele de reticulină: a. măduva osoasă;
a. formează o reţea; b. splină;
b. conţin elastină; c. ganglionii limfatici;
c. sunt dispuse paralel între ele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. nici un răspuns nu este corect.
55. Ţesutul adipos are următoarele roluri:
47. Substanţa fundamentală: a. trofic;
a. ocupă spaţiul dintre fibre; b. fagocitar;
b. ocupă spaţiul dintre celule; c. mecanic;
c. intervine în metabolismul glucozei; d. termogenetic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
56. Ţesutul adipos se întâlneşte în jurul
48. Ţesuturile conjunctive se clasifică în : următoarelor organe
a. moi; a. ficat;
b. musculare; b. inimă;
c. nervoase; c. rinichi;
d. epiteliale; d. pancreas;
e. glandulare. e. stomac.

49. Ţesuturile conjunctive moi au următoarele 57. Ţesutul adipos se găseşte în:
varietăţi: a. hipoderm;
a. cartilaginos; b. mezenter;
b. epitelial; c. splină;
c. reticulat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. glandular; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. nici un răspuns nu este corect.
58. În ţesutul adipos predomină celulele:
50. Ţesutul conjunctiv lax are următoarele a. care depozitează grăsimi;
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: b. adipoase;
a. este forma cea mai raspândită; c. adipocitele;
b. are rol de apărare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. are rol de susţinere; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. nu prezintă fibre;
e. însoţeşte alte ţesuturi.

15
59. Ţesutul fibros este format din: 7. Cartilajul este învelit la suprafaţă de:
a. fibre de colagen; a. ţesut conjunctiv;
b. fibre musculare; b. ţesut care îl vascularizează;
c. substanţă fundamentală semidură; c. pericondru;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
60. Ţesutul fibros are următoarele roluri:
a. mecanic; 68.Celulele cartilaginoase sunt:
b. fagocitoză; a. condrocite, celule tinere;
c. trofic; b. condroblaste;
d. termogenetic; c. condroplaste;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. stelate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a, b şi d.
61. Ţesutul fibros se întâlneşte în:
a. fascii; 69. Nutriţia cartilajului se realizează:
b. tendoane; a. prin difuziune;
c. aponevroze; b. cartilajul nu este nutrit;
d. capsulele unor organe; c. de către ATP;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
e. nici un răspuns nu este corect.
62. Ţesutul elastic are următoarele caracteristici:
a. are numeroase fibre colagene; 70. Ţesutul cartilaginos formează cartilajele care
b. predomină fibrele elastice; asigură:
c. nu este vascularizat; a. rezistenţă mecanică;
d. se întâlneste în tunica interna a arterelor mari; b. elasticitate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a, b, d. c. contractilitate;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
63. Ţesutul cartilaginos: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. are substanţă fundamentală cu fibre elastice;
b. are functie trofică; 71. După cantitatea şi varietatea fibrelor,
c. este puternic vascularizat; cartilajele pot fi:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. hialine;
e. nici un răspuns nu este corect. b. elastice;
c. fibroase;
64. Substanţa fundamentală a ţesului cartilaginos d. toate răspunsurile sunt corecte;
este încarcată cu: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
a. fosfat tricalcic;
b. condrină; 72. Ţesutul cartilaginos hialin este întâlnit în
c. săruri de calciu şi fosfor; următoarele structuri, cu o EXCEPTIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. scheletul embrionului;
e. nici un răspuns nu este corect. b. cartilajele costale;
c. pavilionul urechii;
65. Funcţiile ţesutului cartilaginos sunt: d.cartilajele traheale;
a. termogenetică; e. cartilajele bronhiilor.
b. formarea elementelor figurate ale sângelui;
c. mecanică; 73. Cartilajul elastic este întâlnit în;
d. izolare termică; a. epiglotă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. meniscurile articulare;
c. cartilajele costale;
66. Ţesutul cartilaginos are următoarele d. cartilajele de creştere diafizo-epifizare;
proprietăţi: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. nu este vascularizat;
b. nutriţia lui se realizează din ţesutul conjunctiv care 74. Cartilajul fibros este întâlnit în următoarele
îl înconjoară; structuri:
c. bun izolator electric; a. discurile intervertebrale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. cartilajele simfizare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. meniscurile articulare;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

16
75. Ţesutul osos prezintă următoarele 82. Osteoplastele se caracterizează prin:
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: a. în fiecare osteoplast se pot găsi 2-3 osteocite;
a. este adaptat pentru funcţia de suport; b. prezintă canalicule osoase care nu se unesc cu
b. este adaptat pentru funcţia de protecţie; cele învecinate;
c. are substanţă fundamentală impregnată cu săruri c. în canalicule pătrund prelungirile osteoclatelor;
minerale de calciu şi sodiu; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. este ţesutul cel mai dur; e. nici un răspuns nu este corect.
e. este ţesutul cel mai rezistent.
83. Osteoclastele prezintă urmatăoarele
76. Ţesutul osos se prezintă sub următoarele caracteristici:
forme: a. sunt celule gigantice;
a. haversian; b. sunt celule uninucleate;
b. compact; c. sunt situate în osteoplaste;
c. spongios; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d; trabecular; e. nicu un răspuns nu este corect.
e.toate răspunsurile sunt corecte.
84. Ţesutul osos compact se caracterizează prin
77. În structura celor două tipuri de ţesut osos se următoarele, cu o EXCEPŢIE:
găsesc: a. se mai numeşte ţesut osos haversian;
a. aceleaşi elemente; b. formează diafiza oaselor scurte;
b. elementele sunt în aceleasi proporţii; c. formează stratul de la suprafaţa epifizelor;
c. elementele sunt în aceleaşi aranjamente; d. formează stratul de la suprafaţa oaselor scurte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. formează lamele superficiale ale oaselor late.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
85. Canalele Havers se caracterizează prin:
78. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din: a. sunt dispuse în anumite porţiuni ale osului;
a. celule osoase; b. nu conţin tesut conjunctiv şi vase de sânge;
b. substanţă fundamentală; c. sunt paralele între ele;
c. membrană bazală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
86. În jurul canalului Havers substanţa osoasă se
79. Celulele osoase sunt reprezentate de: dispune astfel:
a. osteoplaste; a. sub forma de lamele osoase perpendiculare;
b. osteocite; b. în jurul unui canal Havers sunt 5-30 lamele
c. osteoclaste; osoase;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. între lamele se găsesc osteoplaste cu osteoblaste;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
80. Osteoblastele se caracterizează prin
următoarele: 87. Osteonul este format din:
a. secretă substanţa fundamentală; a. un canal Harvey;
b. sunt celule osoase tinere; b. lamelele osoase din jurul canalului;
c. sunt multinucleate; c. osteoplastele şi osteoblastele învecinate;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

81. Osteocitele se caracterizează prin: 88. Osteonul se caracterizează prin:


a. sunt stadiul final al maturizării osteoclastelor; a. se mai numeşte sistem haversian;
b. sunt localizate în proeminenţe osoase numite b. este unitatea morfologică a osului;
osteoplaste; c. este unitatea funcţională a osului;
c. sunt celule osoase diferenţiate care nu se mai d. toate răspunsurile sunt corecte;
divid; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

