Sunteți pe pagina 1din 50

Ochii Beatricei

Cum ardta cu adevdrat lumea lai Dante?

Tema conferinqei" pe care o voi gine aziinfaqa dvs. este


cuprinsi in rispunsul la intrebarea: Cum ardta cw ade-
vdrat lamea lui Dante i Ca si putem inqelege rispunsul,
rebuie si pricepem exact intrebarea. Or, pentru aceas-
ta e necesar si vi explic doui lucruri: ce inseamni aici
'ltume' gi ce inseamnd'cw adeadrat'.
'Lnrne' inseamni cosmosul, universul, ansamblul
existentului, totalitatea a ceeace eisti inseamni Crea-
qia... probabil insi ci nu
-
Creatorul. Creaqia este
-
Si
cr eate., condiqiona td,, r eladvd. la Creator, iar Creatorul,
sursa oricirei creaqii, este increat, incondiqionar, abso=
lut. Aflind cum esre lumea lui Dante, nu vom afla, fires-
te, cbipul Creatorului ei, dar vom afla cite ceva despre

" Conferinqi qinutl in ciclul Conferinqelor Microsoft la Oradea


(Sala Tonitza, Muzeul firii Crigurilor), 2 aprilie 2004 qi Iagi (Aula
Magna a Universitigii ,,Al.I. Cuza"),12 noiembrie 2004.
atributele lui. Faptul este evidenq deoarece orice crea- Dumnezeu, atunci'lumea lui Dante' de atunciinseam-
qie iqi con[ine intr-un anumit fel creatorul. Nu iconic, ni ceea ce cosmologii gi astrofizicienii desemneazi prin
poate simbolic, in orice caz deopotrivi limpede gi ne- cuvintul' vnivers', azi.
clar. Limpede, pentru ci e de natura evidenlei Prezen- Pentru a limuri inqelesul expresiei 'cu adead'rat' , tre-
buie si intru, de fapt, in materia conferinqei mele' Cum
!a creatorului in urmele sale; neclar, deoarece nu gtim
si spunem precis 'cum', 'in ce fel' este el prezent acolo, am spus, Dante a fost un om care a trilt la incilecarea
in creaqia sa. in totul este ca ?n frumosul pasaj din pri- veacurilor al XIII-lea gi aI XIV-Iea. Dhlina Comedie a
Cor., 13, g-12 ma epistoli. cdtre Corinteni, referitor la felul de a cu- fost scrisi intre 1 3OO, anul Jubileului, 9i 7327, anul mor -
in 1313
noagte: acum, cind suntem in trupr cunoagtem ,,ca in $i lui Dante. tn 1308, Infemul circula dqa,ix
purgatoriul era compu s. Paradisa/ a fost ficut cunoscut
ghicituri", ,,vedem ca prin oglindl"; abia dupi ce nu
vom mai fi in trup vom cunoagte direct, flre rest - adi- dupi moartea lui Dante, cind ultimele cinturi, crezrlte
c5. ,,f.agl, cdtre fagd*. Noi, deocamdati, ,,vedem ca prin pierdute, au fost descoperite 9i imediat rlspindite' Le-
oglindi". Veqi vedea ce important este acest lucru pen- l.t d. aceste cinturi pierdute dnParadisul, eistd'wmd-
tru ingelegerea lumii lui Dante. io*.r legende, poate adevdratl'.Dupi moaftea lui Dante,

ln continuare deci, prin lume NU vom ingelege lu- s-a consratar ultimele cinruri din P aradisal lipsesc. s-a
d
mea cunogtinqelor personale ale lui Dante em- convenit ci nu apucase si le scrie. Zilele,siptiminile au
- lumea trecut. Apoi o rudi l-avisat. Mai bine spus, Dante i s-a
piricl a timpului slu, inceput cindva la sfirgitul lui mai
1.265,la Florenqa, cind Dante s-a nlscut, 9i incheiatin arhtatin vis acestei rude, indicindu-i intr-unul din
noaptea de 13 spre 14 septembrie 7327,in exil, la Ra- pereqii camerei in care a locuit Ia Ravenna, in palatul
vena, cind Dante a murit. Nu. Prin expresia'lumea lui iui Guido Novello da Polenta, o firidi acoperiti cu un
Dante'vom ingelege cosmosul dantesc, adici totalita- covor: acolo se giseau foile pe care erau aqternute ulti-
tea a ceeace existi, aga cum era aceasti totalitate a exis- mele cinturi din Parad,isul. Noi, posteritatea, nu am fi
tentului concepute nu atat Pe vremea lui Dante, cit de qtiut cum se terminl D ioina Comedic daclruda lui Dan-
Dante insugi. O si vedeli imediat de ce aceasti deose- te nu ar fi visat, iar Dante, din lumea de dincolo, nu ar
bire este importanti. ln rest, daci facem abstracqie de fi fost atit deingrijorat de ignoranla noastri incit si-i
apard acesteia in vis gi si ne indice asdel locul unde pu- lui siu. El vorbea cu dezinvolturd limba savanqilor, nu
sese uldmele cAnturi drnParad,isul.Lucntnle despre care doar aretorilor. Avea, din bagajul timpului siu, o anu-
vi voi vorbi in aceasre conferinqi datoreazd"viziunii for- miti gtiingl. Cunogtea teoriile gtiinqifice care erau curen-
mulate de Dante in aceste cinturi esentialul. te in cultura specializatl a timpului siu. De aceea, intr-un
-
O datl fixate datele temporale, si vedem ce gria sens primar, a gti ce $tia Dante-in-chip-de-om-cultivat
Dante. Dante nu era un poet aga cum sunt astezi poe- al timpului siu revine la a gti ce se gtia kohrf pevremea
tji, adici un literat avind, in cel mai bun caz, culfiira lui. Mai nuanlat, a gti ce gtia Dante-ca-ginditor-origi-
umanisti a specialitigii lui poezia. Degi formidabil nal revine la a gti ce anume este nou la Dante faqi de cul-
-
poet, Dante nu avea doar culturapoeziei, El era un sa- tura timpului siu. Daci ar fi fost si rispund la intrebarea
vant, avea toatl cultura stiinlificl, filozoficl gi teolo- 'cum arlta lumea lui Dante ?', v-ag fi ficut o dare de sea-
gicd, a timpului siu. ln materie de cosmologie, fizici, mi privitoare la ce se credea despre cosmos Pe vremea
gtiinge liberale gi teologice gria cam ror ce se sria pe la acestlria. Pundnd insi intrebarea 'cum ardta cw adettd.rat
1300 in lumea lui. DacI citim comentariile moderne la lumea lui Dante ?', eu presupun de fapt doui lucruri.
De exemplu, Robert
Klein,,,Spirito
schimbul poetic dintre Dante gi prietenii sii poegi din intii, ci modelul de univers proPus de Dante ?r.Di-
peregrino', pp. 60-106; curentul dolce stil nttono, suntem frapagi de caracterul vina Comedie difereade cel pe care acesta l-a asimilat
la fel, Giorgio
Agamben, Stanze.
savant al acestei poezii. Nu ne vine si credem ci poeqii din cultura timpului siu.
La parola e il
fantasma nella
de atunci construiau metafore poetice pornind de la foar- ln al doilea rind, ci exegelii lui Dante cred indeob-
cultura occidentale, te riguroase teorii gtiinqifice ale vederii, iubirii, spiritelor, qte ci nu existi nici o diferenql esenliale intre modelul
in special Parte terza,
cap. lll-lv gi Vl bolii, intoxicirii cu imagini gi aga mai departe. Daci ris- de univers al gtiinqei din vremea lui Dante gi modelul de
foim Conofuio (Ospdpul), o lucrare planuita sI aibi cinci- univers al lui Dante insuqi. Mai existi un lucru care ar
sprezece cir:tr ;i realizatildoar in parru, insumind gi aga, trebui mdcar semnalat acum, acelacd"Dante nu eraPro-
neterminatl, peste trei sute de pagini, gi dacl citim Soz- babil congtient de aceasti diferenqi, in ciuda faprului ci,
soAreA a Xlll-a,adresati lui Can Grande de la Scal4 ori metaforic 9i tehnic, ea poate fi extrasi din cinturile din
Dante Alighieri,
Opere minore,
pp. 193-524;742-756i
Questio d,e aqwa et terrd (intrebarea prioitoare k apd Si Paradisul in care este descrisi ascensiunea lui Dante Danle, Paradiso,
XXVII $i XXVlll
779-798 pdmknt),vedem ci Dante poseda perfect gtiinqele timpu- dincolo de Cerul al nouilea.

10 t1
Lucrurile pe care le veqi auzirflrau nimic de-a face cu re a ruturor tainelor lumii. Mi refer la tentativa de a
critica ori teoria literari. Nu se ref.erd" la Dante ca poet, traduce viziunile lui Dante in termeni geometrici gi as-
literat ori geniu artistic. Se referi la Dante ca savant, om tronomici precigi. Existi o intreagi linie de exege[i care
de gtiinqa, cosmolog filozof gi teoloS deopotrivl. Se pune a interpretatviziunea dezvoltatd, de Dante in Infernul,
intrebarea daci acest mod de a folosi opera de poet a lui Purgatoriul gi Paradiswlintermenii unor geografii, cos-
Dante este legitim. Eu cred cd da, si asta pentru ci el nu mografii gi cosmolo gii re ale. lntemeietorul srudiilor de
este strlin nici de Dante, nici de posteritatea lui. Ci nu cosmografie dantescl este un matematician gi arhitect flo-
Danle, Opere minore, e striin de Dante rezultddin opera saVita nil.ooA,in care rentin, care, degi nu a fost propriu-zis un umanist, a
,Viala noud', pp.5-78
se vede cum intelpreta el schimburile sde poetice cu prie- profesat serioase sildii literare, incercind, intre alte-
tenii sii poeqi gi ce srarur ag spune ttiint,tfrc acorda lc, o biografie a lui Guido Cavalcanti numele siu
- -
el conlinutului poeziilor sale. Firegte, Dante nu rima te-
-
este Antonio Manetti. Manetti este cel care aintervenit
orii gtiinlifice gi doctrine medicale, cam in felul inept in pe lingi Lorenzo de Medici pentru a readuce oseminte-
care Sully Proudhomme rima meditaqii filozofice searbe- le lui Dante la Florenqa. Mort in 1497,Manetti nu a pu-
de, el gindea gi mai ales imagina d,ireain termenii lor. blicat nimic din srudiile sale dantegti, care au fost facute
El era atit de impregnat de ele, pe de-o parre, gi gindea cunoscute studiogilor lui Dante de primii editori re-
atit de mult in termenii lor, pe de alta, incit nu este de- nascentigti ai poetului: prin comentariile lor: e vorba
loc ilegitim si vorbim despre poezialui in termenii teo- de Cristoforo Landino, cu ediqia sa din 1481, unde vor-
riilor gtiinqifice din care aceasta erafdcuti,gi asupra cdrora begte de studiul lui Manetti privitor la Sito, forma et
Dante insugi atrdgea atenlia, ca inspre o finalitate a ei. misura dello'nferno et statura de' giganti et di Luci-
E un fapt cunoscut ci posteritatea sa imediati ahnt
fero, gide Girolamo Benivieni, in 1 506, in frumoasa edi-
foartein serios conlinurul sJiinttfrcal operei poetice dan- gie scoasi de Filippo Giunti (de aici numele ediqiei din
te$ti. $i nu mi refer aici la gtiinqa filozoficita timpului 1506 Giuntina). Giuntina este prima edilie Dante in
Frances A. Yales,
,The Hermetic
siu, care vedea in neoplatonism gi in teoriile medica-
-
Tradition in clre avem ilustraqii Ia diferite scene din cinturi gi unde
Benaissance le, iar mai tdrziu in ceea ce Frances Yates a numit lunt propuse o serie de xilogravuri conqinind imagini
Science",
pp.255-274 'tradigiahermetici a Renagterii'o cheie de interpreta- dc lumii lui Dante, in sens cosmografic construite
-

12 13
Girolamo Benivieni,
Dialogo di Antonio
dupi ideile lui Manetti, pe care Benivieni, in comenra- Clum vedeqi, imaginile propuse de Dante erau luate
Manetti, cittadino riul siu, le include sub forma unui dialog in care sunt Ioirrtc in serios de cititorii sii din primele secole ale pos-
fiorentino,
circa al sito forma expuse teoriile, construciile gi calculele acesruia- ade- reritiqii sale. Pini tirzittin secolul al XVI-lea, studiile
et misure dello infemo
di Dante Alighiei vdrate mdsurdtori cadastrale, matematice si ingineregti tlespre locul, forma giintinderea infernului lui Dante fi-
deopotrivi, ale descrierilor lui Dante. ccau disputi publici, in care se amestecau, inevitabil la
url popor arit de aprins cum sunt italienii, gi rivalitlqile
politice intre cetiqi. Cetiqenii oragului Lucca simgeau ci
6oY1to nu puteau hsa florentinilor, cilrora le apa4inea Anto-
3
H
o
tr rrio Manetti, gloria de a fi descris complet 9i adecvat cos-
r rrrografia dantesci, un geniu revendicat de mai multe
,t r: cta[i. lntr-o ediqie din 1 544 apdrud,la Veneqia, polemi-
+
ca la adresa calculelor si misurltorilor lui Manetti a fost
:f
tlcschisi de Alessandro Vellutello, autorul comentarii-
Irrr, care se intimpla sI fie cetlqean aI ora;ului Lucca si
era deja bine cunoscut ca exeget al lui Petrarca (un co-
r nc ntariu in 1525). Vellutello a criticat rezultatele mate-
nratice ale lui Manetti, intr-o polemiciindreptatlin fond
irnpotriva monopolului florentin asupra lui Dante, fur-
nizind propriile sale ilustraqii la cosmografia dantescl.
l)upl acest succes al celor din Lucca, cetiqenii Floren-
1ci au devenit nelinigtiqi ci iniqiativa exegezeidantegti nu
Galileo Galilei,
mai este florentini. Impacienlei concetilenilor sii le-a Due lezioni
,,Conul" lnfernului, lrugfrurui dxlucftoailo fu tttto clorlr all'Accademia
construit dupe ihlh aggcgto dcllacya 97 dcllc ant,fur ritspuns, cu obi;nuitu-i brio, un ambiqios matematician Fiorentina circa
calculele lui Manetti dc quSh nienph ck ccspt(oac *oi rclc
tlc numai 24 de ani, in clutare de slujbe gi bani, Galileo la figura, sito e
(Giuntina, 1506)
alhfxgo'r &dc4rc iS$cga.v <ht g randezza dell' I nferno
(]alilei, in doui lecqii finute la Academia florentini, in di Dante,1588