17
89. Între sistemele haversiene se găsesc:
a. osteoplaste cu osteocite; 97. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
b. canale Havers cu osteoclaste; următoarelor viscere:
c. condrocite; a. limbă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. faringe;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. porţiunea inferioară a esofagului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
90. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se mai numeşte ţesut osos trabecular;
b. are aspect gelatinos; 98. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
c. are un număr redus de canale Havers; următoarelor sfinctere:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. anal extern;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. uretral extern;
c. anal intern;
91. Ţesutul osos spongios se găseşte în: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. epifizele oaselor lungi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. interiorul oaselor scurte;
c. interiorul oaselor late; 99. Fibra musculară striată se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este alungită;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. are o formă triunghiulară;
c. are extremitatile ciliate;
92. Ţesutul osos spongios este format din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. lamele osoase; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. trabecule;
c. areole; 100. Fibra musculară striată are următoarele
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracteristici:
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. a. este multinucleată;
b. are nucleii situaţi periferic;
93. Areolele ţesutului osos spongios se c. nucleii sunt situaţi central;
caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. comunică cu ospeoplastele; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. conţin măduva hematogenă;
c. fac parte din sisteme haversiene; 101. Sarcoplasma prezintă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. organite comune;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. mitocondrii;
c. reticul endoplasmatic;
94. Ţesutul muscular se caracterizează prin d. toate răspunsurile sunt corecte;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este adaptat funcţiei de contracţie;
b. celula musculară se numeşte fibră musculară; 102. Sarcoplasma conţine:
c. membrana celulară se numeşte sarcolemă; a. un sistem tubular specific;
d. citoplasma celulară se numeşte sarcoplasmă; b. sistemul tubular derivă din RE;
e. citoplasma conţne organite specifice: c. se mai numeşte membrana internă;
miofilamentele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
95. După particularităţile miofibrilelor, ţesutul
muscular se împarte în: 103. Sarcoplasma conţine:
a. neted; a. organite specifice;
b. striat; b. incluziuni citoplasmatice;
c. cardiac; c. miofibrile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

96. Ţesutul muscular striat se caracterizează prin


următoarele:
a. este format din miofibrile;
b. se contractă voluntar;
c. reprezintă 60% din greutatea organismului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
18
104. Reticulul sarcoplasmatic prezintă
următoarele caracteristici: 112. Ţesutul striat de tip cardiac se
a. este foarte dezvoltat; caracterizează prin:
b. are rol important în contracţie; a. se mai numeşte miocard;
c. realizează cuplarea excitaţiei cucontracţia; b. miofibrilele nu prezintă alternanţa de benzi clare şi
d. toate răspunsurile sunt corecte; întunecate;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. are nucleul dispus periferic;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
105. Miofibrilele prezintă următoarele e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
caracteristici:
a. sunt situate în sarcolemă; 113. Celulele miocardice au următoarele
b. sunt elemente contractile; caracteristici:
c. au aspect omogen la microscopul optic; a. sunt hexagonale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. sunt ramificate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. sunt separate între ele, nevenind în contact;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
106. Miofibrilele: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. au o asezare la întâmplare;
b. sunt dispuse într-un aranjament pentagonal; 114. Fibra cardiacă se caracterizează prin:
c. prezintă o alternanţă de discuri clare şi întunecate; a. are un diametru mai mare decât fibra striată;
d. pentagoanele au în centru un miofilament de b. are o lungime mai mică decât fibra striată;
actină; c. nu are mitocondrii;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
107. Discurile clare şi întunecate :
a. sunt situate la acelaşi nivel în toate miofibrilele; 115. Fibra musculară cardiacă prezintă:
b. discurile se mai numesc membrane; a. meniscuri intercalare;
c. discurile clare sunt mult mai numeroase decât b. joncţiuni intercelulare specializate;
întunecate; c. joncţiunile sunt vizibile la microscopul optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

108. Discurile fibrei musculare: 116. Ţesutul muscular neted se caracterizează


a. sunt mai mari în fibra musculară netedă; prin:
b. dau aspectul striat fibrei musculare striate; a. intră în constituăia tunicii musculare a viscerelor;
c. dau aspectul striat fibrei musculare netede; b. intră în constituţia tunicii musculare a vaselor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. intră în constituţia muşchilor firelor de păr;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
109. Discurile fibrei musculare:
a. cele clare sunt străbătute de membrana Z; 117. Ţesutul muscular neted visceral este
b. cele întunecate sunt străbătute de zona H; constituit din fibre musculare:
c. segmentul cuprins între două membrane Z a. omogene;
constituie un sarcomer; b. cu contracţie voluntară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. cu contracţie comandată de către scoarţa
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. cerebrală;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
110. Sarcomerul: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este unitatea morfologică a miofibrilei;
b. este unitatea funţională a miofibrilei; 118. Contracţia ţesutului muscular neted visceral
c. este cuprins între două membrane H; este:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. voluntară;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. rapidă;
c. prelungită:
111. Miofibrilele sunt constituite din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. miofilamente; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. miofilamente groase formate din miozină;
c. miofilamente subţiri formate din actină;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
19
119. Ţesutul muscular neted visceral formează e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
musculatura:
a. tubului digestiv în întregime; 127. Fibra musculară netedă se caracterizează
b. plămânului; prin următoarele, cu o EXCEPŢIE:
c. a căilor aeriene respiratorii; a. are un nucleu stelat dispus central;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. are aspect fusiform;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. este formaăa din sarcolema;
d. are sarcoplasma cu organite comune;
120. Ţesutul muscular neted visceral formează e. are sarcoplasma cu organite specifice;
musculatura:
a. tractului genital; 128. Sursa de calciu necesar contracţiei se
b. arterelor; găseşte în:
c. testiculului; a. mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. reticulul endoplasmatic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. aparatul Golgi;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
121. Fibrele musculare ale ţesutului muscular e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
neted visceral:
a. au aspect fuziform; 129. Ţesutul muscular este alcătuit din:
b. au sarcoplasma omogenă; a. celule musculare;
c. sunt aşezate în straturi şi benzi; b. fibre musculare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. neuroni;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
122. Miofibrilele ţesutului muscular neted
visceral: 130. Ţesutul muscular se caracterizează prin:
a. nu au striaţii transversale; a. răspunde la excitaţii prin contracţii;
b. nu sunt organizate în sarcomere; b. este bogat inervat;
c. sunt dispuse paralel între ele, ceea ce le dă aspect c. este bogat vascularizat;
striat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
131. Ţesutul nervos este constituit din:
123. Ţesutul muscular neted multiunitar: a. celule specializate;
a. este format din fibre musculare separate: b. neuroni;
b. se găseşte în iris; c. celule gliale;
c. are contracţii fine şi limitate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
132. Neuronul:
124. Muşchii striaţi sunt ataşaţi: a. reprezintă unitatea morfologică a SN;
a. viscerelor; b. reprezintă unitatea funcţională a SN;
b. oaselor; c. are o formă variabilă;
c. receptorilor; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
133. Neuronul este constituit din:
125. Dimensiunea fibrelor musculare este: a. membrană;
a. mică la muşchiul cardiac; b. sarcoplasmă;
b. mare la muşchiul neted visceral; c. nuclei;
c. mică la muşchiul neted multiunitar; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

126. Viteza de contracţie a fibrelor musculare


este:
a. rapidă la muşchiul striat;
b. lentă la muşchiul neted visceral;
c. rapidă la muşchiul neted multiunitar;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
20
134. Neuronul se caracterizează prin:
a. prezintă prelungiri; 142. După funcţie neuronii pot fi:
b. dendrita este unică în toţi neuronii; a. senzitivi;
c. axonii pot fi multipli; b. motori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. de asociaţie;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
135. În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii
pot fi: 143. Neuronii senzitivi se caracterizează prin
a. unipolari; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. bipolari; a. recepţionează stimuli din mediul intern;
c. pseudounipolari; b. recepţionează stimuli din mediul exterior
d. multipolari; organismului;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. pot fi de asociaţie;
d. pot fi somatosenzitivi;
136. Neuronii unipolari se caracterizează prin: e. pot fi viscerosenzitivi.
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroidă;
b. au o singură prelungire; 144. Neuronii senzitivi se caracterizează prin:
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonaş din a. se mai numesc receptori;
coroidă; b. se găsesc în ganglionii spinali;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. deservesc sensibilitatea exteroceptivă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. deservesc sensibilitatea proprioceptivă;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
137. Neuronii pseudounipolari se caracterizează
prin: 145. Neuronii senzitivi se caracterizează prin:
a. au o prelungire care se divide în L; a. pot fi pseudounipolari;
b. axonul se distribuie la periferie; b. toţi au dendrita scurtă;
c. se găsesc în ganglionii spinali; c. nu deservesc sensibilitatea visceroceptivă;
d. dendrita pătrunde în SNC; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

138. Neuronii bipolari se găsesc în următoarele 146. Neuronii motori se caracterizează prin:
structuri: a. sunt în legatură cu receptorii;
a. ganglionul spinal Corti; b. pot fi somatomotori;
b. ganglionul cohlear Scarpa; c. pot fi visceromotori;
c. retină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. ganglionul spinal; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
e. mucoasa gustativă.
147. Neuronii motori:
139. Neuronii multipolari se caracterizează prin: a. sunt multipolari:
a. au numeroase prelungiri dendritice; b. au dimensiuni mici;
b. pot fi stelaţi, piramidali, piriformi; c. au axon scurt;
c. pot avea mai mulţi axoni; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
148. Neuronii motori pot fi întâlniţi în:
140. Neuronii multipolari se găsesc în a. scoarţa cerebrală;
următoarele structuri: b. substanţa cenuşie medulară;
a. scoarţa cerebrală; c. coarnele posterioare ale măduvei spinării;
b. scoarţa cerebeloasă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. coarnele anterioare ale măduvei; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 149. Neuronii motori determină contracţia:
a. musculaturii scheletice;
141. Forma neuronilor poate fi: b. musculaturii netede;
a. stelată, în retină; c. muşchiului neted visceral;
b. sferică, în retină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. piramidală, în scoarţa cerebrală; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte; 150. Neuronii motori pot fi:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. somatomotori;
21
b. visceromotori; 158. Dendritele se caracterizează prin:
c. de asociaţie; a. la origine sunt mai subţiri;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. conţin neurofibrile;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. conduc impulsul nervos spre efectori;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
151. Neuronii de asociaţie: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. au dimensiuni mari;
b. se mai numesc intercalari; 159. Axonul prezintă următoarele proprietăţi, cu o
c. determină contracţia musculaturii netede; EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este o prelungire unică;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. este o prelungire groasă;
c. este o prelungire lungă;
152. Neuronul este format din: d. nu conţine mitocondrii;
a. membrană; e. are axoplasmă.
b. dendrite;
c. axoni; 160. Axonul se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. membrana sa se numeşte axolemă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. emite colaterale;
c. se ramifică în porţiunea terminală;
153. Corpul neuronului este format din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. neurilemă (citoplasma neuronului); e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. neuroplasmă (membrana neuronului);
c. nucleu; 161. Ramificaţia terminală a axonului se
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracterizează prin:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. este reprezentată prin butonii terminali;
b. butonii conţin mediatori fizici;
154. Neurilema prezintă următoarele c. butonii conţin neurofibrile, mitocondrii şi ADN;
caracteristici: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. este groasă (1 mm); e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. are o structură lipoproteică;
c. delimitează nucleul; 162. Despre neuroni se pot afirma:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. dendritele constituie fibrele nervoase;
e. nici un răspuns nu este corect. b. axonii constituie fibrele nervoase;
c. corpul celular constituie substanţa cenuşie;
155. Neuroplasma conţine următoarele organite d. toate răspunsurile sunt corecte;
comune, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. centrozom;
b. mitocondrii; 163 Influxul nervos circulă:
c. ribozomi; a. centripet în dendrite;
d. reticul endoplasmatic; b. centrifug în axon;
e. lisosomi. c. în ambele sensuri prin dendrire;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
156. Organitele specifice neuronului sunt: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. corpii Nimes;
b. corpii tigroizi; 164. Fibrele nervoase pot fi:
c. neurofibrilele; a. mielinice, cu conducere saltatorie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. mielinice, cu conducere rapidă;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. amielice, cu conducere din aproape în aproape;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
157. Nucleul neuronului se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este unic în neuronii senzitivi somatici;
b. este dublu în neuronii motori somatici; 165. Structural, axonul prezintă următoarele teci:
c. este multiplu în neuronii de asociaţie; a. de mielină;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. Schwann;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. Harvey;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

22
166. Teaca de mielină se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. lipseşte la axonii cu diametrul mai mare de 2
microni; 174. Componenta presinaptică:
b. este prezentă la fibrele preganglionare; a. este reprezentată de butonul terminal al dendritei;
c. este prezentă la fibrele postganglionare; b. conţine mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. conţine vezicule cu mediator fizic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
167. Rolurile tecii de mielină sunt:
a. izolator electric; 175. Veziculele cu mediator conţin :
b. accelerează conducerea impulsului nervos; a. noracetilcolină;
c. acoperă teaca Schwann; b. noradrenalină;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. ADH;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
168. Teaca Schwann se caracterizează prin
următoarele, cu o EXCEPŢIE: 176. Fanta sinaptică:
a. se dispune în jurul tecii de mielină: a. este un spaţiu de 1-2mm;
b. este formată de celule Schwann; b. conţine vezicule cu mediator;
c. este o teacă continuă; c. este dispusă între membrana presinaptică şi cea
d. fiecărui segment internodal de mielină dintre două postsinaptică;
strangulaţii Ranvier îi corespunde o singură celulă d. toate răspunsurile sunt corecte;
Schwann; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. secretă teaca de mielină.
177. Componenta postsinaptică poate fi
169. Teaca Schwann: membrana:
a. este formată din celule gliale; a. unei dendrite;
b. între celulele Schwann se află stangulaţiile Rainer; b. unui corp neuronal;
c. are rol energetic; c. unei fibre musculare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