t4 15
iarna 1588-1589. Astfel ci, in mod patriotic, onoarea eelei vizuale gi tactile. La mijloc, potrivit lui Eliot, ar
florentinilor de interpreli sagace ai lui Dante a fost sal- fi tipulde poet rcprezeltat de Shakespeare,lacareima-
vati de impetuosul viitor inventator alfiziciimoderne. ginaqia auditivi este intim contopiti cu imaginaqia ce-
Acest exemplu iluxreazl, cd, citirea poemului dan- lorlalte simluri, menginind un echilibru perfect intre
tesc cu ochii minuliogi din punct de vedere cantitariv
,ruprafaqa auditivi" apoeziei si ,,sensul ei liuntric".
ai matematicianului si cu instrumentele de analizi spa- Avem astfel, in contrast, doul tipuri de sensibilita-
qiah ale geometrului nu reprezintd, o excentricitate in te irrtelectuala-unul vizual, ilustratin mod exemplar
exegeza dantesci. de Dante, gi altul auditiv, reprezentat de Milton. Pen-
ln mod sigur, aceaste interpretare geometric-spa[ia- tru argumentul meu, comparalia cu Milton este secun-
li a poemului nu i s-ar fi plrut excentricl lui Dante in- elnri. Impo rtanti, este numai aceasti caracterizare a lui
sugi. $i asta dintr-un motiv mai adinc decit simpla sa Dante, ca tip intelectual vizual. Dante construia din cu-
op[iune intelecruall pentru anumite teorii ale spaliului. vinte viziuni, pornind delaviziuni sau de la teorii sau
Este vorba de tipul de sensibilitate intelectuale druia ii dc la impresii. In chestiunea acestor viziuni, T.S. Eliot
apar[ine Dante. Ne ajuti si limurim acesr aspect doui flcea remarca malilioasi cd Dante triia intr-o epoci in
T. S. Eliot, Eseuri eseuri ale lui T. S. Eliot unul dedicat lui Dante, din core oamenii mai posedau ?nci deprinderea psihicl de
(,,Dante", pp. 231 -27 O; -
7929, celillalt privitor la Milton, din7936. Eliot remar-
,Milton 1",
B avea viziuni, deprindere pe care noi nu doar ci am
pp. 298-307)
ci faptul ci Dante poseda o imaginalie poetici funda- picrdut-o, dar o disprequim de vreme ce azi lesem
mental vintald,.Yizualdin sensul ci Dante avea viziuni
-
viziunile numaipe seama,,oamenilor anormali" ori ,,in-
9i le construia apoi verbal. Aga cum noi auzim poezia, culqilor". Visele noastre, ale modernilor, spunea Eliot,
el o vedea. Prin contrast, sintaxa lui Milton esre, spune cunt inferioare pentru ci ne vin de jos, incongtient, in
Eliot, dominati de semnificagia mtzicald. a versurilor: timp ce visele medievalilor veneau de sus si erau viziuni.
la el, imaginaqia auditivi domini in modul cel mai clar Toati Dfuina Comedie reprezintd" o peregrinare prin-
imaginatia celorlalte simturi, fecdnd ca gindirea insiqi tr-o lume care aparline ,,visurilor superioaren; repre-
si devini o forml de sonoritate. Ar fi vorba, la Milton, zintd, cilldtonafantasticd- 'fantastic' vine de la un cuvint
de o hipertrofiere a imaginagiei auditive in detrimentul care desemna,ingreacaveche, facultatea prin care sufle-

1,6
t{o&Y{ 17
tul producea si recunostea imaginile: pbantasia o cd- lui Hipparcos, in secolul al Il-lea i. Hr., iar din J.L.E. Dreyer, A
-
htorie deci cu ajutorul imaginaqiei, in lumea deschisi
Crilruqia
Histoty ot Astronomy
Punct de vedere ftlozofic si fizic -fizicin sensul grec from Thales to Kepler,
cap lV Si V, pp.87-122
lui Dante prin puterea unei viziuni excepqional de pu- d termenului, care e mai apropiat de cuvintul modern
ternice. Prin urmare, ca si rispundem la intrebarea'cum 'eocmologie'- hotiritor a fost Aristotel. in linii mari, Pierre Duhem,
Le Systdme du Monde,
arilta cr adevdrat lumea lui Dante ?' trebuie si ne stri-
Putem spune ci universul grec a fost o combinaqie in- t. lgi ll, Premidre
partie,,,La cosmologie
duim sd,viztalizdm cit mai complet ceea ce spune Dan- tre o formi matematici, datoratd"unor astronomi de fe- Hell6nique"
te despre lumile prin care peregrineazd. $i, ca si facem lul lui Eudoxos si Hipparcos, gi o cosmologie, datoratd.
asta, trebuie sdincepem cu ce anume gtia deja Dante de- Unui Aristotel.
spre univers, inainte de a imagina el ceva despre aces- Principiile acestei cosmologii erau doui: primul A.C. Crombie,
The History of
ta. Cu alte cuvinte, vom investiga ce anume gtiau toqi apune cd toate lucrurile se comporti in virtutea na- Science hom
oamenii culli despre univers, pe vremea lui Dante. Augustine
turii lor proprii; al doilea afirmi ci aceste naturi for- to Galileo, vol. l,
ln primul rind, trebuie sI gtigi ci modelul medie- pp. 82-93
neszi un intreg ierarhic. Ca atare, cosmosul grec era
val al lumii era esentialmente modelul lumii anrice. Era,
e ierarhie riguroasi de naturi distincte. Cum pentru
mai precis, modelul grec, aga cum a fost acesta elaborat
greci sfera era figura geometrici perfecti, nu e de mi-
de gtiinqa greacia naturii. Toqi cei care ancontribuit cu
ceva la elaborarea acestui model al lumii au scris in lim-
luc cI aceasta era;i forma cosmosului grec. Prin urma-
!€, universul se prezenta sub forma unui anumit numlr
ba greacd,. Etnic, nu erau toli greci erap printre ei gi
egipteni, sirieni gi aga mai departe
- dar important de sfcre concentrice, care se succedau una alteia in func-
este
-,
faprul ci toqi au aparlinur spaliului de c;ulturd, greacd. gie de natura lor. in centrul lumii se afla Pimintul, ne-

gi au scris in limba greacd,: limba gtiinqei gi a filozofiei, niqcat. Pimintul, ca obiect cosmic, era o sferl plinl in
pe toatl durataAntichitlgii. Modelul greo allumii nu a mod uniform cu elementul numit'pimint'. CIci'Pimint'
fost produs dintr-o datl. Prima forml i.a fost dati in !u cra numai denumirea suprafegei pe care ne migcim
secolul al lVleai. Hr. de astronomii Eudoxos gi Callippos, ltoi, oamenii, ci gi numele unuia din cele patru elemen-
iar imaginea completi gi armonioasi i-a fost conferitl de te
- pimdnt, apl, aer, foc. in jurul Pimintului, dez-
citre Ptolemzu, in secolul al Il-lea d. Hr. inqre aceste date, voltindu-se potrivit unei simetrii sferice, se dispuneau
hotdrdtoare din punct de vedere matematic, a fost con- ln plturi sferice celelalte trei elemente. in jurul Plmin-

18 19
tului un strat sferic de apI, apoi unul de aer, in
se afla Tifa. Toate obiectele dinzonape care grecii o numeau
fine, unul de foc. Vi veqi intreba cum de nu ne asfi-
- ':ublunari' gi care, cum ii spune si numele, se afla sub
xiem sub apd, dacd, acest model este realist ? Rispunsul :fere Lunii. Atingem astfel un important puncr al cos-
era complex gi el privea o problemi standard a cosmo- laologiei grecesti: deosebirea de naturi dintre zona sub-
logiei grecesti: imbinarea dintre elementul pimint gi lunartr gi zona celesti, afTatddeasupra Lunii. intre Luni
elementul apd la suprafaqa sferei numite Pdmint. in fl br$ul sferic de foc de deasupra Pimintului, pe acolo,
Dante, Opere minore,
pp.779-798i
Questio d,e aqua et terra. - ,,lntrebarea privitoare la tlecea o importan td" cezurd" cosmolo gic d. : cezvr a care se-
apn gi pimint"
cosmologie aris-
totelice, passlm; -, care a fost sus[inuri de Dante la Ve-
rona, in biserica Sant' Elena,inainteainaltului cler de
prrtr lumea celor patru elemente de lumea celesti. Prin-
cosmologie biblice, elpiul acestei cezuri este dublu : vizeazd, atit tipul de
5 21;22i acolo, in ianuarie 7320, acesta a incercat si explice ?n ter-
gandire cregtine temporalitate, cit gi tipul de ontologie.
condilionate meni aristotelici, dar gi prin invocarea unor elemente de Un tip de temporalitate domnegte inzonasubluna-
in jargon aristotelic,
$ 18, cosmologie biblici, de ce anume, la nivelul scoarqei te- * altul in zonacelesti. Existi un proverb rominesc care
cf. Pierre Duhem,
Le Systdme du restre, apa coexisti cu plmintul, formind continente si !tln[ eqa: ,,Timpul bate, loveste; vremea sti, vremuies-
Monde,l. lX,
pp.155-163
miri, gi nu avem pur gi simplu un briu de pimint ur- ts," Ei bine, in zona sublunari timpul ,,bare, loveste".
mat de unul de api. in ciuda faprului cd", trt realitate, apa E:te o temporalitate care distruge, care macind, care
nu inconjo ard, toatd srprala\aPimintului, ci numai anu- free gi desface. Timpul migcirilor violente. ln lumea
-
mite zone ale ei, toate, dar absolur toate cosmografiile l€eesm, pe care Aristotel o numea a nagterii gi a distru-
medievale ilustreazi fidel acest principiu al cosmologiei
5lrii, te na$ti, cresti, te ofilegti gi mori. Este o lume in
grecqti: dispunerea sferic-concentrici a celor patru ele- Cre toate lucrurile sunt supuse transformirilor de tot
mente, incepind cu pimintul. leiul. O lume af.acerii,prefacerii gi desfacerii. Timpul
Toate lucrurile gi fipturile care cadinrazaexperien- llujegte cu o mini cregterii, iar cu cealakl"distrugerii.
gei noastre cotidiene sunt alcimite din cele patru elemen- ?pEte cele patru elemente se combinl in alcituiri care,
te, pimint , apd, aer, foc: eu, dumneavoastri, perelii, € datl compuse, sunt condamnate si se descompuni,
copacii, animalele, norii, substantele materiale, toate h un -o-ent dat. Simqiqi imediat analogia cu poezia
obiectele. Toate obiectele din univers ? Nu, nu din uni- tldtrrniciei din Ecleziastul sau cu sentimentul de ine-

20 21
xorabile desfacere a tuturor lucrurilor din poemul lui aiributelor tari ale fiinIei erauriagi: ele ca- Parmenide,
edilia Hermann Diels,
T.S. Eliot din ,,East Coker", al doilea Coartet din cele llfieeu ontologic substanqele cdrora li se aplicau. De lragmentul B 8;
Aram M. Frenkian,
patru (precum elementele): ,, . . . este un timp pentru a cli- l$€eo, cosmosul grec putea fi descris prin formula: ,,o Les origines de la

di gi un timp pentru a trii gi a nagte, gi un timp ca vin- lune, doui ontologii". Cosmosul era unul, dar in el th6ologie n6gative de
Parm6nide d Plotin,

rul si spargl geamul ce se cladne ..." gi aga mai departe. ;c eflau obiecte linind de doui ontologii distincte, gi $ ll, pp. 17-2s

O dati insi ce am trecut de ceztra cosmologici a Et ;ubstanql gi ca temporalitate. Cele doul ontologii,
cosmosului grec, timpul sublunar al compunerii qi des- Hblunari gi celesti, erau separate printr-o cezuri cos-
compunerii elementelor einlocuit cu un altul, radical di- aelogici.
ferit. in proverbul nostru nu mai este timpul care ubate, Ei, si vedem acum ce se afla dincolo de linia de ce-
loveqte", este timpul care ,,ste, vremuiqte". Timpul aces- !Ut[ cosmologici. Se afla o succesiune de sfere concen-
Aristotel, ta este al eternitiqii, propriu numai unui singur fel de tdee, prima fiind a Lunii, ultima a Stelelor Fixe. Li se
De caelo l,
268b-270b substanqi, pe care Aristotel a numit-o aithdr sau ,,al cin- tpunca'stele fixe' deoarece de pe Pimint migcarea lor
cilea elemenl", quinta essentia- de aici venind cuvAn- Cc ensamblu nu era insoqiti de o modificare a distan-
tul care azi suni cam preqio s: cbintesenld; sau derivarul Sler relative dintre ele. Acestea er^vprin urmare fixe,
sIu, 'chintesenlial'. Se considera ci planetele gi stelele lU ele in ansamblu se aflau pe sfera cea mai exterioari
sunt fecute din acest al cincilea element, element care t:lttemului lumii, efectuind in douizeci si patru de ore
nu cunoagte decit un singur fel de miqcare, migcarea E totelie completl in jurul Pimintului. intrucit dis-
|frta pdni la ele era uriagi, vitezaperiferici de rotagie
permanentl, ne?ntreruptl, a eternitiqii
- migcarea cir- Gl;i ea uriagi. Celeritatea sferei stelelor fixe era enor-
culari uniformi a astrelor. Miqcarea circulard, unifor-
mS"eracontrariul unei migclri violente, deoarece nu avea El, tntre sfera Lunii gi sfera Stelelor Fixe se desfigu-
capilt.Neavind capdt,pentru greci, era eternl. Obiec- llUr eoncentric, sferele planetelor Mercur, Venus, Soare
tele care populau lumea celesti nici nu se nlgteau, nici nu era o stea, pentru greci, ci o planeti), Mar-
Platon, nu se preflceau, nici nu mureau. Astrele, deoarece aveau *r Jupiter gi Saturn. Cu totul, opt sfere concentrice, de
Timaios,S9 e;
aceleagi proprietiqi, aceleagi atribu'te erart in fond *pl, u*orrntrice.Toatd,miscarea din lume venea de la
Aristotel,
Metaphysica L (Xll\ '
erau nigte ,,zeitlti vizibile". Fo4a dgri Stclelor Fixe, care era dotatl"cu un ,,motor" unic,
precum divinitejile
8, 1074 b
-

23
22
el insuqi nemigcat, etern, lipsit de pary gi mirime, incor- blierl, iar arabiiau combinatformageometrici a aces- Pierre Duhem, Le
Systdme du Monde,
Aristotel, poral gi fire intindere, numir de Aristotel Primul Migcd- tui rnodel cu o cosmologie neoplatonicd. Civilizagia t. ll, ,,La cosmologie
Metaphysica L (Xl)
1072 b: De caelo, tor sau Dumnezeu. Miscarea era transmisi de la Primul Ereqtini medievali (de tip latin) a preluat tot acest ames-
des Pdres de l'Eglise"
pp. 393-501
1,9,279 a
Migcitor cltre sfera pe care o comanda nu prin impin- C€e, supunindu-l in plus unor noi constringeri dogma-
gere ori tracliune, cum suslinea Aristotel ci se propagi dt:e, c,trc qineau de anumite elaboriri ale teologiei crestine Pierre Duhem, Le
Sysdme du Monde,
orice miscareintre corpuri, ci asa cum dorinqa igi pune (de exc-plu, angelologia ori amplasarea paradisu- t. lV, ,Les sourcos du
in migcare obiectul. Astfel se punea in miscare intreg lui), l)aci modelul cosmologic grec standard - cel care n60-platonisme arabe";
,,Le n6o-platonisme
angrenajul de sfere care se contineau una pe cealaltd", B :upraviequit gi a avut autoritate in tot Errul Mediu arabe", pp.321-495

printr-un mecanism de demultiplicare care iese din in-


- e
de g6sit in cartea a doua din tratatul De caelo si ?n cartea Edward Grant,
Planets, Stars,
teresul argumentlrii noastre, aici. Nu vreau si intru nici I (c douisprezecea) a Metafizicii lui Aristotel, mode- & Orbs: The Medieval
in aminuntele referitoare la structura geometrici a aces- lulcosmologic standard al cregtinismului latin e de gI-
Cosmos, 1200-1687

tor sfere, nici in cele privitoarela raportul care exista ,ltln Summa Theologiae aluiToma d'Aquino, care{ace Toma d'Aquino,
Summa theologiae,l,
intre miscarea a?arentd aplanetei, aga cu{n se vedea ea tlnteza atat a ruturor cunostinqelor medievale privitoa- qu. 65-74;

de pe Pimint, sub forma wrizigzag- de altfel cuvin- !! le ptiinqa anticilor, cit gi a majoritiqii rezervelor Sf. Thomas Litt,
Les corps c6lestes
tul 'planetl'vine de la un participiu grecesc, care avea Flringi faqi de gtiinga piginilor. Astronomia matema- dans I'univers de
Saint Thomas d'Aquin
inqelesul de 'riticitor' (planetele erau, literal, 'rdtdci- del, firc$te, e de gisit in alte lucriri. intre cosmologia
toarele') si ce se intimpla tn mod real cu planeta Itll Aristotel gi, de pilda, astronomia lui Ptolemeu din
-, Ptolemeu, Syntaxis I
respectivi, in sfera ei celesti. Aceste amdnunte nu au il * e a c o mP un e r e rn at e nL aticd, Sy nt ax is sau Alma ge -
s
Almagesta (14O);
Johannes de
O. Neugebauer, importanti pentru argumentul prezentei conferinle gi, ilr existi tensiuni gi contradiclii insurmontabile. lnsi Sacrobosco
The Exact Sciences (John of Hollywood),
de aceea, vor fi lesate deoparte.
lentru cineva care nu-si propune nici si facl tabele de
in Antiquity, chap.Yl Trac.tatus de sphaera.
(inclusiv Appendix)
pp.145-207 PinI acum v-amprezentat cosmosul grec. El a con- Efuurtrtori, nici sI calctleze migcirile planetelor, de-
A fost profesor la
Universitatea din Paris
stituit modelul de referintd;tiinpific nu nirmai al lumii E!:birea nu este importantl. Ce e mai semnificativ este inire 1220-1236

D. S. Wallace-Hadrill, antice, ci 9i al civilizaqiei cresrine si arabe. $finqii Pirinqi El Dentc insugi nu o ficea, aqa c5, o vom ignora 9i noi.
The Greek Patristic
View of Nature au preluat modelul grecesc al universului sferic si l-au Un lucru trebuie foarte apdsatsubliniat: acela ci mo-
pp. 393-501;
combinat cu principii constringdtoare din creaqia bi- dglul stand ard alcosmologiei antice a fost supus, in Evul

24 25
'iilili;ii}i;.. Urmeazi Cercurile al treilea (lacomii), al patrulea
Dante, tnremo,vt-xt (avarii si risipitorii) gi al cincilea (furio;ii).

pra intilnirilor Chiron ori asupra descrie-


cu centaurul
rii monstrului Gerion, careii va duce pe Dante si Ver-
Dante, /rferno, vl-vrrr
PinI aici au fost nestipiniqii, incontinenlii. De acum giliu in Malebolge - Dante este plin de aminunte
inainte, Danre gi Vergiliu pltrund in cetarea Dite, unde surprinzitoare si pline de interes.
Dante, tnrerno,tx-xt ii intimpinl, in Cercul al gaselea, ereticii. Cercul al optulea" numit Malebolge, are forma unui po-
Mai departe, pltrundem in Cercul al gaptelea, care dig in panti descendentl, care,prin intermediul a zecevdi
are trei brnuri: violenqii impotriva aproapelui (ucigagii infigurate concentric, se deschide sPre un enorm puq, pi-
9i tilharii); violenlii impotriva propriei persoane (sinu-
'fraquai, Dante,
zit de grgangi. Aici sunt pedepsite fraudele comise impo- Taquai, Dante,
I I I u st rat i on s, p. xxiii. I I I u st rati o n s, p. xxvii

Danle, lnferno, cigagii gi risipitorii propriilor averi); violenqii impotri- triva oamenilor care nu au avut incredere in cel care i-a Dante, Inlerno,
xil-xvI
va divinitlqii (nelegiuifi), a naturii (sodomiqii) ;i , inqelat: seducitorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipo-
xvilr-xxx

indeletnicirilor umane (clmitarii). Nu pot zibovi asu- criqii, hoqii, sfltuitorii de rele, intriganqii, falsificatorii.

44 45
In fine, ajungemin zonadecel mai mare interes pen- figurat de ilustratoarea noastrd, care, altminteri, a dove-
tru noi, Cerul al nouilea, dar, surpriz1,!,ltcru nu chiar dit multi grijl pentru aminuntul cel mai ascuns, in fal-
curios (vegi vedea imediat de ce), acesta nu a mai fost dul somptuos al aluziilor savante ale lui Dante. Phoebe
Anna Traquair gi-a incheiat ciclul cu aceasti imagine,
pe care o vedeli acum. Truquafi, Dante,
lllustrations, p. xc
Vedeqi cum Cerul al nouilea, Cerul cristalin sau dia- (in original, pagina
fan, cel care pune in migcare toati lumea corporall, este e gregit numerotate)
Danle, Paradiso,
doar notat in dreapta jos, aici, f.erd" a fi in vreun fel fi- xxtv-xxilt
gorataizwa/. Acesta este un neajuns important, pentru
ci Dante era un vizual, iar viziunile sale, daci sunt co-
rect citite, trebuie sI poati fi reprezentate sub forma
unei imagini. Altfel e sigur cI nu sunt bine interpreta-
te. Acest criteriu, la Dante, este absolut.
in stinga jos este ariltatd.succesiunea Cerurilor ) mar-
catd, cu diferite simboluri, care nu imi sunt toate lim-
pezi.inschimb, pe acest desen este amplu figurat Cerul
al zecelea, Cerul Empireu, unde se afle cele noui cete
ingeregti (aici figurate ca o invilmigeah circulari), Roza
Cereasci gi Sfdnta Treime, qi unde Traquair l-a pus pe
Judecitorul Lumii sI stea pe un jilq.
in ciuda reprezentdrii imperfecte, existi chiar gi aici
consemnat un important element de discontinuitate in-
tre primele opt Ceruri (figurate in desen, cu absenga
celui de al nouilea) gi Cerul Empireu: se produce o in-
versiune de centru. UrmAnd o tradilie care urcl pini

64 65
zi,tn ei. $i, aga cumun om vede reflectati intr-o oglin- re ca fiind rezultarul capacitigii omului de a gindi intr-un
dd" flacfua unei lanterne care se afli in spatele siu, tot fel divin. La acest fel de cunoaqtere, ne spune Platon, omul
aga gi Dante avdztt mai inti.i in ochii Beatricei, reflec- are acces printr-o ,,risucire" a ,,organului" cu ajutorul
tate, luminile care se aflI in Empireu. Cu alte cuvinte, cdruiacunoa.gte, operaqiune prin careintreg zufletul omu-
Dante vede mai intii in ochii Beatricei, oglinditi, o re- lui se intoarce, exact ca la Dante, dinspre tirimul deve-
alitate pe care o poate contempla direct, cu ochii sii, nu- nirii inspre deplina strllucire a ceea ce, cu adevirat gi
mai daci se intoarce , dacd, se rlsucegte cu tot corpul. intr-un sens deplin, ESTE. Pentru Platon, omul nu sepoa- Plalon, Republica,
Primele treisprezece versuri din acest CAnt abundl de te indrepta spre adevir decit risucindu-gi in sus faculti- 518 c;521 c;
526 e.527 b
imagini gi gesturi ale inversiunii, intoarcerii gi oglindi- gile sufletegti care,in chip obignuit, sunt indreptate in jos.
rii. De ce ? Pentru cI se petrece ceva cu Dante, gi cu noi, Ei bine, acum, ci mintea lui Dante este angajati in
atLrnci cind trebuie si treaci de la Cerul Cristalin, ul- procesulimparad izi,rii, gi noi transum ani,n-
timul vizibil simrurilor,la Cerul Empireu, pimazond, d u - n e impreuni cu el, e momenful si ne intrebim
a cosmosului complet inaccesibili simr,urilor. Dante o ce vede Dante in Empireu ? Foarte rapid spus, Dante
-
spune in prima rerlinI a Cintului: penrru ca sI poati vede o succesiune concentrici de noui cercuri luminoa-
primi mai departe adevirul spre care se indreapti, min- se, care corespund celor noul cete ingeregti pe carele-a
Danle, Paradiso,
xxvilt,
tea lui trebuie si se pltrundi de paradis, si se impara- descris Dionisie Areopagitul. Aga cum explici Beatri-
3
drzezetermenul 'mparadisaeste un neologism dantesc; ce, ele se invirt cu o vitezi din ce in ce mai mare pe
-
Cogbuc propune, pentru a traduce acest proces, expre- misuri ce te apropii dinspre periferia Empireului spre
sia delicioasi ,,a
sidi raiul in minte". Asta inseamnl ci centru; iar de rotiq cetele ingeregti se roresc in jurul unui
Danle, Paradiso, metaforele de inversiune cu care Danre descrie primul punct extrem de luminos, care este Dumnezeu. Este
(Cogbuc), XXV|ll, 1

siu contact direo cu lumea Empiree sunt tehnic gi epis- exact invers decAt se intimpla cu rotalia sferelor in zona
temologic stricte. Laparadis, omul nu poate ajunge de- de lume vizibildpentru simquri: acolo, cu cit te inde-
cit printr-o ?ntoarcere, o risucire, a minlii sale. pirtai de Pimint, care se afla in centrul lumii mate-
Procedeul este identic cu cel descris de Platon in Re- riale,viteza cregtea pe misuri ce re apropiai de Cerul
publica,in pasajul in care definegte adevdratacunoasre- cristalin.

84
85
litatea extraordinari a culrurii medievale vine din fap-
tul ci au reugit si trliasci aceaste tensiune Ia o altitu-
dine intelectuald" care noui, oameni care amoptat numai
pentru pafiea din stinga imaginii, ne scapi aproape in
intregime. Noi am inliturat complet partea din dreap-
ta a lumii si, de aceea, suntem capabili numai de crea-
uvitateavdzutelor, fiind aproape complet lipsigi de sursa
de creativitate a nevdzutelor. Triim amputaqi.
Luaqi aminte ! de cind triim doar cu vizutele, ochii
Cititorilor mei
- DeEre sursele acestei confeinge
Beatricei s-auinchis. De care ochi nevom maiputeaagila
-4
privirea ? In ce privire ne vom mai putea ancora ?
Sunt incl din liceu un cititor de Dante. Traducerea
Etei Boeriu gi comentariile lui Alexandru Dugu 9i Ti-
tus Pirvulescu mi-au fost, impreuni, primul insolitor
in lumea Dioinei Comedii.Personajul lui m-a intrigat
in multe feluri. M-a intrigat in primul rind prin pu-
terea imaginilor lui, gi in aceasti privinql, am gisit in
T.S. Eliot argumenrele. in al doilea rind, cum obser-
va Montherlang Dante este un excelent profesor de dis-
pre! pentru ceea ce meriti disprel qi un demn de
- -
incredere instigator la respect gi admiraqie, pentru ceea
ce meriti respecr gi admiraqie. ln rest, este total lipsir
de complezentd,. $i, lucru care m-a cucerir imediat la
el, este un autor care nu face cu ochiul galeriei. La el
nu veti gisi niciodati umorul ca alibi pentnr lagitate,

10s
centrici. Lumea atdrnd, de Dumnezert nu numai prin 1in cititi din capodopera dantesci. Laintrebarea de ce este
faprul cI a fost cindva creatl, de El, ci gi prin faptul ci aga, Eco a rlspuns cu observa,tia sagace ci noi triim in-
flri susqinerea lui neconteniti orice existenti ar intra tr-o lume care apistrattoate codurile infernului, ceea ce
Robert Osserman, in neant, in orice moment. Daci qinem seama de aces- explicl de ce putem foarte bine pricepe toate emoliile
Poetry of the
Universe, pp. 89-91; te constringeri, cidem peste o descriere a lumii care este lumilor infernale, dar care,pentru cI a pierdut coduri-
W. Egginton,
de fapt interseclia unei hipersfere cu spaqiul tridimen- le paradisului, nu mai poate pricepe emoliile paradizia-
,,On Dante,
Hyperspheres, and
the Curvature of the
sional in care triim. Acest lucru inseamni ci, mergind ce
- gi din aceasti cauzd, Paradiswl ne apare ca fiind
Medieval Cosmos", pdndla capdt cu cunogtinlele pe care le avem, universul desclrnat, plictisitor gi rotindu-se in gol. Este profund
passim.
cre$tin medieval trebuie si fie o hipersferl, care are in f.als! Parad,iswl este realmente cea mai frumoasl parte
centrul ei absolut originea crealiei. din Dioina Comedie. Firegte, pentru asta trebuie si ai
emoliile proprii aspiraqiilor paradiziace, adici sl po-
sezi simturi paradiziace ! Noi, preluind doar excelen-
in incheiere, vreau sI aduc un omagiu acelora care ga Infernwlwi, dovedim de fapt cI mai posedim ?n chip

sunt gi inteligenqi, si onesti, Dante nu era numai inte- firesc numai o senzorialitate infernali.
ligent sau genial era si extraordinar de onest. El nu Al treilea lucru este un elogiu pe care vreau siil aduc
-
'fenta'lucrurile ca si le 'scoatl' cumva. Chiar daci nu lumii medievale gi celei a lui Dante. Era o lume ce avea
Ie inlelege a, \inea seama de constringerile in a ciror de rezolvato probleml pe care noi modernii am inliru-
certitudine credea in mod rafional. Numai a$a s-a rat-o. Ei aveau de reconciliat o imagine gtiinlifici a lu-
putut obline aceastd minune pe care a produs-o in mii, care eragreaci,pdgdndgi materialiste, cu o exigenqi
Paradisul. absoluti, care venea din certitudinea Revelaqiei. Pentru
A1 doilea lucru pe care vreau si vi-l spun. Umberto medievali existau gi Raqiunea, ;i Revelaqia, gi lumea sim-
Eco a afirmat cindva ci posteritatea lui Dante este des- qurilor si Dumnezeu. Existau gi partea de lume centra-
tul de ciudati, intrucit toatl lumea prequiegte in mod tI pe Pimint gi partea de lume centrati pe Dumnezeu,
absolut Infernul, cu moderagie Purgatoriul, gi aproa- gi vizutele gi nevizutele. Nu le era ugor si concilieze aces-

pe deloc Parad,iswl aceasta este gi partea cea mai pu- te lumi, dar triiau in aceasti tensiune gi parte din ferti-
-