170. Teaca Henle se caracterizează prin 178. Sinapsa poate fi:


următoarele: a. axodendritică;
a. nu este izolator electric; b. axosomatică;
b. are rol în rezistenta; c. neuromusculară;
c. separă membrana plasmatică a celulei Schwann d. toate răspunsurile sunt corecte;
de ţesutul conjunctiv din jur; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 179. Prin intermediul sinapselor neuroneuronale
se realizează o reţea de:
171. Teaca Henle: a. recepţie a informaţiilor;
a. este o teacă continuă; b. conducere a informaţiilor;
b. este de natură glială; c. stocare a informaţiilor;
c. are rol de apărare; d. integrare a informaţiilor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
180. Etapele transmiterii sinaptice sunt
172. Celula nervoasă are următoarele proprietăţi: următoarele, cu o EXEPŢIE
a. excitabilitatea; a. sinteza mediatorului chimic;
b. conductibilitatea; b. stocarea mediatotului chimic;
c. contractilitatea; c. eliberarea mediatorului în fanta postsinaptică;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. acţiunea mediatorului asupra membranei
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. postsinaptice;
e. apariţia potenţialului postsinaptic excitator.
173. Sinapsa:
a. este o legătură morfofuncţională;;
b. este o legătură de continuitate;;
c. are cinci componente;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
23
181. Întârzierea sinaptică durează; 2. un tip de ţesut;
a. 0,5 ms; 3. mai multe sisteme;
b. 5 ms; 4. mai multe tipuri de ţesuturi;
c. 10 ms;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 6. Ţesutul epitelial:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 1. poate fi format din mai multe straturi de celule;
2. formeaza dermul;
182. Circulaţia unidirecţională a impulsului 3. poate fi format dintr-un singur strat de celule;
nervos este condiţionată de: 4. căptuşeşte la exterior organele interne.
a. membrana postsinaptică;
b. dispunerea veziculelor sinaptice numai în butonii 7. Celulele epiteliale pot fi:
terminali; 1. cubice;
c. orientarea şi dimensiunile fantei sinaptice; 2. legate între ele printr-o substanţă gelatinoasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. tubulare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. cilindrice.

183. Celulele gliale: 8. Epiteliile formează:


a. se găsesc şi în ţesutul adipos; 1. endocardul;
b. au funcţii trofice (fagocitare); 2. epidermul;
c. au funcţii metabolice; 3. epicardul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. dermul.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
9. Epiteliile căptuşesc cavităţile care comunică cu
184. Celulele gliale au următoarele caracteristici: exteriorul:
a. au funcţia de nutriţie a neuronilor; 1. inima;
b.se interpun între neuroni şi vasele sanguine; 2. tubul digestiv;
c. au funcţie de susţinere; 3. rinichiul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. căile respiratorii.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
10. Epiteliile căptuşesc cavităţile închise:
1. vase sanguine;
COMPLEMENT MULTIPLU. 2. ficat;
3. splină;
4. inima.
1. Pe parcursul dezvoltării ontogenetice se
desfăşoară: 11. Epiteliile formează:
1. o evoluţie cantitativă; 1. receptorii analizatorilor;
2. creşterea numărului de celule; 2. tunica externă a vaselor de sânge;
3. o evoluţie cantitativă ; 3. parenchimul glandelor;
4. histogeneza; 4. structuri receptoare.

2. Histogeneza este procesul de: 12. Epiteliile se caracterizează prin:


1. diferenţiere a celulelor; 1. nu sunt vascularizate;
2. formare a organelor; 2. nutriţia lor se face de către vase capilare proprii;
3. specialzare a celulelor;. 3. nutriţia lor se face din ţesutul conjunctiv care le
4. diferenţiere a organelor. însoţesc;
4. vascularizează şi ţesutul conjunctiv subiacent.
3. Ţesutul este o grupare de celule:
1. diferenţiate; 13. Epiteliul se caracterizează prin:
2. care au aceeaşi structură; 1. în el pătrund vase de sânge;
3. care au aceeaşi funcţie; 2. se hrăneşte prin intermediul membranei bazale;
4. care au aceeaşi duraţa de viaţă. 3. are întotdeauna un singur rând de celule;
4. se poate găsi la suprafaţa organismului.
4. Organogeneza:
1. este procesul de asamblare a ţesuturilor în organe;
2. este procesul de diferenţiere a celulelor;
3. precede histogeneza;
4. urmează după histogeneză;
5. În alcătuirea organelor participă:
1. un sisteme;
24
14. Din punct de vedere funţional epiteliile pot fi: 23. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează
1. de acoperire; prin:
2. glandulare; 1. unele prezintă un platou striat;
3. senzoriale; 2. au uneori două straturi celulare;
4. musculare. 3. formează la interiorul mucoasei digestive o
bordură în perie;
15. Epiteliile de acoperire: 4. în mucoasa trompelor uterine are rol absorbant.
1. acoperă organismul la exterior;
2. căptuşesc la interior organele parenchimatoase; 24. După forma celulelor, epiteliile stratificate pot
3. sunt însoţite de ţesut conjunctiv; fi:
4. au o grosime de 3-5mm. 1. pavimentoase;
2. cubice;
16. Epiteliile de acoperire, după numărul 3. cilindrice;
straturilor, pot fi: 4. stelate.
1. simple;
2. unistratificate; 25. Epiteliul pavimentos stratificat este localizat
3. stratificate; în mucoasa:
4. pseudostratificate; 1. bucală;
2. epiderm;
17. Epiteliile unistratificate pot fi: 3. piele
1. pavimentoase; 4. esofagiană;
2. cu celule poligonale;
3. cu celule cubice; 26. Epiteliul cilindric stratificat este localizat în:
4. cu celule stelate. 1. stomac;
2. canale mari de excreţie ale glandelor salivare;
18. Epiteliile pavimentoase simple formează 3. vălul palatin;
peretele intern al: 4. intestin;
1. vaselor sanguine;
2. arterelor; 27. Canalele excretoare ale glandelor exocrine au
3. venelor; un epiteliu:
4. arterelor mari. 1. cilindric stratificat;
2. cubic simplu;
19. Epiteliile pavimentoase simple tapetează: 3. cubic stratificat;
1. pleura; 4.de tranziţie
2. pericardul;
3. peritoneul; 28. Epiteliul pseudostratificat se caracterizează
4. stomacul. prin:
1. are celulele aşezate pe un singur strat;
20. Epiteliile cubice simple intră în constituţia 2. prezintă nucleii la aceeaşi înălţime;
mucoaselor:: 3. are celulele aşezate pe membrana bazală;
1. bronhiolelor; 4. nu este vascularizat.
2. faringiene;
3. duodenale; 29. Traheea prezintă un epiteliu de tip:
4. unor canale mici de excreţie a glandelor salivare. 1. cu un singur rând de celule;
2. cubic;
21. Epiteliile cilindrice simple intră în constituţia 3. pseudostratificat;
mucoasei: 4. pavimentos simplu;
1. tubului digestiv de la stomac la rect;
2. ureterului; 30. Bronhiile principale au un epiteliu de tip:
3. trompelor uterine; 1. cilindric stratificat;
4. vezicii biliare. 2. pseudostratificat;
3. cilindric simplu;
22. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează 4. cu un singur rând de celule.
prin:
1. au celule cu cili; 31. Epiteliile de tranziţie:
2. au celule cu microvili; 1. sunt epiteliile la care numărul straturilor variază în
3. au rol de epiteliu absorbant; funcţie de gradul de distensie a organului;
4. nu se întâlnesc în inimă. 2. intră în constituţia mucoasei ureterelor;
3. intră în constituţia mucoasei vezicii urinare;
4. intră în constituţia mucoasei renale.
25
41. Ţesutul conjunctiv se caracterizează prin:
32. Epiteliile glandulare: 1. nu are acelaşi aspect în toate varietăţile;
1. sunt formate din celule diferenţiate; 2. toate ţesuturile conjunctive au fibre;
2. sunt formate din celule care au proprietatea de a 3. este vascularizat;
elibera produşi de secreţie; 4. este variat ca rol funcţional;
3. au celule dispuse în diferite moduri;
4. celulele sunt în asociaţie cu ţesut conjunctiv; 42. Ţesutul conjunctiv are următoarele
caracteristici:
33. Produşii de secreţie ai glandelor pot fi 1. este format din celule conjunctive;
eliminaţi în diferite zone, ale organismului: 2. este format din fibre conjunctive;
1. în afara organismului; 3. este format din substanţă fundamentală;
2. în lumenul unor organe; 4. este variat ca morfologie;
3. direct în sânge;
4. la suprafaţa tegumentului. 43. Fibrele conjunctive:
1. sunt de trei feluri;
34. Produşii de secreţie ai glandelor exocrine pot 2. fibrele elastice nu sunt dispuse în reţea;
fi eliminaţi în diferite zone, ale: 3. fibrele colagene sunt omogene;
1. la exterior; 4. sunt asemănătoare celor musculare;
2. la suprafaţa corpului;
3. în cavitatea gastrică; 44. Fibrele de reticulină:
4. în cavitatea bucală. 1. formează o reţea;
2. conţin elastină;
35. Celulele epiteliilor glandulare: 3. sunt dispuse paralel între ele;
1. nu sunt toate de aceeaşi formă; 4. se găsesc în splină.
2. în citoplasma lor nu prezintă aparat Golgi;
3. în citoplasma lor prezintă mitocondrii; 45. Substanţa fundamentală:
4. în citoplasma lor prezintă neurofibrile; 1. ocupă spaţiul dintre fibre;
2. intervine în metabolismul glucozei;
36. Glandele exocrine: 3. ocupă spaţiul dintre celule;
1. se deosebesc între ele prin morfologia lor; 4. poate fi numai moale.
2. toate au canal excretor;
3. se deosebesc între ele prin produsul secretat; 46. Ţesuturile conjunctive se clasifică în :
4. se deosebesc prin hormonul secretat. 1. moi;
2. semidure;
37. Glandele endocrine se caracterizează prin: 3. dure;
1. toate nu au canal excretor; 4. semimoi.
2. sunt vascularizate;
3. produsul de secreţie este descărcat în sânge; 47. Ţesuturile conjunctive moi au următoarele
4. produsul de secreţie poate fi descărcat şi în varietăţi:
diverse cavităţî. 1. cartilaginos;
2. lax.;
38. Epiteliile senzoriale recepţionează: 3. hialin;
1. stimuli din mediul intern; 4. reticulat.
2. senzaţii conştiente;
3. stimuli din mediul extern; 48. Ţesutul conjunctiv lax are următoarele
4. senzaţii inconştiente. caracteristici:
1. este forma cea mai raspândită;
39. Epiteliile senzoriale sunt constituite din: 2. are rol de apărare;
1. celule epiteliale; 3. are rol de susţinere;
2. celule epiteliale senzoriale; 4. însoţeşte alte ţesuturi.
3. neuroni senzitivi;
4. celule gliale. 49. Rolurile ţesutului conjunctiv lax sunt:
1. formarea elementelor figurate ale sângelui;
40. Epiteliile senzoriale intră în structura 2. trofic;
segmentelor periferice ale analizatorilor 3. izolare termică;
1. olfactiv; 4. de apărare.
2. vizual;
3. gustativ;
4. auditiv