102 103
Aristotel, F,2,ba, Dante se inspiri masi% timpul esre numirul migcnrii pri- nItorul di sens, etalon si misuri celui conqinut. Ultimul
tv, 11,219b
,,Timpul este numerul vitor la anterior gi posterior,la ce este 'inainte' gi la ce cer vizibil cu ajutorul luminii materiale dI sensul, mi-
migc6rii" (De caelo,
l, 9, 219 b gi 279a) este 'dupl': or, fapd cI originea miqcirii se afli in Ce- sura gi etalonul tuturor cerurilor materiale, cuprinse in
rul al nouileainseamni ci gi originea timpului se afli tot eI; el insugi igi capiti sensul, mlsura gi etalonul de la ce-
Danle, Paradiso, aici. Cum spune foartefrumos Danre, ridlcinile timpu- rul care il cuprinde, de la Cerul Empireu. Prin urmare,
xxvil, 118-120
lui sunt in Cerul al nouilea, iar ramurile gi frunzele sale Dante e fdre echivoc in a spune ci Cerul Empireu con-
sunt rispindite in toate celelalte opt Ceruri. Este imag- pnein el, ca o sferi atotcupinztrtoare,toate celelalrc noul
inea unui copac rdstwmat,vizutdinspre Pimint, gi drEt, Ceruri. Ideea ci Empireul ar aritaca o coroniqi pusi pe
vdzrstdinspre Empireu. Iaragi o instanqiere a inversiunii. cregtetul celorlalte noui ceruri este deci contrazisd,de text
As vrea si inqelegeqi cI, atunci cdnd Dante trece de
;i trebuie considerati ca fiind pur gi simplu falsi.
acest Cer, el trece gi de timp, ii depigegt e condipiile de in acelagi timp, avem o primi aporie. Dante ne lasi
existenpd. Se decondi gioneazd"temporal. Amintiqi-vi. Li- si inqelegem ci sfera Empiree conline toate celelalte sfe- Danle, Paradiso,
xxvfl, 112-114
sase in urmi timpul creator si stricitor, deopotrivi al re ceresti. Pe de altd, parte, puqin mai incolo afldm c5,
generlrii gi al distrugerii, care domina lumea subluna- Dumnezeu ar fi, in viziunea foarte concretl pe care po-
ri - atunci cind trecuse in sfera Lunii; si lasl in urmi etul o are, centrul geometric al Cerului Empireu. Este
gi timpul eternititii, timpul care conservi gi pdstreazd", aceaste aporie geometrici sau teologici ? Teologic, am
timpul care caracterrzeazd" lumea corpurilor ceresti vi- aveaafirmaqia ci Dumr,ezeu este gi centru absolut gi cu-
zibile- acum, cind trece de Cerul cristalin. in urmi rI- prinziltor absolut al intregii Crealii. Geometric, ar fi si
mine, o dati cu izvorul timpului, gi timpul toat coart. ne intrebim ce forml geometrici are figura care este in
in acert loc din Cintul XXVII *ai afl;- un lucru acelagi timp 9i circumferinql gi centru. Pentru moment,
important. Aga cum mlsura tuftlror migcirilor celor opt nu trangim chestiunea. Mergem mai departe.
sfere rotitoare alcituite din materia subtili a cerurilor Piqim in primele terline ale Cintului XXVIII, cimul
vizibile este dati de etalonul migclrii celui mai rapid geometric crucial al cosmologiei lui Dante. IatI succesiu-
cer, al nouilea, misura acestuia este dati, la rindul ei, de
Danle, Paradiso, nea de imagini cu care debuteazd"CAntul. Dante privegte,
xxvil, 106-117 Empireul care il cuprinde. Principiul e simplu: conri-
ca de obicei, in ochii Beatricei. Se agaqi de ei,se ancorea-

82 83
care o alcituiesc intr-un singur glas, degi fiecare voce e
Dante, Paradiso,
xvilt, 52 - xx
distincti. Nu e pic de colectivism aici, atenqie: Acvila
simbolizeazd, armonia lumii intemeiatl pe dreptate.
I iiilt
\
Aceste suflete sunt strllucitoare, ca rubinul. Regele Da-
vid, de pildn, striluceste din pupila Acvilei, iarTraian,
Ezechia, Constantin cel Mare, \X/ilhelm al Il-lea al Si-
ciliei gi Rifeu, apiritorul Troiei, alcituiesc sprincea-
Danle, Paradiso, na acvilei. $i aga mai departe. Sunt multe aminunre
xx,37-72
surprinzitoare in Diztina Comedie. E
d
I
gn
Traquai, Dante, Mai sus, in Cerul planetei Sarurn, al gaptelea, se afli $
I I I u strati o n s, p. lYrxiii

Danle, Paradiso, sufletele contemplative, pe care Dante le comparl cu !


b\
xvil, 48 - xx[, 101
Dante, Paradiso, flicirile: acesrea urci si coboari pe o scari uriagi. Este
xxt, 29-33.
scara lui Iacob din Facerea 28, despre care dintr-un
Danle, Paradiso, pasaj din Parad,iswl aflim gi ci merge de la Pimint
xxll,70-7s
pini in Empireu gi ci ingerii sunt mereu ciorchini pe
trepte gi ci rimine nefolositi de oameni nu pentru ci
ar fi interzisi, ci pentru cI nimeni nu mai rivnegte si
o suie (Dante se referl de fapt numai la benedictini).
Ajungem acum in Cerul al optulea, cerul stelelor
Truquai, Dante, fixe, unde se celebreazl triumful Bisericii lui Hristos.
lllustratians, p. lxxxvii
Danle, Paradiso, Lui Dante ii sunt examinate virtulile teologice, acele
xxil, 102 - xxilt
virnrqi care ii permit omului legitura cu divinitatea: apos-
tolul Petruii examineazduedinga, apostolul Iacob spe-
ran\a, iar apostolul Ioan iubirea.

62
63
Mary T. BrUck, worth Orr. In cercurile astronomice, Orr este aminti-
,,Mary Ackworth
Evershed n6e Orr ti in chip de colaboratoare a soqului ei, John Evershed
(1867-1949), solar
physicist and Dante (care a condus Observatorul Kodaikanal din India, la
scholaf', pp. 45-59
inceputul secolului al XX-lea), pentru observagiile pri-
vind activitatea solari. In cercurile dantegti, amintirea
ei este insi mult mai vie, datoriti ci4ii pe care adedi-
cat-o, ca'diletanti' (iau acest cuvint nu in sensul siu
curent, de amatorism prost, ci in sensul de persoan d, care
se dedici din iubire unui obiect de studiu care ii adu-
ce o desfitare particulari), astronomiei din Dante. O
femeie de mare talent si extraordinar de inviqad.
SIJ insoqim deci pe Dante, risfoind ilustraqiile pe care
Traquar, Dante, ni le-a diruit Phoebe Anna Traquair. Vedem foirte ra-
lllustrations, p. x\r.
Danle, lnfemo,l-V pid succedindu-se, pe aceeasi imagine, ca in benzi de-
senate (de fapt, o veche tehnicl paleolitici), pldurea
intunecati, p anter a, leul, lupoaica, intilnirea salvatoa-
re cu Vergiliu
- ghidul lui Dante prin infern si o par-
te din purgatoriu. Vine apoi Poarta infernului, Vestibulul
infernului. Imediat, primele doui Cercuri: Limbul
9i
Desfrinaqii. ln centru se vede o schemi generali a In-
fernului, in care sunt figurate cele noui cercuri infer-
nale, bolgii, terminate cu marele tartor, Lucifer. Veli
vedea maiincolo cu ce se regaleazd,acesta laprdnzulper-
peruu la care a fost condamnat gi la carei-acondamnat
pe al1ii. Forma generali a infernului, in viziunea Annei
Traquair, este cea a unui zigaratristurnat.

42 43
Migrr r40 {..
rd climelor locuite gi ii evacue azd., precum ohazna,in eva-
Arco telvdto
al cuarea sa, unde se afh ingerul clzut,Lucifer. Acolo, in
Lucifer, toate lucrurile rele igi capitl funditura 1or.
Si intrim, acum, in materia Dfuinei. Vreau si facem
o parcurgerefoarterapidi a celor trei regiuni,Infernul,
Purgatoriul, Paradisul, ca gi cum am consulta un ghid
turistic, pentru a ne opri in final mai mult la CAnturile
XXVII gi XXVIII din Paradisul, deoarece in ele e con-
figurat rispunsul Ia intrebarea conferinqei mele cum
,u a -
Bl rdtacu adeodratlumea lui Dante ? Am ales Pentru aceas-
o [.{ t[ parcurgere rapidl un cunicwlwm Comoediae, aqa-zi-
z a -
cind ilustraqiile la Dioina Comedie imaginate de
-
EI
{ Phoebe Anna Traquair, in 1890. Phoebe Anna Traquair,
u h
rl trt
nlscutl in1,852 si moarti in1936, a fost principala ani-
TI
i tl matoare a grupului de artigti ,,Arte gi Meserii" din Edin- Dante, lllustrations
and Nofes, The
burgh. A ficut picturi de gevalet, broderie, inluminuri, lllustrations by
Phoebe Anna
legitorie de ci4i, smilquire, decoraqie murali. inperioa- Traquair
The Notes by John
da ei de maximlinflorire, cdnd a avut exPoziqii peste tot Sutherland Black,
Edinburgh,1890
in lume, Phoebe Anna Traquair a publicat un numir de
douizeci 9i unu de ilustraqiila Dioina Comedic.
Femeile savante sunt foarte Prezentein comentari-
ilc la Dante. Cea mai buni carte de iniqiere in rapor-
turile lui Dante cu astronomia pe care o cunosc apartine
unei femei. Cartease nume$te Dante and the Early As-
N. 455 lronomers gi a apirutin 1973,iar autoareaeste Mary Ac-

41
40
accst portativ curbat ilustreazd"un fragment din sferele
-
" -.xx.$., -ff & :i:*.:S\; universului grec. Tod in reprezentare planl".
Dante, cum vedeqi, nu se aflI in cetate, ci in afara ei -
dupl cupoli gi turnul de alaturi recunoagtem imediat ce-
tatea Florenqei, cu mindriile ei arhitectonice: cupola lui
llrunelleschi de la Santa Maria del Fiore gi Campanila lui
Giotto (terminati de Talenti). Dante se aflein rtarapor-
$ lor cetiqii, pentru ci a
fost un exilat. Vi rog re rnarca\i ana-
cronismul: Dante se afle in decorul unor construclii
cilrc au apdrut sau au fost terminate dupi moartea sa.
Asta pentru cI ne aflim intr-o epoci situati cronolo-
gic inaintea nagterii congtiinqei istorice.
Daci ne ridicim acum la mare inllqime, Pentnr a pu-
inaripat, al cirui cap se iqegte in pafiea suPe- tea cuprinde dintr-o singurl ochire intreg PlmAntul, Pier Francesco
pingitor gi Giambullari, De'l sito,
vum vedea, cu ochii unui exeget medieval al lui Dante, f6ma & misire, dello
rioarila scobiturii infernale, este Lucifer: Satan, Diavo- lnlamo di Denb, 1544
ceva foarte aseminitor figurii din pagina urmitoare, scoa-
1u1. In spatele lui Dante se vede Muntele Purgatoriu, cu
gri- r[ dintr-un comentariu de tip ,,locul, forma si mirimea
cele gapte briuri sau cornige, care se termini sus cu o
lnfcrnului lui Dante" delal544- datorat lui Giambul-
dini unde cei care o populeazi nu mai sunt, in fine, con- lari, ,,Pidurea intunecatil",princare Dante va intra sub
torsionaqi de tot felul de cazne. Este vorba de paradisul pfimint, pentru a-qi incepe cllitoria in Infern, se afle ?n
terestru, punctul de pe Pdmintcare se afli cel mai aProa- :t0nga Ierusalimului (dinspre privitor). Diametral opus
pe de Ceruri. Dincolo de acesta, deasupra, vedem nigte :uh lerusalim, in emisfera sudici, se aflI Muntele Pur-
arcuri de cerc de curburi micd' (tazd" mare), ca de por- $etoriu. irtre aceste puncte terestre extreme, in centrul
tativ arcuit concav: pe liniile portativului celest Putem PAminrului (gi al intregii lumi materiale), in virful co-
distinge simbolul Lunii, al unor stele (gregit plasate) 9i, nului care adipostegte infernul, se afli Lucifer.Infernul
chiar deasupra cupolei domului, simbolul Soarelui - €tte ascmenea unei pAlnii care absoarbe oamenii dinzor,a

39
38
nostru, din punctul de vedere al gtiinqei moderne. IJni- nc aceeasi o succesiune de zece (sau unsprezece) sfe-
versul nostru ne este insi striin. Striin gi gtiinffic. Striin
-
rc concentrice, cuprinzind cele noui sfere ale Lunii,lui
Mercur, lui Venus, Soarelui, lui Marte, luiJupiter, lui Sa-
-pentru ci gtiingific ? Nu. Al medievalilor, degi 9i el gti-
inqific (potrivit gtiinlei timpului lor), era in acelagi timp turn, stelelor fixe qi Cerului cristalin, avind in centrul
9i religios si, pentru cd" era religios, era familiar. Lu- lor Pimintul (inconjurat de trei plturi sferice de api, de
-
crul care vI invit si vi punl pe ginduri este acela ci noi, acr gi de foc zona sublunari) gi, la extremitate, Em-
modernii, nu avem o imago mwndi prin care si ne re-
-in
pireul, unde ingerii, sfinfi, alegii gi Dumnezeu insugi igi
prezentdmlumea este ca gi cum, de cind am uitat de au loca;al (alirmaqie improprie pentru toate entitiqile care,
-
Dumnezeu, lumea noastri a incetat si mai aibdun cbip. fiind imateriale, trebuie si fie deci gi a-spa{iale).
Ei bine, in mod extrem de semnificativ, pentru a re- Tot aga ar fi trebuit sd" arate lumea lui Dante, cum este
vela deosebirile esen[iale dintre imago mundi medie- aceaste imagine de'Webchronik, dacl,Dante nu ar fi fost
vali gi forma veritabili a lumii lui Dante trebuie ficut Dante, adici autorul Divinei Comedii gi in special al ul-
acelagi demers intelectual precum acela necesar in vede- timelor cinturi din Parad,iswl. SFtvedem, acum, ce a vd-
reaingelegerii cu adevlrat a'mingii de rugbi'a universu- zutDante mai mult decit gtia de la contemporanii sii.
lui nostru. Rapid spus, acesr demers intelecrual constl in Si vedem deosebirea dintre modelul medieval standard
trecerea delareprezentirile mentale ale geometriei pla- al lumii gi lumea lui Dante, aga cum axdta ea cw adeadrat.
ne la cele specifice geometriei sferice. Vom intrain lumea lui Dante cu o gravuri din scoa-
lnainte de a merge mai departe, sI mai aruncim o dati la florentind, executati cindva intre 7465 si 1480.
o privire asupra imaginii medievale a lumii. Este lumea, Personajul din centrul imaginii este Dante. El are in
a$a cum o inlelegeau qi vizualizau conremporanii lui mina stingi o carte deschisi, pe foile cdreiase poate citi,
Dante (nu vi impiedicaqi de faptul ci imaginile pe care scris continuu gi nu foarte corect, ,,Nel mezzo del cam-
mi-am sprijinit argumentaqia sunt de la incepurul se- min di nostra vita mi ritrovai" (de fapt doar 'ritro', nu
colului al XVI-lea: reprezentirile medievale despre 'ritrovai') sunt primele versuri din Dioina Comedie.
lume nu ?nregistreazd" nici o modificare importanti in-
-
Cu mina dreaptdoDante ne axateo despiclturd, apdmin-
tre secolele al Xl[-lea, cind se arriculeazi gtiinlific, gi al rului, in care se aflA citjva draci gi citeva trupuri nude,
XVII-lea, cind dispar din lumea culti): srrucrura rdmi- de condamnatjlachinurile vegnice. Personajul urit, res-