26
50. Ţesutul conjunctiv lax este localizat:
1 în. organe; 60. Ţesutul elastic are următoarele caracteristici:
2 în. hipoderm; 1. are numeroase fibre colagene;
3 în. muşchi; 2. predomină fibrele elastice;
4. sub epitelii. 3. nu este vascularizat;
4. se întâlneste în tunica mediea arterelor mari.
51. Ţesutul reticulat:
1. este format din celule cu multe prelungiri; 61. Ţesutul cartilaginos:
2. conţine predominant fibre colagene; 1. are substanţă fundamentală cu fibre elastice;
3. are substanţă fundamentală; 2. asigură rezistenţă mecanică;
4. nu formează o reţea; 3. nu este vascularizat;
4. este puternic vascularizat.
52. Ţesutul reticulat se întâlneşte în:
1. măduva osoasă; 62. Substanţa fundamentală a ţesului cartilaginos
2. splină; este încarcată cu:
3. ganglionii limfatici; 1. fosfat tricalcic;
4. miocard 2. condrină;
3. săruri de calciu şi fosfor;
53. Ţesutul adipos are următoarele roluri: 4. săruri de sodiu.
1. trofic;
2. depozit de grăsimi; 63. Funcţiile ţesutului cartilaginos sunt:
3. mecanic; 1. asigură rezistenţă;
4. termogenetic; 2. formarea elementelor figurate ale sângelui;
3. mecanică;
54. Ţesutul adipos se întâlneşte în jurul 4. izolare termică;
următoarelor organe
1. ficat; 64. Ţesutul cartilaginos are următoarele
2. inimă; proprietăţi:
3. stomac; 1. nu este vascularizat;
4. globi oculari. 2. bun izolator electric;
3. nu conduce impulsuri;
55. Ţesutul adipos se găseşte în: 4. nutriţia lui se realizează din ţesutul co njunctiv care
1. hipoderm; îl înconjoară.
2. splină;
3. mezenter; 65. Cartilajul este învelit la suprafaţă de:
4. ovar. 1. ţesut conjunctiv;
2. ţesut care îl vascularizează;
56. În ţesutul adipos predomină celulele: 3. pericondru;
1. care depozitează glucoză; 4. ţesut dur.
2. adipoase;
3. reticulare; 66.Celulele cartilaginoase sunt:
4. adipocitele 1. stelate;
2. condroblaste, celule tinere;
57. Ţesutul fibros este format din: 3. multinucleate;
1. fibre de colagen; 4. condrocite, celule adulte;
2. fibre musculare;
3. celule gliale; 67. Nutriţia cartilajului se realizează:
4. substanţă fundamentală. 1. prin difuziune;
2. cartilajul nu este nutrit;
58. Ţesutul fibros are următoarele roluri: 3. de către pericondru;
1. mecanic; 4. vase proprii.
2. fagocitoză;
3. protector; 68. Ţesutul cartilaginos formează cartilajele care
4. trofic. asigură:
1. rezistenţă mecanică;
59. Ţesutul fibros se întâlneşte în: 2. troficitate;
1. fascii; 3. elasticitate;
2. tendoane; 4. contractilitate.
3. aponevroze;
4. capsulele unor organe;
27
69. După cantitatea şi varietatea fibrelor, 78. Osteoblastele se caracterizează prin
cartilajele pot fi: următoarele:
1. hialine; 1. secretă substanţa fundamentală;
2. elastice; 2. sunt multinucleate;
3. fibroase; 3. sunt celule osoase tinere;
4. moi. 4. sunt adăpostite în cavităţi.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
79. Osteocitele se caracterizează prin:
70. Ţesutul cartilaginos hialin este întâlnit în 1. sunt stadiul final al maturizării osteoblastelor;
următoarele structuri: 2. sunt localizate în proeminenţe osoase numite
1. scheletul embrionului; osteoplaste;
2. cartilajele costale; 3. sunt celule osoase diferenţiate care nu se mai
3.cartilajele traheale; divid;
4. cartilajele bronhiilor. 4. au rol fagocitar.