36 37
te usoare anizotropii ale radiaqiei primite, in funqie de rrc uita in acelasi punct. in acelagi timp, noi astizi gtim
direcqie: exprimate in grade Kelvin, diferenlele sunr de sigur ci orice obiect cosmic am privi, el se indepirteazd"
doar plus/minus o zecime de miime de grad. Ceea ce ara- dcr noi cn o vitezd. care cregte proporqional cu distanga
ti cI ori incotro ne-am uita, ?n lume, vedem acelagi lu- l,r care se afh (adicn universul este in expansiune) gi
cru. Fapt, trebuie si recunoasteti, straniu. cil nu putem vedea nimic care si fie mai 'vechi' de
tlouizeci de miliarde de ani-lumini. Ceea ce sugereaze
r,:it lumea s-a niscut brusc acum douizeci de miliarde de

rrrri-luminl gi cI noi ne aflim in centrul ei. Ca si elimi-


ttilrn sugestia geocentrici, in care nu mai credem, putem
l'acc faqi datelor de observaqie numai presupunind ci uni-
versul are forma unui spatru sferic: o sferi a cirei suprafaqi
elrtc nu plani, calasf.eraobignuiu" ci tridimensionalS, cum
estc cazul hipersferei de dimensiune 3: numai inacestcaz
oricc punct al sferei poate fi conceput ca un cerrtru. in- William Egginton, ,,On
Dante, Hyperspheres,
http ://aether.lbl. gov/www/proj ects/cobe/COBE_Home/DMR_Images.html tr-un sens, putem spune cd" aceastd minge de rugbi re- and the Curvature ol
the Medieval
Ei bine, acest instantaneu oferl atat o imagine a in-
prczinti,,urma" vizuald, a formei uruversului nostru, asa Cosmos", p. 197;

ceputului nostru de lume, cit gi o sugestie privind na- cum ne este ea furruzatd" de gtiinla, teoriile si aparatele R. Osserman,
The Poetry of the
tura spatiului in care ne gIsim. Ce vedem ?n aceasti lrr)cstre de misuri. Firegte, daci ne-am uita la cer cu ochi- Universe, pp. 112 sq.

imagine este deopotrivi o privire spre capitul spaqial al ul liber, nu am vedea aga ceva. Imaginea din 24 aprilie
lumii, cit si unainspre inceputul ei temporal. Iar infor- t992 este una construitl",la fel cum gi familiara imago
matia cea mai preqioasi privind nat:ura spaqiului vine mt4ndi a medievalului era o imagine construiti. Doar cd,
din uniformitatea remarcabil d, a radiagiei pe care o pri- medievalul se recunostea in ea, in timp ce noi, moder-
mim din toate direcqiile. Vom vedea spre finalul con- nii, nu avemunfamiliar cosmologicin care si ne mai re-
ferinqei de ce. Deocamdati, si retinem ci lumea in care eunoa$tem. Ydzendimagineadin 24 apnlie 1992, niciunul
triim este a$a fd"cutd,,incit oriunde am privi, plrem a dintrc noi nu va putea exclama, in mod spontan asta
-
ecte lumea mea! Ctt toate aceste , dta arati universul

34 35
irrrcdiat harta Rominiei, cind o vedem, tot aga 9i ei, cind
vc'rlcau acest tip de reprezentlri, recunogteau imediat ci
t'stc vorba de universul in care triiesc, crea\ie a lui Dum-
n('zcu. Ca si recunoagtem harta Rominiei, nu aminun-
rclr: sunt importante, ci forma, contururile, frontierele;
l.r l'cl stateau lucrurile cu medievalii: o astfel de repre-
/,('frtare funcliona ca o ,rstemd", ca o ,,emblemil" ato-
r,rlitritii lumii create. De indati ce o zirea, orice medieval
yti;r clespre ce este vorba
- era vorba de lumea lui, de
t rrsnrosul sdw, de universul al clrui scop, prin voinla
Irri [)umnezeu, este chiar el, omul medieval'
Va intreb: noi, modernii, avem o rePrezentare fa-
rrriliari a cosmosului nostru, in care si ne recunoagtem
irrrccliat, a;a cum medievalul se recuno,stea in a lui ? La
J,l rrprilie 1.992 ziarele din toati lumea (nu ale noastre,
lircgte ) au reprodus o imagine a universului observa-
l,il, obtinuti prin insumarea radiaqiei cosmice de fond
vcnita spre noi din toate direqiile spaqiului. De fapt,
cstc o imagine sintetizati, nu o imagine directi
- dar
rt'lrrczentAnd structura oizuald obqinuti prin inregis-
Xilogravurd dintr-o
rrirrca tuturor radiaqiilor care au ajuns pinl la noi din
Robert Osserman,
Weltchronik tiperite la nrornentul Big-Bang-ului. Este, altfel spus, un instan- Poetry of the
Nrirnberg in 1493 de
r,urcu: instantaneul universului, la momentul in care
Universe:
Anton Koberger A Mathematical
slraqiul se nlgtea si inainte camateria si se organizeze Exporation
of the Cosmoq
nr stcle Ei galaxii. Diferenqele in culoare provin din foar- ,,Prelace"

32 33
planetelor: 1. Cerul Lunii,2. Cerul lui Mercur, B. Ce- ceir in noui ceruri mobile gi unul imobil (Empireul), Michel-Pierre Lerner,
Le Monde des
rul lui Venus,4. Cerul Soarelui, 5. Cerul lui Marte,6. Ioirrtc populari 9i aceasta in Evul Mediu, Cerul stele- sphdres: genese
et triomphe d'une
Cerul lui Jupiter, 7. Cerul lui Sacurn, 8. Cerul stelelor krr fixe era identificat cu firmamentul, primul cer mig- rep16sentation
cosmique, vol. l,
fixe, 9. Cerul cristalin, 10. Cerul primului mlcltor (Pn- cittor era identificat cu cristalinul, iar Cerul Empireu era Chap. X, ,,Nombre des
rnunT Mobile) gi, inglobindu-le pe roate, lt. Cerul Em- rl zccelea. cieux et lieu du
monde", pp. 195-248;
pireu locul alegilor gi al cetelor ingeresti, de unde Ci sunt zece cerurimobile ori doar noui este secun-
-
Dumnezeu domnegte asupraintregii lumi. Faqi de mo-
352-381

tlirr. Dante insugi aprezerLtatin viziunea sa un sistem al


delul grec standard, in modelul crestin al lumii au apd"- lrrnrii cu zece centi,incareprimum mobile este al nouilea
rut doui sfere (ceruri) noi. Cerul Empireu, despre care (()crul cristalin, diafan), iar Empireul este al zecelea.In-
se considera cI este cerul creat de Dumnezeu in pri- rlifcrcnt ci numirul cerurilor erazece ori unsprezece, ima-
ma zi a Crealiei si care avea funcqia de a marca cezut- ginca lumii, in structura ei, era aceeagi. Aga arita, cum o
ra intre vdzute si nevizute, corporale si incorporale, gi vc,cled in aceasti imagine, reprezentarea despre lume
de a oferi un loc cetelor ingeregti, alegilor gi lui Dum-
-
irnago mwndi- a Evului Mediu.
nezeu insugi
- dacd,i se poate in genere atribui lui Dum- Iati, pe pagina urmltoare, o alti imagine a universu-
nezeu un loc ! $i Cerul cristalin, perfect dirfrr,, translucid, lui medieval, scoasi dintr-o Weltcbronik de la sfirqitul
care era adeseori identificat cu ,tdria" pusi de Dum- sccolului al XVlea (1493).
nezelrintre apele primordial e,inziuaa doua a Creatiei, Intilnim aceeagi schemi de construclie: [cosmosul
pentru a separa ,apele de sus" de ,,apele de jos". IJneori, rncdieval] = [cosmosul grec] + fadaosul teologic cregtin].
acest Cer era pus sI preia de la greci func1ia de primum Acest tip de gAndire este aditiv, paratactic;potrivit lui,
rno,(.)ens,alteori funcriile erau separate, avind asdel fie un sinteza se obgine prin insumare,iar progresul in viziu-
sistem c:uzece Ceruri, inclusiv Empireul, fie unul cu un- nc este liniar. Cu totul altfel, cum vom vedea, a imagi-
sprezece Ceruri, inclusiv Empireul. De la un autor la al- nat gi gindit Dante. Ceea ce este important pentru noi,
rul funcqiile atribuite acesror noi ceruri pot varia si ceea clcocamdate, este si inlelegem ci aceasta' reprezenta'
ce un autor atribuie unui cer, altul atribuie altuia. De pil- rc a lumii era perfect familiaril tuturor oamenilor in-
di, in anumite reprezentdriale sistemului lumii, cum este struiqi din Evul Mediu gi ci, aga cum noi recunoagtem

30 31
ffi
W
Fllimpede ci asemenea consffangeri nu Puteau lisa ne-
schimbatl geometria modelului standard. Sub presiu-
nca ace stor constringeri teologico-cosmolo gice forma
universului sferic, pe care medievalii l-au mogtenit de
la greci, a trebuit si se schimbe.
Si urmirim aceste modificiri pe una din foarte nu-
mcroasele reprezentilri medievale ale sistemului lumii.
Aceasta pe care o vede$ este dintr-u n Catalogws glori.ae
mundi, dn t529, datoratlui Barthelemy Chassetteu*. in
ccntru se vede o sferi, Pimintul, intersectatl schematic
de cercurile tropicelor si ecuatorului. ln jur, potrivit fi-
zicii aristotelice, sunt dispuse nigte briuri concentrice,
Barthelemy inchipuind apa, aerulgi focul. Dupi cum vedeqi, apa in-
Chasseneux,
Catalogus gloriae conjoari simetric tot pdmdntul. Dupi sfera focului ur-
mundi, 1529
meazdsferele sau, cum le spuneau medievalii, cerwrile

28 29
Mediu, constringerilor teologice ale dogmaticii cregtine. tcl rfla, in modelul standard al grecilor, cetele tngere;ti?
Lui Aristotel, in Meafizica sa, ii era relativ ugor si con- Undc s-arputea allaalesii Domnului, cei pe care Dum-
ciliezeun Dumnezeu definitin mod impersonal ca ,,gin- ncrcu i-a ales si se bucure in paradis de o fericire ne-
direa care se gindegte pe sine" ori ca ,,primul motor llmiute gi in timp, gi in substanqi?
nemigcat" cu geometria statici a sferelor omocentrice l,a greci, exista numai cezvracosmologicl: intre lu-
succesive. Divinitatea aEa-zicindsupreml din M etafizi- mca sublunarl gi lumea celesti. Toatd,lumea grecilor
caluiAristotel era un Dumnezeu inclus in lume, etern rra vizibill gi corporali. Lumea cregtini era alcituiti
ca gi lumea. Or, acest lucru ii era inacceptabil dogmati- lnd qi din ,,vdzute" gi din ,neYdztte" (o spune Cre-
cii cregtine, deoarece Dumnezeul cregtin este un Dum- tul); ccrurile aveau un ,,firmament' sau o ,,tlrie", care
nezeu personal, ffanscendentin raport cu lumea, Creator turet. pus de Dumnezeu inziuaa doua a Creaqiei pen- Facerea,1,6-Bi
Thomas O'Loughlin,
al lumii gi susqinitor permanent gi activ al ei, lume care ttu I dcspirqi ,,apele de sus" de ,,apele de jos";9i aga ,Aquae super caelos
(Gen. 1:6-7): The First
nu este eternl, care ainceput cindva gi se va sfirgi cind- Htti dcparte. Prin urmare, alituri de cezuracosmolo- Faith Science Debate?"

va, gi peste care ste o ierarhie complexi de ingeri gi pu- jol, universul cregtin mai trebuia obligatoriu si aibi pp.92-114i
Helen Rodnite Lemay,

teri. in plus, Dumnezeul cre$tin menline lumea prin dte doue cenxi: ceztraintre vizute gi nevizute (in- "Science
and
Technology at
creatjasa continue,) ceea ce inseamnd" cd" el nu este exte- corporale si incorporale); qi ceznraintre create gi Chartres: The Case
of Supracelestral
rior creaqiei sale, ffue caprin aceasta si-i fie, cumva, in- (intre creatsrd. gi Creator). Unde erau toate Waters'pp. 226-236

clus: ci ii este simultan 9i centru, gi conqinitor.


Ei bine, cum si conciliezi geometria limpidi a cos-
mosului grec, dotat cu un Dumnezeu static gi imper-
sonal, cu cerinqele impuse deprezenla atotputernici a
unui Dumnezert care e gi ubicuu, si activ; 9i liber de ori-
ce necesitate, gi plin de iubire; gi origine, qi finalitate a

Dionisie pseudo-
oricirei crealii; gi centru, gi limiti a lumii ? Unde sipui
Areopagitul, an astfel de Dumnezeu ? $i unde si-i pui pe tngerii de'
lerarhia cercasce,
pp.25-75 spre care a vorbit Dionisie Areopagirul ? Unde s-ar Pu-

26
Fireste, in centrul imaginii Lucifer, tddd-
se afle
torul prin excelenqi, care macini in cele trei guri ale
sale pe alqi trei faimogi tridiltori impardonabili: Iuda,
vinzdtorullui Hristos; Brutus si Cassius, ucigagii lui
Cezar.

Traquai, Dante, Urmeazi, acum Pupl giganlilor: se vede, in stinga,


lllustrations, p. xxxi
dosul unui gigant inlinpit (Fialte, cel care l-a infrun-
Oante, lnfemo,
xxxt-xxxtv
tat pe Zeus), iar in dreapta un alt gigant, care ii depu-
--x*
Jli!
. tr-:l
q
ne usurel pe cei doi in primul briu din Cercul al IX-lea

- cum tilmicegte Eta Boeriu: ,,in fund ne-o dtrce, un- \


de-i deasi zgora" . Dupi pupl giganqilor, urmeazd Cer- I
Dante, lnlernul cul al nouilea, impirqit in patru zone (briuri) aici to i
(Boeriu), XXXI, 102
sunt pedepsite fraudele comise impotriva unor oameni
- ts

(
!
I
!
\ D
care s-au increzrx in cel care i*a ingelat: aici ispigesc
triditorii rudelor, triditorii patriei, triditorii oaspe- '7' circle
Aocytus
qilor, triditorii bineficltorilor.

46 47
Uitali-vl cu atenqie la aceasti filpturd, schimonositi, colorati ca neputinla, cealaltl neagrd, precum ?ntune-
afladin centrul lumii materiale: ricul ignoranqei. Firegte, dumneavoastri nu pute{i ve- Danle, lnferno,
xxxtv, 37-45
dea aici, in desenele lui Phoebe Anna Traquair, care
sunt alb-negru, aceste culori. Ele sunt insi in Dante.
Prin aripile golage ale lui Lucifer, seminind unor aripi
de liliac, bat trei vinturi reci gi pline de rdlrtate, cores-
pwzdndcelor trei incliniri spre picat - excesul, vio-
lenqa gi minciuna. intreg Cocitul ingheaqi cind acestea
sufli. Agiqindu-se de perii ingheqaqi 9i imbirligaqi ai Dante, lnferno,
xxxtv,73-77
lui Lucifer, folosindu-se de hirtoapele si crevasele pie-
lii acestuia - gindili-vi cI acest truP monstruos mI-
soari ceva mai mult de un kilometfll -, Dante gi
Vergiliu coboari de-a lungul corpului Satanei.
$i acum se intimpli ceva deosebit de important pen-
tru argumentul conferinqei mele. Cind Dante gi Ver-
giliu ajung in dreptul goldului sinistrului inger cilzut,
drumul lor intersec teazd. Centrul Pimintului. Si in acest
moment, in acest loc qwel pwnto se produce o in-
- -
este ingerul superb, Lucifer, purtetorul de luminl, cel versiune. Dante nu igi di seama imediat de ea. CAnd se
Danle, lnfernul care, cum spune Dante, fusese o ,,culme a frumuseqii" uiti spre Lucifer, el se agteapti sI il vadl in fagl", capdnd
(Coqbuc), XXXIV, 18
,,N6 giugneriesi, gi care, in nici douizeci de secunde de la ?nceputul atunci, dar descoperi deodatd in spate, cu tilpile in
il
numerando, al venti"
Danle, Paradiso,
Creatiei, a cilzut.Iatl-l acum pribugit, ardtind lumii sus gi capul in jos. Vergiliu gi Dante, tot inaintind, degi Danle, lnferno,
xxxtv, 88-93
xxtx,49 trei chipuri, un fel de schimonosire a Treimii, de alte continui si coboare, incep deodati si urce sPre emis- -
culoare fiecare: o fagd rosie ca ura, alta galbeni gi de- fera sudici, unde se afli Muntele Purgatoriu. De aici,

48 49
prin Paradisul Terestru, vor sui mai apoi la Empireu, fi scos din
tr dm Lrmb
Limb gi adus aici. Iubirea lui Hristos penrru
stribitind sferele celeste, dar nu inainte de a mai fi tre- un sinucigag virnros este, nu mipot abqine si o spun, ad_
cut printr-un punct de inversiune, pe care il voi sem- mirabili. Suntem in Antepurgatoriu.
nala atunci cind vom ajunge cu excursia noastri acolo. Aici Dante se intAlnegte cu Casella, cu Belacqua gi
Acesta, vI semnalez, esteprimul punct de inversiu- cu Sordello, despre care grigi, cu siguranqi, din po.-rrl
Sordello al lui Robert Browning. in timpul primei nopli
ne din Diztina Comedie
- cind Dante qi Vergiliu trec petrecute in Purgatoriu, Dante a fost transponat peste
prin Centrul Pimintului: un punct in care sensul in
jos se inverseazi gi devine sensul in sus, fdrd, ca ei sI fi pripastia care separi Antepurgatoriul de Muntele pur_
schimbat direcqia deplaslrii gatoriu, ajunge laP oartaPurgatoriulu i, iar latrecerea prin
- acest lucru este foarte Poartd" i se imprimi pe frunte cele gapte ,,p..-uri. Astfel
important. il vom regisi, neschimbat,Iatrecerea de la
Cerul al noullea la Empireu, unde cele noul sfere ma-
teriale gi vizibile, care se invirtesc in jurul Plmintului,
se oglindesc inversat in cele noui cete ingeresti, care se
rotesc in jurul 'punctului' divin, Dumnezeu. Ca si in-
Eelegem cuadevlrat cosmosul lui Dante, trebuie si acor-
dIm toati aten\ia acestor puncte de inversiune.
SI trecem mai departe in revisti, rapid, etapele Pur- ru,ffi''{
gatoriului, unde Vergiliu gi Dante pitrund dupl ce ies
ia suprafaqa Pimintului, in emisfera sudici, la poalele ,(;Jln/i_J,
l,aquai, Dante, Muntelui Purgatoriu. ln stinga se vede ingerul-ghid,
lllustrations, p. xxxv
Danle, Purgatorio, care aduce noi suflete, iar in dreapta ii vedem pe cei doi
t-||,44
intnlnindu-se cu Cato din IJtica, cel care gi-a luat via-
!a pentru libertate gi care acum pizegte insula Purga-
toriului, dupl ce, ni se di de inqeles, Hristos insugi l-ar

50
51
insemnat, Dante pitrunde in primul briu al Purgatoriu- versiune. Acest principiu ii va permite in cele din urmi
lui, unde se afld trufagii. sI ofere un mijloc deavizualizainuegallumii sale, par-
Cu tod, sunt gapte briuri ale Purgatoriului. In briul te vilzrttd,;i parte nevdzutl"impreuni, nu separat.
al doilea sufletele se curiql de patima invidiei, in briul In virful Muntelui Purgatoriu se afli Paradisul Te-
al treilea sufletele se vindeci, princazne si penitenli, de resrru, care aflim din dialogul lui Dante cu Matelda, Danle, Purgatorio,

patima miniei. in briul al patrulea se afle nepisitorii,


-
personaj misterios despre care unii cred ci ar repre-
xxvlil, 76-148
Kathryn Lindskoog,
in al cincil ea zgircigii gi risipitorii, in al saselea laco- zenta-o pe Giovanna, tindra care o insoqea pe Beatri- ,,Spring ln Purgatory:
Dante, Botticelli,
mii, in al gaptelea isplgesc sufletele desfrdnagilor ori ale ce atunci cind Dante a intAlnit-o intdia dati gi care era C. S. Lewis, and
A Lost Masterpiece"
celor care nu s-au putut stipini. Cu totul, Muntele Pur- iubita lui Guido Cavalcanti, prietenul siu cel mai bun,
gatoriu e impirqit astfel: primele trei briuri corespund tdndrl, pe care Botticelli ar fi reprezentat-o in superba
sufletelor care arl iubit rlul; un brAu, al patrulea, este ,,Primavera"dela Villa di Castello sub chipul Florei
al sufletelor care au iubit prea pulin binele vegnic; iar
ultimele trei briuri sunt ale celor care au iubit prea mult
- posedi o florI non-teresrri gi nu se mai supune fi-
lucrurile plmintegti.
O altd inversiune, f.agl, de Infern, in ansamblul slu,
apare in Purgatoriu. DacI in Infern spirala coboririi este
orientatd spre stanga, in Purgatoriu, spirala ascensiunii
Margaret Wertheim, este orientati spre dreapta. Pe de altd,parte,'gravitagia'
The Pearly Gates ot
Cyberspace. A History picatelor, proprie Infernului, este transfo rmatd",in Pur-
of Space from Dante
to the lnternet, p.59
gatoriu, intr-o 'levitaqie' a sufletelor, care sunt atrase
ascensional spre Dumnezeu: implicit, iar acest lucru
este esenqial, timpul este inversat lui se face
- scurgerea
nu spre moarte si distrugere, cain zona sublunari, ci
spre viati si renastere. Avem astfel a doua inversiune
remarcabih: ffecerile de nivel se fac,la Dante, prin in-

52 53
zicii sublunare. Curenqii de aer din Paradisul Teres- creste-n noul slu vegmint"
- curat, gata si urce la ste- Danle, Purgatoriul
(Cogbuc), XxXlll,
tru sunt formali chiar de rotirea sferelor ceresti, apa le. E important slinqelegem ci Dante, pe misuri ce urcl, 143-145

izvoarelor nu e alimentati de ploi, iar seminqele vege- vede din ce in ce mai bine
- de aceea Beatrice, de pil-
taliei sunt necunoscute pe Pimnnt. in totul, Paradisul dd,,ir aparetot mai strilucitoare: pentru ci in mintea lui
Terestru este gandit de Dante ca un fel de anticameri strilucegte tot mai vizibil 'eterna luce'. Beatrice ii explica
acest lucru
a Paradisului Celest. Un alt exemplu. intrebat de Marco Lombardul, in in Paradiso,V,T-9

Locul este descris cawlocus Arn@nLt$vizut prin ima- Briul al treilea al Purgatoriului, cine este gi ce caute prin-
Traquai, Dante, ginile unui suflet care nu mai cunoa$te patima gi frica. tre sufletele de acolo, Dante rlspunde ci el se indreapti
lllustrations, pp.lix
spre palatul Domnului, spre cer, urmind o cale ,,acum
Danle, Purgatorio, Dante poate vedea ceea ce i se infilige az\, ochilol numai -
xxvil, 67 - xxvilr de mult ne-nditinati", spune frumos Cogbuc; ,,cum nici-
;i numai deoarece sufletul siu este din ce in ce mai cu-
cind n-a fost gi nu-i", spune ca-n basme Eta Boeriu
rat, gata si urce la stele. Matelda, probabil un simbol al -
discernimintului, il indeamni si bea din cele doui riuri faor d,elmodemo u;o,spune,foarte tehnic gi precis, Dan-
sfinte: din Lete, pentru a-i sterge amintirea picatelor, ;i te : urmind o cale in alarl, de uzrtl modernilor. Este vor- Danle, Purgatorio,
xvt,42
din Euno6, pentru a-lface capabil sI dobindeasci harul ba de posibilitatea de a ajunge in cerul lui Durnnezeu in
calne si oase (cu scutecele chnii pe suflet spune Co;-
dumnezeiesc. - Danle, Purgatorio,
(Cogbuc), XVl, 37
Abia dupn ce i;i astimpiri setea, constatand cI cele buc, traducind ,,fagele", ,,bandajele" lui Dante), posibi-
doui riuri ale imbunitiqirii firii umane au gusturi litate care,in Antichitate, ii fusese acordatd,lui Pavel.
diferite, poate Dante si se desprindi de zona subluna- Dante pirisegte Paradisul terestru la amiazi" gi in- Alexandru Dutu,
comentariu la
ri gi si treacdin Paradis, adicl in zona celesti. Firea sa trI in cer in amiazapermanentd aparadisului ceresc - Paradisul l, 1 06-1 08;
vezi $i comentariul
'normali', prin aceste abluliuni, a fost imbunlmqiti: a giomo a giorno aggiunta-, unde drumul siu nu va mai la Paradisul,XXYll,

fost flcuti capabih sI treacl de o barieri ontologicl, fi intrerupt de nopqi, ca in Purgatoriu. 85-87, in G. Cogbuc,
Opere alese, vol. Vlll,
pe care,in mod normal, nici un om in carne gi oase nu Sub aceste auspicii Dante stribate prima mare ce- pp. 638; 674

o poate trece. Faptul este explicit semnalat de Dante, zuri cosmologicl a lumii pe care o descrie in Dioina
rifaffo, spune Dante atunci cind, dupl ce se scufundl in riul Euno6, ne spu- Comedie: cezuracare desparte lumea sublunari de lu-
ceea
-recledit,ce inseamne
ne ci este ,,ca nou, asemenea plantei tinerele cind noui mea celesti; lucrurile supuse timpului distructiv, de lu-
refacut

54 55
,llercury
crurile supuse timpului care intreqine eternitatea. Dan-
te, la strlbaterea primei ceztri cosmologice, schimbi
registrul temporal gi schimbi domeniul ontologic: din
lumea celor patru elemente (pimint, ape, aer,foc), tre-
cein lumea elementului netrecitor, imarcesibil. Suntem
in continuar e in zonalucrurilor vizibile gi corporale, dar
acestea, spre deosebire de lucrurile vizibile gi corpora-
le din lumea sublunarl, nu mai sunt supuse striciciu-
nii timpului. In termenii lui Toma d'Aquino, care a fost
una din sursele de referinql esenqiale ale viziunii lui
Dante, ceea ce se schimbi cind trecem de la un regim
ontologic la altul este luminozitatealucrurilor, raportul
Toma d'Aquino, dintre luminozitatea gi transparen\alor. Pe de alti par-
Summa theologiae,l,
qu. 68, art. 4 te, nu pierdeqi din vedere fapcul cI Dante, pe mlsuri
ce urcl, aede dince in ce mai bine: cum vi semnalam
mai devreme, intreaga lui fire se imbunltiqeqte progre-
siv. De aceeaBeatrice, care il ghideazdincepind cu Pa-
radisul Terestru, ii apare, pe misuri ce el devine tot
mai transparent pentru virtute, adicd mai puqin pilcit-
tos, tot mai strilucitoare: si asta deoarece, cum v-am
spus, reluindu-i spusa, in mintea lui strilucegte tot mai
0a.ra.dise
vizibil eterna luce.
De acum inainte Dante nu va mai fi insoqit de Ver*
Traquat, Dante,
lllustrations, p. lxxi. giliu. ln acest loc, situat suficient de sus fagd de lumea N,M,y t{lcp,
Danle, Paradiso,
l-v92 propriu-zis terestri, Vergiliu nu mai poate continua

56 57
sn ilghideze pe Dante (o vreme, mai continui totusi
si il insoqeasci, dar ticut), deoarece, in ciuda excelen-
qei ,,marii umbre", el rlmine totusi un pigin nebote-
#;ffiffi
<i"{ I.."-.l-==
zat. Locu.l siu va fi luat de Beatrice ) care il va conduce \.- l:,$8_*i
pe Dante de aici pAnI in pragul contemplirii Sfintei
Treimi, in punccul cel mai inefabil al lumii
- de unde
Dante va fi preluat de citre sfintul Bernard din Clair- oqq :trl"
vaux, cel care ii va spune memorabilele cuvinte, valabile t $o,rayr.rtun
la fel de m:ult azi, pe cit erau si pe vremea lui Dante: r lo,rsttno /
r l6al afJlYictor
Danle, Paradisul ,,Ce-i fericirea n-ai si pricepi daci privesti in jos." s fiicofiangua,orc
(Boeriu), XXXI,
s flopelohn'ru,
112-114 Filozofic gi teologic vorbind, Vergiliu este lumina
naturali a ratiunii, neasistatl de divinitare: cu ajutorul
acestei facultili sufletegti putem strlbate Pimintul, in-
fernul si o parte din purgatoriu, dar nu ne putem aven-
tura mai sus. Staqiu, care il insotefte pe Dante o parte
din purgatoriu, allturi de Vergiliu, simbolizeazd;i el
ratiunea naturall" a omului, insi iluminatd. de adevirul
divin: de pildi, Staqiu ii explicl lui Dante lucruri pe care
Vergiliu nu le poate explica. La rindul siu, lui Staqiu ii
rlmin inaccesibile anumite taine, pe care insi le poare
limuri urmitoarea cdldluzi a lui Dante, Beatrice ) care
Danle, Purgatodul simbolizeazS, ceeace, intr-o faimoasi definilie da:./" de
(Cogbuc), Yl,44-45;
,,che lume fia tra 'l vero Vergiliu, reprezintd, Daceaconducatrice ce di'ntre min- Ig 98ostirrs
*si"Ao;t
e lo'ntelletto" (Dante,
Purgatorio, Vl, 45) te;i-adevlr lumini", ,,lumina dintre adevir si minte". 5 Solonon t0 $edo,
tt ff.r.onca&
6 Jllliollysirrs
Pitrundeli-vi de frumuseqea exactd a acestei definilii: ? *utls'6rasil,s Srgier

58 59
Beatrice este mediul prin care se rispindegte I u m i n a Ajuns acum in Cerul luiJupiter, al gaselea, Dante vede
dintr e adeyer $i minte. Dante va parcurge in- sufletele celor drepqi, grupate laolalti sub forma unei
tregul paradis tras in sus de Bearrice, el agiqindu-se la enorme Acvile ceregti, care vorbegte din toate sufletele
'agetarea'lui Dante propriu de ochii ei, care fixeazd, mereu lucrurile cele
de ochii Beatricei
constituie principala mai divine. Prin ochii Beatricei, o glin ditd inei fo-
temd iconograficd a
ilustratiilor lui Botticelli
-
losesc inadins aici cuvintul'oglindire', p€rirru ci el va
la Paradisul
(A.E. Baconsky,
fi cheiainqelegeriiprimei decade din Cafful al)O(VIIIlea
Botticelli, Divina yd putea Dante si primeas cd, tntreaga realitate vi-
Comedie) -,
zuali" a lumii nevdzute.
Si revenim insi la alergarea noastri de-a lungul De-
ainei Comedii.lnprimul Cer, al Lunii, se afli sufletele
Danle, Paradiso, celor care nu gi-au ginut promisiunile. in cel de al doi-
il-ilt
Lea, d.planetei Mercur, Dante pune sufletele active gi am-
Danle, Paradiso, biqioase, urmate, in Cerul planetei Venus, de sufletele
V-VII
Danle, Paradiso, iubitoare, indrigostite, afectuoase. IJrmeazi Cerul Soa-
vilt - tx
relui, in care se afll sufleteleinqelepte sub forma a doul
Traquair, Dante,
-
cununi de sfinqi gi filozofi, dominicanii ;i franciscanii.
I llustrations, p. lxxix.