71. Cartilajul elastic este întâlnit în; 80. Osteoplastele se caracterizează prin:
1. epiglotă; 1. în fiecare osteoplast se găseşte un osteocit;
2. meniscurile articulare; 2. prezintă canalicule osoase care nu se unesc cu
3. cartilajele costale; cele învecinate;
4. epiglotă. 3. în canalicule patrund prelungirile osteoclatelor;
4. sunt cavităţi ale substanţei fundamentale.
72. Cartilajul fibros este întâlnit în următoarele
structuri: 81. Osteoclastele prezintă urmatăoarele
1. discurile intervertebrale; caracteristici:
2. cartilajele simfizare; 1. sunt celule gigantice;
3. meniscurile articulare; 2. sunt situate în osteoplaste;
4. trahee. 3. sunt celule multinucleate;
4. se găsesc numai în perioada embrionară.
73. Ţesutul osos prezintă urmatoarele
caracteristici: 82. Ţesutul osos compact se caracterizează prin
1. este adaptat pentru funcţia de suport; următoarele:
2. este adaptat pentru funcţia de protecţie; 1. se mai numeşte ţesut osos haversian;
3. este ţesutul cel mai dur; 2. formează stratul de la suprafaţa epifizelor;
4. este ţesutul cel mai rezistent. 3. formează stratul de la suprafaţa oaselor scurte;
4. formează lamele superficiale ale oaselor late.
74. Ţesutul osos se prezintă sub următoarele
forme: 83. Canalele Havers se caracterizează prin:
1. haversian; 1. sunt dispuse în anumite porţiuni ale osului;
2. compact; 2. în jurul lor se dispun lamele osoase;
3. spongios; 3. nu conţin vase de sânge;
4; trabecular. 4. conţin tesut conjunctiv.

75. În structura celor două tipuri de ţesut osos se 84. În jurul canalului Havers substanţa osoasă se
găsesc: dispune astfel:
1. aceleaşi elemente; 1. sub forma de lamele osoase concentrice;
2. elementele sunt în proporţii diferite; 2. între lamele se găsesc osteoplaste cu osteoblaste;
3. elementele sunt în aranjamente diferite; 3. în jurul unui canal Havers sunt 5-30 lamele
4. neuroni în proporţii diferite. osoase;
4. sub formă de plăci osoase.
76. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din:
a. celule osoase; 85. Osteonul este format din:
b. substanţă fundamentală; 1. un canal Havers;
3. fibre 2. 10-20 fibre reticulare;
4. membrană bazală. 3. lamelele osoase din jurul canalului;
4. 10-20 fibre de colagen.
77. Celulele osoase sunt reprezentate de:
1. osteoblaste;
2. osteocite;
3. osteoclaste;
4. osteoplaste.
28
86. Osteonul se caracterizează prin: 95. Ţesutul muscular striat se întâlneSte la nivelul
1. se mai numeşte sistem haversian; următoarelor organe:
2. este unitatea morfologică a osului; 1. limbă;
3. este unitatea funcţională a osului; 2. faringe;
4. într-un os se găsesc 10-18 osteoane. 3. porţiunea superioară a esofagului;.
4. cavitatea bucală.
87. Între sistemele haversiene se găsesc:
1. osteoplaste; 96. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
2. canale Havers cu osteoclaste; următoarelor sfinctere:
3. condrocite; 1. anal extern;
4. osteocite. 2. rectal extern;
3. uretral extern;
88. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin: 4. anal intern.
1. se mai numeşte ţesut osos trabecular;
2. are aspect gelatinos; 97. Fibra musculară striată se caracterizează prin:
3. are un număr redus de canale Havers; 1. este alungită;
4. intră în constituţia epifizei femurale. 2. este involuntară;
3. are dimensiuni mai mici decât cea netedă;
89. Ţesutul osos spongios se găseşte în: 4. este inervată de sistemul nervos somatic.
1. epifizele oaselor lungi;
2. interiorul oaselor scurte; 98. Fibra musculară striată are următoarele
3. interiorul oaselor late; caracteristici:
4. în diafiza oaselor lungi. 1. este multinucleată;
2. nucleii sunt situaţi central;
90. Ţesutul osos spongios este format din: 3. are nucleii situaţi periferic;
1. lamele osoase; 4. are la exterior sarcoplasma.
2. trabecule;
3. areole; 99. Sarcoplasma prezintă:
4. canale Harvey. 1. organite comune;
2. mitocondrii;
91. Areolele ţesutului osos spongios se 3. reticul endoplasmatic;
caracterizează prin: 4. centrozom.
1. comunică cu ospeoplastele;
2. conţin măduva hematogenă; 100. Sarcoplasma conţine:
3. fac parte din sisteme haversiene; 1. se mai numeşte membrana internă;
4. sunt neregulate. 2. un sistem tubular specific;
3. vezicule cu mediator;
92. Ţesutul muscular se caracterizează prin 4. sistemul tubular derivă din sarcolemă;
următoarele:
1 este adaptat funcţiei de contracţie; 101. Sarcoplasma conţine:
2. celula musculară se numeşte fibră musculară; 1. organite specifice;
3. membrana celulară se numeşte sarcolemă; 2. incluziuni citoplasmatice;
4. citoplasma celulară se numeşte sarcoplasmă; 3. miofibrile;
4. gliofibrile.
93. După particularităţile miofibrilelor, ţesutul
muscular se împarte în: 102. Reticulul sarcoplasmatic prezintă
1. neted; următoarele caracteristici:
2. striat; 1. este foarte dezvoltat;
3. miocard; b. are rol important în contracţie;
4. neted de tip cardiac 3. realizează cuplarea excitaţiei cucontracţia;
4. are lisosomi.
94. Ţesutul muscular striat se caracterizează prin
următoarele: 103. Miofibrilele prezintă următoarele
1. este format din miofibrile; caracteristici:
2. nu formează sfinctere; 1. sunt situate în sarcoplasmă;
3. se contractă voluntar; 2. au aspect eterogen la microscopul optic;
4. nu are inervaţie somatică. 3. sunt elemente contractile;
4. străbat sarcolema la exteriorul acesteia.

29
104. Miofibrilele: 113. Fibra musculară cardiacă prezintă:
1. au o asezare ordonată; 1. discuri intercalare;
2. sunt dispuse într-un aranjament pentagonal; 2. joncţiuni intercelulare specializate;
3. prezintă o alternanţă de discuri clare şi întunecate; 3. joncţiunile sunt vizibile la microscopul electronic;
4. pentagoanele au în centru un miofilament de 4. neurofibrile
actină;
114. Ţesutul muscular neted se caracterizează
105. Discurile clare şi întunecate: prin:
1. sunt situate la acelaşi nivel în toate miofibrilele; 1. intră în constituăia tunicii musculare a viscerelor;
2. discurile clare sunt mult mai numeroase decât 2. intră în constituţia tunicii musculare a vaselor;
întunecate; 3. intră în constituţia muşchilor firelor de păr;
3. discurile se mai numesc benzi; 4. are inervaţie somatică.
4. sunt dispuse în grupuri de câte patru.
115. Ţesutul muscular neted visceral este
106. Discurile fibrei musculare: constituit din fibre musculare:
1. sunt mai mari în fibra musculară netedă; 1. omogene;
2. dau aspectul striat fibrei musculare striate; 2. dispuse ordonat;
3. dau aspectul striat fibrei musculare netede; 3. cu mai mulţi nuclei;
4. sunt străbătute de membrane. 4. cu contracţie involuntară.

107. Discurile fibrei musculare: 116. Contracţia ţesutul muscular neted visceral
1. cele clare sunt străbătute de membrana Z; este:
2. cele întunecate sunt străbătute de zona H; 1. involuntară;
3. segmentul cuprins între două membrane Z 2. lentă;
constituie un sarcomer; 3. prelungită:
4. sunt fuziforme. 4. foarte puternică.

108. Sarcomerul: 117. Ţesutul muscular neted visceral formează


1. este unitatea morfologică a miofibrilei; musculatura:
2. este cuprins între două membrane H; 1. tubului digestiv de la stomac la colon;
3. este unitatea funţională a miofibrilei; 2. plămânului;
4. are formă stelată. 3. duodenului;
4. a căilor aeriene respiratorii: faringe, trahee.
109. Miofibrilele sunt constituite din:
1. miofilamente; 118. Ţesutul muscular neted visceral formează
2. miofilamente groase formate din miozină; musculatura:
3. miofilamente subţiri formate din actină; 1. tractului genital;
4. sarcolemă. 2. arterelor;
3. arteriolelor;
110. Ţesutul striat de tip cardiac se 4. venelor.
caracterizează prin:
1. se mai numeşte miocard; 119. Fibrele musculare ale ţesutului muscular
2. are nucleul dispus periferic; neted visceral:
3. are inervaţie somatică; 1. au aspect fuziform;
4. are contracţie involuntară. 2. au sarcoplasma omogenă;
3. sunt aşezate în straturi şi benzi;
111. Celulele miocardice au următoarele 4. au aspect tetraedric.
caracteristici:
1. vin în contact unele cu altele; 120. Miofibrilele ţesutului muscular neted
2. prezintă cili; visceral:
3. sunt ramificate; 1. nu au striaţii transversale;
4. sunt separate între ele, nevenind în contact 2. sunt dispuse paralel între ele, ceea ce le dă aspect
striat;
112. Fibra cardiacă se caracterizează prin: 3. sunt mai groase decât la ţesutul muscular striat;
1. are un diametru mai mic decât fibra striată; 4. nu sunt organizate în sarcomere.
2. are o lungime mai mică decât fibra striată;
3. are mitocondrii;
4. are nucleu.

30
121. Ţesutul muscular neted multiunitar: 130. Neuronul se caracterizează prin următoarele:
1. este format din fibre musculare separate: 1. prezintă prelungiri;
2. se găseşte în iris; 2. dendrita este unică în toţi neuronii;
3. are contracţii fine şi limitate; 3. axonii pot fi multipli;
4. celulele sale sale au un singur nucleu. 4. are mitocondrii.

122. Dimensiunea fibrelor muscuare este: 131. În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii
1. mare la muşchiul cardiac; pot fi:
2. mică la muşchiul neted visceral; 1. ipolari;
3. mică la muşchiul neted multiunitar; 2. olari;
4. mare la muşchiul striat. 3. peudounipolari;
4. ipolari;
123. Viteza de contracţie a fibrelor musculare
este: 132. Neuronii unipolari se caracterizează prin:
1. rapidă la muşchiul striat; 1. sunt rprezenţ în retină
2. lentă la muşchiul neted visceral; 2. au o singură prelungire;
3. lentăă la muşchiul neted multiunitar; 3. sunt reprezentati de celulele cu bastonaş din
4. medie la muşchiul cardiac. coroidă;
4. au axon.
124. Fibra musculara netedă se caracterizează
prin următoarele: 133. Neuronii pseudounipolari se caracterizează
1. are aspect fusiform; prin:
2. este formata din sarcolema; 1. au o prelungire care se divide în L;
3. are sarcoplasma cu organite comune; 2. se gasesc în ganglionii spinali;
4. are sarcoplasma cu organite specifice; 3. nul se distribuie la periferie;
4. dendrita ajunge la receptor.
125. Ţesutul muscular este alcătuit din:
1. celule musculare; 134 Neuronii bipolari se găsesc în următoarele
2. neuroni; structuri:
3. fibre musculare; 1. mucoasa olfactivă;
4. celule gliale. 2. ganglionul cohlear Scarpa;
3. retină;
126. Ţesutul muscular se caracterizează prin: 4. ganglionul vestibular Corti.
1. răspunde la excitaţii prin contracţii;
2. este bogat inervat; 135. Neuronii multipolari se caracterizează prin:
3. este bogat vascularizat; 1. au numeroase prelungiri dendritice;
4. are numai contracţie voluntară. 2. pot avea doi axoni;
3. pot avea miofibrile;
127. Ţesutul nervos este constituit din: 4. fi stelati, piramidali, piriformi;
1. celule specializate;
2. neuroni; 136. Neuronii multipolari se găsesc în
3. celule gliale; următoarele structuri:
4. celule adipoase. 1. scoarţa cerebrală;
2. scoarţa cerebeloasă;
128. Neuronul: 3. coarnele anterioare ale măduvei;
1. reprezintă unitatea morfologică a SN; 4. meninge.
1. reprezintă unitatea funcţională a SN;
3. are o formă variabilă; 137. Forma neuronilor poate fi:
4. are prelungiri. 1. stelată, în scoarţa cerebrală;
2. sferică, în zonele motorii ale scoarţei cerebrale;
129. Neuronul este constituit din: 3. piramidală, în scoarţa cerebrală;
1. membrană; 4. piriformi, în scoarţa cerebeloasă.
2. sarcoplasmă;
2. nucleu; 138. După funcţie neuronii pot fi:
4. sarcolemă. 1. senzitivi;
2. motori;
3. de asociaţie;
4. mixti.

31
139. Neuronii senzitivi se caracterizează prin 4. dendrite.
următoarele:
1. recepţionează stimuli din mediul intern; 149. Corpul neuronului este format din:
2. recepţionează stimuli din mediul exterior 1. neurilemă;
organismului; 2. neuroplasmă;
3. pot fi somatosenzitivi; 3. nucleu;
4. pot fi viscerosenzitivi. 4. axoni.