Danle, Paradiso, Iar in Cerul planetei Marre, al cincilea, se afli sufletele


x - xvlt, 47
luptitorilor, martirilor, duhovnicilor qi rizboinicilor. Su-
Danle, Paradiso, fletele acestora, strilucind cu lumini mai aprinse ori mai
xtv xvil,
- 51
stinse, precum miriadele de lumini care alcituiesc Ca-
lealactee- despre care Dante ne spune ci se vid in lu-
mini asemenea firicelelor de praf cind raza de soare
pitrundein cameri
-,formeazi o cruce greacd",cu bra-
Danle, Paradiso,
xtv, 112-117
qe egale, inscrisi in marea sferi orbitali.

60
61
curse de Dante si Beatrice. Ei bine, dupl ce, in Cintul acum. Ceva straniu insi s-a petrecut. Cind a pirisit Ce-
XXVII, Sf. Petru igi incheie invectiva la adresa papilor rul al optulea, Dante se afla undeva, intr-un punct bine
care i-autnrrpatlocul, roiul de lumini al ferici$lor urci determinat al spaqiului: se afla in constelatia Gemeni-
veftiginos spre Empireu, umplind bolta Cerului d op-
rulea de o splendoare a luminii, pe care Dante o compa-
lor
-in ,,cuibul Ledei", cum spune el. Ajungindin Ce-
rul al nouilea, Dante igi dI deod atd seama cd nu mai are
Danle, Paradiso, rI cu o ninsoare inversi ninge in sus, spre Empireu. nici un reper spaqial dupi care si se orienteze: tonrl este
xxvil,67-75 -
Remarcati inci o datd.prezenla mehforelor de inversiu- in jur atit de uniform gi de transp arent,incit are impre-
ne. Privirea lui Dante inci nu poare pitrunde dincolo sia ci s-ar pttea aflaoriunde. Or, ate afla oriunde inseam- Danle, Paradiso,
xxvil,98-102
de mateia acestui Cer: c6,nd se uiti dupi fericiqii care ni a te afla pretutindeni. De fapt, el pltrunde intr-un
se scurg spre Empireu, Danre nu vede mai mult din Em- loc care se afli deja pretutindeni, deoarece, aga cum il
pireu decit vede orice muritor cind privegre in sus, spre limuregte Beatrice, locul in care se afTL ei acum nu mai
cerul din care ninge. E ceva ca o lumind, opaci,. Deo- este propriu-zis un loc din spaliu, ci unul aflatin ,,min-
camdati. l, acest moment, Beatrice ii spune lui Dante tea lui Dumnezeu",lA mente diaina. E o reprezenta- Danle, Paradiso,
si. priveasci-n jos. E ca o recapitulare a cerurilor deja xxvil, 109-111
re paradoxald, care trebuie lual3" ad litteram, din doul
stribitute. Privirea lui poate pltrunde in lumea mate- motive: pentru c5" aqa descrie Dante, iar autorul este
riali chiar pini la puncrul plecirii, in ciuda distanlei suveran, si pentru ci aceste reprezentdri provin din
formidabile, ceea ce nu s-a intimplat cind a incercat constringerile pe care le impune cosmologiei antice te-
si priveascd direct spre Empireu. Ceea ce vede pe PI- ologia cre$tinl, iar originalitateacosmologiei lui Dan-
mint este intinderea dintre strimroarea Gibraltar gi qir- te igi are originea in aceasti sursi.
mul Libanului de azi, Fenicia de atunci atit cit ii Despre Cerul al nouilea mai aflim de la Beatrice ci
-
permite lumina zilei, din punctul in care se aflI. este linut laolaltl de puterea care vine din Empireu, prin
DupI ce a recapitulat cerurile corporale gi vizibile luminl gi iubire, aga cum el qine laolalti, in chingile sale,
uitindu-se in jos, Dante igi indreapti acum privirea spre toate celelalte opt sfere inscrise in el, prin migcirile care
ochii Beatricei si, astfel ancorat in privirea ei, poate urca iqi au origineain el. Iar cAnd spunem migcare, trebuie si
in Cerul al nouilea, cel mai rapid dintre toate cele de pinl inqelegem timp, cici potrivit lui Aristotel, din care

80 81
guri, deja familiari dumneavoasrri, desfigurati insi in ci descrie o hipersferi, darin onestitatea, inteligenla 9i
ordinea cresciroare gi apoi descrescitoare a mirimii sfe- geniala lui capacitate de vizualizare,ceea ce a ficut, spre
relor, cu punctul de inflexiune la trecerea de la cele vizu- cinstea lui gi norocul nostru, a fost sI qini seama atdtde
te la cele nevdzute(a doua cezuricosmologici), pistrind constringerile teologice ale creqtinismului ( cezurile cos-
mereu crescitoare viteza de revoluqie. mologice ; atributele paradoxale ale divinitiqii ; principiul
Pe de altd,parte,Dante a descris cum anume trebuie
simetriei crealiei; inversiunile la schimbarea de planuri
construiti forma completi a universului cregtin, pornind etc.), cit gi de imaginea universului sferic impusi de as-
delavizualizdrilesale pargiale cele doui sfere pe care tronomia matemadce a grecilor. Aga cum, din picate,
-
le separl a doua cezurd" cosmologici, intre cele vdzute ilustratorii sii, Michelangelo Cactani, Leisegang gi cei-
qi cele nevdzute. Este figura pe care o aveqi lapaginagl
lalqi 'gtiinqifici', nu au putut si facl, deoarece au linut
(sau, in plan, la pagina 87), pentru care faptul ci Primul
seama numai de forma cosmosului grec 9i au ignorat sis-
Migcitor este comun inseamni ci cele doui sfere tre- tematic constringerile universului cregtin. Originalitatea
buie gindite ca rangente in frecare punct al suprafegei lui Dante a pgnit din interseclia celor doui constringeri.
lor. La intrebarea cum ard"ta ct adevd"rat De o parte, era universul aqa cum il gindiserd gtiinqi-
lumea lui Dante, rlspunsul esre
- o hi-
p e r s f eri. Probabil, ca qi a noastri, degi nu prednd ci
de alta, decupajele cosmologice gi epistemo-
ficii greci,
logice ale adeodrarel ontologii, asa cum fusese ginditi
hipersfera lui Dante ar fi exact acelagi lucru cu soluqia la
aceasta de teologii cregtini. Jinind seama de aceste
ecualiile lui Einstein sau ar fi riguros compatibili cu te-
doui constringeri, nu Poli sd ai un univers schizoid
oria Big-Bang-ului. Vi invitdoar si meditaqi la provo- ca acesta- o jumltate centrati pe Pimint gi cealalti
carca cd.Dante, un medieval, a putur descrie o hipersferi,
cenlratd" pe Dumnezeu. Nu merge !
ca solutie la problema cosmologicl a teologiei cresrine,
in fond, Dante e foarte clar cind sPune ci Cerul Em-
confruntate cu astronomia greaci. pireu le conqine de fapt pe toate celelalte qi ci in cen-
Nu suslin, pe de altd"parte, ci Dante ar fi avttf.a- trul lumii se afllin mod absolut Dumnezeu, pentru ci
cultigile de geometru ale lui Bernhard Riemann ori ci in centrul lumii nu se poate afla Diavolul. Noi nu trlim
el gtia cI vorbegte de o hipersferi. Deloc ! El nu a griut intr-o lume diavolocentrici, ci intr-una profund teo-

100 101
cre$te pini
la dimensiunea cercului ecuator al sferei gi Or, ce avem aici ? Reprezefita\i-ve,vi rog, lumea de-
care apoi descregte, in exact etapele gi propo4iile in care scrisi de Dante ca pe o succesiune de sfere; parametrul
a crescut. care in exemplul nostru era wo este, la Dante, viteza de
Cum ag vedea o hipersferi, fiind ceea ce sunt, adici revolufe. Acum, dacl indexim sferele lui Dante dupi
o flpturl tridimensionali ? Ar trebui si intersectez parametrul strict crescitor ale vitezelor de revolulie,
hipersfera cu lumea tridimensionaliin care exist, cu spa-
atunci ceea ce obqinem este o zuccesiune de sfere identici
giul euclidian-tridimensional. Cum ar ardta acestlucru ?
succesiunii pe care am obqinut-o din intersecgia hipersfe-
Si pornim de la ecuaqia sferei de razd,R suma pltratelor
-
celor trei dimensiuni x,y, z ale spaqiului euclidian este
rei cu spagiul nostru tridimensional. Uriaga hipersfe- M.A. Peterson,
,,Dante and the
ri care este universul dantesc se intersecteazd cu lumea 3-sphere",
egali cu pitratul razei:* +t' t z? =R. Prin generaliza- $ lll, p. 1033
noastri tridimensionali sub forma succesiunii unor sfe-
re simph, daci mai introduc o dimensiune, fie aceasta w,
re, de la aceea a Lunii, care are raza cea mai mici gi vi-
voi obqine ecualia hipersferei de razd,R: x2 + y2 + z2 +
teza de revoluqie cea mai mici, pindla aceea a sferei
w2 = R2. Ca si intersectez aceasti hipersferi, pe care nu
Serafimilor, aingerilor cei mai ardenli, care se afltrlacea
pot s-o vizualizezrcu lumea mea tridimensionah, in care
gtiu si vdd,fac dintr-una dintre dimensiuni un paramerrLl
mai micl'distanli' de Dumnezeu 9i care se rotesc cu
fix: o inghet. Fie acest paramerru w = sro. Ecuagia figurii cea mai marevitezd..
pe care am obginut-o inrersectind hipersfera cu spa$ul Oricit de straniu ar suna, ceea ce ne-a descris cu o
meu tridimensional are eclJatiaxz + yz * 22 =R2-w02. extremi minuqie gi precizie Dante au fost doul moduri
Or, aceasta este ecua\ia unei sfere a cdrei razd,la pd,- complementare de ainqelege gi construi forma comple-
trat este p2 = R2-w02. Dinamic, intersecgiavariazd" ast- ti a universului pe care il numim dantesc, dar care ar
fel: cind'ws = +ft, atunci intersecqia hipersferei cu lumea trebui numit universul crestin pur gi simplu.
mea este un punct; cind wo creste de la -R la O, ceea Pe de o parte, Dante a descris cum arat| ceea ce noi
ce vid este o sferi a cdrei razi cregre dela zero pini, putem vedea din totalitatea universului cregtin, atunci
la +R; cind wo creqte de la 0la +R, ceea ce vid este o cind acesta e proiectat in spaqiul tridimensional, plan
sferl a cdrei razd, descreste de la +R pdnd,la zero. in care ne misclm noi, muritorii. Este chiar aceasti fi-

98 99
literal, deci cuvint cu cuvint, gi, in acelagi timp, in mod tric, stingher, descusut implauzibil din puncr de ve-
integral vintal, adici imagine cu imagine. Or, faqi de
-
dere vizual. O coroniql de premiant pe cregterul spi-
aceasti complexitate conceptuali, se pare ct,nu mai dis- git al lumii...
punem de reprezentlri geometrice care si ne sustini. Jine seama aceastl reprezentare de textul lui Dan-
Cactani si Leisegang nu au fost singulari in aceasti ma- te ? Categoric, nu.
nieri de a-lreprezenta pe Dante. Aga se gindegte gi ima- Si revenim, atunci, la textul lui Dante. Ceea ce voi
gineazd"inmod obignuit in lumea ilustratorilor lui Dante. analizaincontinuare se referi la,,reprezentareacosmo-
Ca si vi probez acest lucru, am ales pentru dumneavoas- logici" a Empireului gi am in vedere oblinerea unei
trd"o altl,reprezentare a lumii lui Dante de astl datd"una
-
inqelegeri geometrice a acestuia, pentru ca in acest mod
recenti, dinlg6T,provenind dintr-o edife comentate a si putem face dreptate simetriei profunde a intregii Crea-
Dante Alighieri, Dhtinei Comed,ii,care a cunoscut $aptesp rezeceediqii pini 1ii, violati, cum am vizuit de reprezentirile standard ale
La Divina Commedia,
(acura di G. Giacalone), in1,987, de cind darcazl"exemplarul meu. lumii lui Dante. Pentru aceasta, si ne reintoarcemin Ce-
Paradiso, p.2
Autorul acestei scheme a lumii dantegti este Giu- rul al nouilea, adiciin Cintul XXVII dinParadiszl. Ne
seppe Giacalone, care, cum ne informeazd,inaoz)ertenza intereseazi numai detaliile cosmologice gi, de aceea,ll-
ediliei sale, a qinut seamain comentariile lui de cele mai sim complet deoparte semnificagia morald, a violentei
noi contribuqii la exegeza dantesci. Or, acesr tip de diatribe proferate de Sfinrul Petru chiar in acesr loc $i
imago mwndivd, e dejafamiliar. ln centrul lumii se vede inainte de momentul pirisirii de citre Dante 9i Beatri-
Plmintul, gi e figurat foarte elocvent traseul parcurs ce a lumii vizibile gi corporale, spre Empireu. Suntem
de Dante: infigurat spre sranga la coborirea in infern, deocamdatiin Cerul al optulea, unde e celebrat trium-
desflsurat spre dreapta la ascensiunea din purgatoriu ful lui Hristos gi al Bisericii sale. Si vi reaminresc ce
si, in fine, eliberat spre sferele ceresri rot inainte, me- se intimpla in Cinml XXIII, cind Dante pitrunde aici.
-
reu mai sus. Atent gi didactic, comentatorul nostru a scris Hristos ii apare sub forma unui soare, inconjurat de apos-
in drepml fiecirui Cer, in parantezi, numele cetei in- toli gi de ogtile fericiqilor, sub forma unui roi strilucitor
geregti corespunzitoare. Ca laMichelangelo Cactani, de lumini. Aceasta reprezintirecolta pe care Mintuito-
Cerul Empireu este si la Giuseppe Giacalone excen- rul a cules-o din tot cuprinsul celor opt sfere deja par-