140. Neuronii senzitivi se caracterizează prin: 150. Neurilema prezintă următoarele


1. se mai numesc receptori; caracteristici:
2. se găsesc în ganglionii spinali; 1. este groasă (1 mm);
3. deservesc sensibilitatea exteroceptivă; 2. are o structură lipoproteică;
4. deservesc sensibilitatea proprioceptivă. 3. delimitează nucleul;
4. prezintă pori.
141. Neuronii senzitivi se caracterizează prin:
1. pot fi pseudounipolari; 151. Neuroplasma conţine următoarele organite
2. toţi au dendrita scurtă; comune:
3. deservesc sensibilitatea visceroceptivă; 1. mitocondrii;
4. nu deservesc sensibilitatea exteroceptivă. 2. ribozomi;
3. reticul endoplasmatic;
142. Neuronii motori se caracterizează prin: 4. lisosomi.
1. sunt în legatură cu receptorii;
2. pot fi somatomotori; 152. Organitele specifice ale neuronului sunt:
3. recepţionează impulsurile periferice; 1. corpii tigroizi;
4. pot fi visceromotori; 2. corpii Nimes;
3. neurofibrilele;
143. Neuronii motori: 4. miofibrilele.
1. sunt multipolari:
2. au dimensiuni mici; 153. Nucleul neuronului se caracterizează prin:
3. au axon scurt; 1. este unic în neuronii senzitivi somatici;
4. inervează muşchii. 2. este multiplu în neuronii de asociaţie;
3. este dublu în neuronii motori somatici;
144. Neuronii motori pot fi întâlniţi în: 4. este situat central.
1. scoarţa cerebrală;
2. substanţa cenuşie medulară; 154. Dendritele se caracterizează prin:
3. coarnele anterioare ale măduvei spinării; 1. la origine sunt mai groase;
4. ganglionii spinali. 2. conţin neurofibrile;
3. conduc impulsul nervos centripet;
145. Neuronii motori determină contracţia: 4. sunt prelungiri unice în toţi neuronii.
1. musculaturii scheletice;
2. musculaturii netede; 155. Axonul prezintă următoarele proprietăţi:
3. muşchiului neted visceral; 1. este o prelungire unică;
4. muşchiului neted multiunitar. 2. este o prelungire groasă;
3. este o prelungire lungă
146. Neuronii motori pot fi: 4. are axoplasmă.
1. somatomotori;
2. de asociaţie; 156. Axonul se caracterizeaza prin:
3. intercalari; 1. membrana sa se numeşte axolemă;
4. visceromotori 2. emite colaterale;
3. se ramifică în porţiunea terminală;
147. Neuronii de asociaţie: 4. ramificaţiile colaterale conţin butoni terminali.
1. au dimensiuni mici;
2. sunt în legătură cu efectorii; 157. Ramificaţia terminală a axonului se
3. se mai numesc intercalari; caracterizează prin:
4. sunt în legătură cu receptorii. 1. este reprezentată prin butonii terminali;
2. butonii conţin mediatori chimici;
148. Neuronul este format din: 3. butonii conţin neurofibrile, mitocondrii;
1. sarcolemă; 4. butonii conţin ADN.
2. membrană;
3. sarcoplasmă;
32
158. Despre neuroni se pot afirma: 167. Teaca Henle:
1. dendritele constituie fibrele nervoase; 1. este o teacă continuă;
2. axonii constituie fibrele nervoase; 2. este de natură glială;
3. corpul celular constituie substanţa cenuşie; 3. este izolator electric;
4. corpi neuronali nu există decât în SNC. 4. are rol de apărare.

159 Influxul nervos circulă: 168. Celula nervoasă are următoarele proprietăţi:
1. centripet în dendrite; 1. excitabilitatea;
2. în ambele sensuri prin dendrire; 2. elasticitatea;
3. centrifug în axon; 3. conductibilitatea;
4. în ambele sensuri prin axon. 4. contractilitatea.

160. Fibrele nervoase pot fi: 169. Sinapsa:


1. mielinice, cu condere saltatorie; 1. este o legătură morfofuncţională;
2. mielinice, cu conducere rapidă; 2. este o legătură de contiguitate;
3. amielice, cu conducere din aproape în aproape; 3. are trei componente;
4. amielice, cu conducere lentă. 4. transmite impulsul de la un neuron la altul.

161. Structural, axonul prezintă următoarele teci: 170. Componenta presinaptică:


1. Harvey; 1. este reprezentată de butonul terminal al axonului;
2. de mielină; 2. conţine ADN;
3. Ranvier; 3. conţine vezicule cu mediator chimic;
4. Schwann. 4. este situată la 2-3 mm de cea postsinaptică.

162. Teaca de mielină se caracterizează prin: 171. Veziculele presinaptice conţin:


1. este prezentă la fibrele postganglionare; 1. acetilcolină;
2. este prezentă la fibrele preganglionare; 2. noradrenalină;
3. nu se întâlneşte în SNV; 3. adrenalină;
4. lipseşte la fibrele postganglionare. 4. noracetilcolină.

163. Rolurile tecii de mielină sunt: 172. Fanta sinaptică:


1. izolator electric; 1. are 1-2mm;
2. de protecţie pentru corpul neuronal; 2. este un spaţiu între membrana presinaptică şi cea
3. accelerează conducerea impulsului nervos; postsinaptică;
4. acoperă teaca Schwann. 3. conţine vezicule cu mediator;
4. este dispusă între membrana presinaptică şi cea
164. Teaca Schwann se caracterizează prin postsinaptică.
următoarele:
1. se dispune în jurul tecii de mielină: 173. Componenta postsinaptică poate fi
2. este formată de celule Schwann; membrana:
3. fiecărui segment internodal de mielină dintre două 1. unui axon;
strangulaţii Ranvier îi corespunde o singură celulă 2. unui corp neuronal;
Schwann; 3. unei fibre musculare;
4. secretă teaca de mielină. 4. butonului terminal.

165. Teaca Schwann: 174. Sinapsele pot fi:


1. este formată din celule gliale; 1. axodendritice;
2. între celulele Schwann se află stangulaţiile Rainer; 2. axosomatice;
3. are rol energetic; 3. neuromusculare;
4. nu este izolator electric. 4. axoaxonice.

166. Teaca Henle se caracterizează prin 175. Prin intermediul sinapselor neuroneuronale
următoarele: se realizează o reţea de:
1. are rol în permeabilitate; 1. recepţie a informaţiilor;
2. are rol în rezistenţă; 2. recepţie a senzaţiilor;
3. separă membrana plasmatică a celulei Schwann 3. stocare a informaţiilor;
de ţesutul conjunctiv din jur; 4. conducere a informaţiilor.
4. este izolator electric.

33
176. Etapele transmiterii sinaptice sunt
următoarele:
1. sinteza mediatorului chimic;
2. stocarea mediatotului chimic;
3. acţiunea mediatorului asupra membranei
postsinaptice;
4. apariţia potenţialului postsinaptic excitator.

177. Întârzierea sinaptică durează;


1. 0,5 ms;
2. 5 ms;
3. 10 ms;
4. 0,6 ms.

178. Celulele gliale:


1. se găsesc şi în ţesutul adipos;
2. au funcţii trofice;
3. au rol în hematopoieză;
4. au funcţii metabolice.

179. Celulele gliale au următoarele caracteristici:


1. au funcţia de nutriţie a neuronilor;
2. se interpun între neuroni şi vasele sanguine;
3. au funcţie de susţinere;
4. au funcţii metabolice (cicatrizare).

34