78 79
,,trans-umanate",iar ochii tii au b;ut din substanqain-
sigi a paradisului, incepi sdvezi minunea Rozei Divi-
ne
- chipul minruirii, rosa dei beati (reprezerLtare^
mistici).
ROSA BEATI
Priviqi acum din nou ilustragia lui Michelangelo Cac- ouEt &tE cR60€rIE80 tH CFETOI,EmUm r ouEt cHE cnEo$IEBo l{ ceElo vcl'tulo

tani. V-am prezentatcu insistenql aceste imagini ca sI


vi devini familiare gi si putegi 'intra'mai bine in logi-
ca lor: poate ochii dumneavoastri au'trans-umanat'gi
*"# #o*irr.o
ko,
ei un pic. $i acum, cred, veqi inqelege cdfaql de frumu-
selea conceptuali a construcqiei lui Dante, chipul Em-
pireului imaginat de Cactani este pur ;i simplu
nedemn, stingaci, inadecvat. Obiecqia mea poate fi for-
mulatd asdel: aqareprezentate,cum vedem la Cactani,
nu existl o uni t^te geometrici a lumii lui Dan-
te. $i asta in ciuda faptului cI descrierile lui Dante sunt
formidabil de concret-geometrice, de vizrale, de pre-
Henry Corbin, cise imagistic gi, ag spune, imaginal. Asa cum aratela
,,Mundus imaginalis ou
Uimaginaire et Cactani, aceaste reprezentare nu este o lume posibili.
I'imaginal", pp. 3-26;
bilantul teoretic al
Ginditi-vi cI existi o sferi enorml care conline alte
acestei pozilii a fost ,rorri ri.r. in interior gi undeva un fel de coroniqiin care
fecut ?n eseul .Pour
une charte de se aflI lumea nevlzutelor lui Dumnezeu. Nu merge !
I'lmaginal", publicat
ca pretap la a doua Nu spun acest lucru ca si il discreditez pe Cactani,
pentru care am o mare admira,tie complice, ci ca si vi
editie a ce4ii Corps
spirituel et terre
celeste, de I'lran
mazd6en d l'lran
sugerez cit de greu este sI imaginezi o reprezentare geo-
shl'ite, pp.7-19 metrici coerenti luindu-l in serios pe Dante, in mod

76 77
cea)rd. cosmologici): de o parte, in jos, lumea vizibi- geregti) si zicem, reP re zefitar ea cosmo-
este,
Danie, Paradiso,
- xxvlll, 22-129
l;; de cealaltd, parte, in sus, lumea nevdztttd" in jos,
- logi"e a Empireului. Pe mlsuri ce Dante pitrunde
sistemul planetar geocentric (de fapt, diavolocentric, in Empireu, acest mod de a-l vedea se estomPeazd, aqa
cici in Centrul Piminrului se afli Lucifer); in sus, sis- .r- r. stinge lumina stelelorin cer, atunci cAnd se ivesc Danle, Paradiso,
xxx,1-13
temul ingeresc, teocentric. Aceasta se intimpli in Cin- zorii. Este imaginea lui Dante. Apoi Dante incepe sI
turile XXVII si XXVIII din Paradiswl. A douadescriere vade ahfel- acelagi lucru. Vede fluviul incandescent,
a Empireului e ficuti de Dante in Cinrul XXX si are ficut din toati substanga paradisului, iar cind Beatri- ,,Trasumanar significar
per verba
chipul Rozei Divine. La candid,arosa-pamdtsul sub for- ce il indeamni si bea cu ochii din el, firea lui Dante Non si poria" (Dante,
Paradiso, l,7O-71\
maunui trandrtir alb, al mintuirii, krosa deibeati-este
,,trans-um aneazdn - trece dincolo de posibilitilile
de Acest superb vers,

percepqie ale subiectului uman obignuit, aqa cum il cu-


care in traducerea
formati dintr-o mullime de petale care reprezinti, pe Etei Boeriu se Pierde
o jumitate a ei (in italiani, rosa, trandafir, e de genul ,ror9r.* noi. $i in acest moment, transformat huntric, complet, e minunat
tradus de CoQbuc
feminin), toli alegii care au crezut?n venirea lui Hris- trans-umanat, Dante vede intreg Empireul sub forma astfel: ,,S'arat'per
verba'ce-i
tos inainte de venirea lui aceste locuri sunt complet
- Rozei Divine, un trandafir, cum am sPune noi, bdtwt, transumanare
ocupate, cum e si normal, cici trecutul e inchis. Pe cea- nu-i chip sd Pot" -
cu enorm de multe petale dispuse in fagure, 9i avind Danle, Paradisul
lalti jumitate, sunt locurile alegilor care au crenrtin
pe fiecare petal|'un ales, un sfint, iar ingerii roind in-
(Cogbuc), 1,70-71

Hristos dupi venirea lui, unde exist5,incil, fireste, pe- albinele. Aceasta este, si zicem,
ir. p.trlel.lui precum Danle, Paradiso,
tale neocupate, deoarece viitorul este deschis.
termenul nu-i al lui Dante, repr ezefitarea mis-
xxxl, 1-24

Dante ajunge si vadi la candid,a rosA nrtmai dupn


ce ochii lui beau la propriu din substanqa Empireului,
icd" aEmpireului.
Empireul, caintreagarealitate de fapt, are chipul pe
carei se prezintl sub forma unui fluviu incandescent,
de lumini clard,, cu maluri inflorite de o dulce si eter- care egti vrednic si il vezi. Cit timp simprile iqi sunt
Danle, Paradiso, ni primivard,.Dacd, citim cu atenlie, vedem ci Dante normale, vezi geometria riguros simetricl a celor doul
xxx,61-128
are doui feluri alternative de avizualizaBmpireul, in sisteme, vizibil gi invizibil, centrat unul pe Pimint, ce-
funcqie de posibilitiqile de perceplie ale narurii sale. Pe hlalt pe Dumnezeu, 9i aflindu-se in cumpini Pe gra-
o anumiti treapti, Dante percepe Empireul ca un sis- niqa dintre Cerul Cristalin gi Empireu (reprezentatea
tem teocentric de noul cercuri omocentrice (cetele in- cosmologici). De indati insi ce simlurile qi-au fost

74 75
Platon, Ilmalos, 92c zibile,un zeu perceptibil, neasemuit de mare, de bun gi
de frumos." In timp ce lumea nevizutelor, lumea pro-
priu-zis cregtin;, pare a nu fi decit o acreliune stanga-
ce, asimetrici",neclard,gi postigi a lumii vizibile, grece$ti.
Dacd"ar fi aga, atunci cregtinismul, din punct de vede-
j.Yl
re geometric, nu ar valora prea mult !
In plus, lipsa de rigoare in creditarea indicagiilor lui
Dante referitoare larelagiadintre lumea vizutelor gi cea
a nevdzutelor conduce la contradicqii mutuale intre
practicanlii aceluiagi stil de reprezentare. La Cactani,
remarcali, cetele ingeregti sunt situate deasupra tozei
6-
Empyrcum

Hans Leisegang, mistice. De ce ? La Hans Leisegang, intr-o altminteri re-


Dante und das
christliche Weltbild, marcabili carte dedicatl imaginii lumii lui Dante, cete-
p. 15
le ingeregti sunt figurate dedeswbtul rozei mistice.
Cr acest mod de areprezefita lumea lui Dante vreau
de fapt si polemizez. AceastaNu este adeodratahtme
a lui Dante.
inainte insi de a da un conqinut opoziliei mele faql de
acest mod de a reprezenta intregul cosmosului dantesc,
vreau si fac o scurte observalie referitoare la'forma', la
'chipul' Empireului gi la k cand,ida rosa.Ydveqi fi in-
-
trebat de unde apare aceasta?
in Divina Comed,ie, Empireul este vizut de Dan-
te in doui feluri. Prima oari cind il vede, se afli in Ce-
rul Cristalin. Dante se gisegte in cumpina lumii (a doua

72 73
carel-aparcurs descensional spre stanga, a trecut prin rale gi invizibile (adipostite in sfera Empiree)
punctul de inversiune din Centrul PImintului, gi, de - lumea
vdzutd",de lumea nevdzutd. O a treia cezurdcosmologi-
acolo, din acel punct, a inceput ascensiunea de-a lun- cd",la careinci nu am ajuns si pe care Dante N, o por-
gul briurilor Purgatoriului, spirala ascensiunii fiind te stribate (in acel momenr se intrerupe viziunea sa), ,,la mia mente fu
orientatd spre dreapta. Din Paradisul Terestru, trecind separl lucrurile createde cele necreate, adicitpe Dum- percossa da un
Iulgore" Dante,
prima cezurdcosmologicd", care separi timpul corupe- nezeu-Creatorul de tot restul Creaqiei. -
Paradiso, XXXIII, 141
,,dar, vai, zadarnic ma
rii de timpul conservirii si substanlele degradabile de Perfect. Toate acestea sunt bune gi frumoas e, atAta zbdteam; cAnd iatd un
fulger imi strdpunse
substanqele imarcesibile, Dante a trecur in Paradis. Pa- timp cit vorbim despre ele. Cind dorim insi si le vi- biataminte" Divina
radisul este compus din Paradisul Celest, cu cele noul zualizdm, cidem pesre dificultate a careuriqeste si re- comedie (Boeriul
pp. 567 sq.
sfere orbitale,;i Empireu, cu cele noul cete (Dante spu- prezentarea lui Michelangelo Cactani. Vi rog si priviqi
ne 'milifi') ingeregti. Vedeqi drumul siu, prin Cerul Lu- ce se intimple in desenul acesruia dupi Cerul Crista_
nii, Cerul lui Mercur, Cerul lui Venus, Cerul Soarelui, lin. Apare o semi-sferi aseminitoare unui cog imple-
Cerul lui Marte, cu Crucea sufletelor militante, Cerul tit, menitil si reprezinte trandafirul alb, roza misticd,
luiJupiter, cu Acvila sufletelor drepte, Cerul lui Sarurn, llcagul flltLrror alegilor, pe care Dante o numeste k can-
cu Scara pe care urci gi coboari incontinuu sufletele d,ida rosa, si care sustine, inegal, o distribuqi e onzontald"
contemplative, inflicilrate, apoi Cerul stelelor fixe, cu de cercuri sau sfere omocentrice
Triumful Bisericii, in fine Cerul Cristalin, primul mig- - cele noui cete inge-
resti, rotindu-se din ce in ce mai repede spre centrul lor
citor sau ,,cerul vertiginos", cum traduce Alexandru Mar- de'gravitatie' : punctul inefabil, Dumnezeu. Vi rog si
Danla, Paradisul cu ,,ciel oelocissimo", alcdfriit dintr-o substanqi diafani, remarca{i ci Empireul, in viziunea lui Cactani, este un
(Marcu), C6ntul
XXV|l, p.231 reprezentand 'corpul' cel mai rapid din rot universul vi- fel de excrescenqi asimetrici,, adiltgatd.stingaci la tru-
zibil, pe care il inveleste complet, ca o foaie de ceapi pul foarte simetric gi frumos al cosmosului grec. Lumea
fiind el insugi perfect transparenr.
-
vizibild, dupi cum pured foarte bine vedea gi in ilus-
Paradisul este despi4it, la rindul sIu, de a doua ce- tra\ialui Cactani, este simetrici qi frumoasi, cu adevi-
zuri cosmologici, aceeacare separi lucrurile corporale rat greceascd"-vd, amintiqi de cuvintele lui platon din
gi vizibile (cele noul sfere celeste), de lucrurile incorpo- finalul dialogului Timaios:,,IJniversul este o vietate vi-

70
71
intamph deci cind ffeci de la sfe-
gi al celor alegi. Ce se
ra a IX-ain Empireu ? in Cinml )O(X, ni se spune ci din

orbita 'celui mai mare corp', adici, din Cerul al nouilea,


Danie, Paradiso, se trece direa in Empireu. Prin urmare, punctul de in-
XXX, 38-9
versiune trebuie cdutatla graniqa superioari a Cerului dia-
fan, numit de medievalii latini Celum oistallinum.
Si vedem daci aceste constatlri au fost respectate de
ilustratorii lui Dante. IatI bunlo ari. wa dintre ilustriri- ir'o
NT
le standard ale lumii lui Dante, aga cum a fost ea inqe- 4a/

leasiin mod curentin tradigia iconograficl. Este o ,,figuri


universale" a Diztinei Comedii, datoratd,lui Michelan-
gelo Cactani, un nobil cu dare de mini, pasionat, ca mai
toqi italienii de calitate, de misterele lumii lui Dante. De-
senul pe care il vedeqi a fost publicat in 1855, intr-o car-
te de dimensiuni neobignuite pentru subfrimea ei, cu tidul
La materia della La Materia d,elk Dh.,ina, avind numai zece file,insi in
Divina Commedia di
Dante Alighieri format mare, cu desene ficute de mina autorului.
dichiarata in Vl tavole
da Michelangelo Ce vedeqi in aceasti imagine este reprezentarea cu-
Cactani, MDCCCLV,
lolio;
renti, ag spune'standard', a lumii lui Dante. in mijlo-
Ramiro.Ortiz a folosit
ilustraliile lui Cactani
cul lumii se aflI deja foarte familiarul nostru glob
la editia din 1925 a terestru, cu Ierusalimul in pozilia diametral opusi Mun-
traducerii lui Cogbuc
(volumul lnfernul, inte telui Purgatoriu. Aici, in dreapta,putem ghici pidurea
pp. XLV|ll Fi XLIX
intunecatl la sekta oscara in care Dante s-a tre-
ale ,,lntroducerii")
- -
zit, deodatd,, rltlcit, nel mezzo del cammin in amia-
-
zaviegii sale. De aici apitruns in conul infernului, pe

58 69
in Evul Mediu, Traquair areprezentatmareacezurl din- nu existl ceva literal, nu existi nimic. ,,ln orice lucru Danie, Opere minore,
tre lumea vdzutd, si cea nevdz'otd", care desparte ontolo- p.245
care are interior si exterior, nu se poate pitrunde in in-
gic sfera Empireului de restul sferelor celeste, printr-o terior daci nu se porneste intii din afard.." intrucit ci-
inversiune a exteriorului in interior. Acest lucru este in- litoria lui Dante este o progresivi pltrundere in sine
teresant ruptura de planuri a fost ginditi ca un soi de
-
intoarcere pe dos a spaliului: ceea ce in lumea vizutelor
insugi, sensul strlbaterii sferelor este de la exterior la Oanle, Paradiso,
xx|l,127
interior. Cu cit mai sus, cu atat mai iniuntru. Pentru a
ne apdrea ca fiind concav, cind ne situim in ea, in lumea vedea, deci, 'interiorul'unei orbite trebuie sI o intoar-
nevizutelor ne apare ca fiind convex, cici privim drnrtafi. cem pe dos. Ce inseamni si intorci pe dos o orbiti ? in-
Cind trec dintr-una in alta, pirisesc o suprafaqi conca- seamnl si ii scogi centrul in afard,. La fel cum, pentru
vI pentru a trece intr-una convexi. Este ca gi cind lumea a vedea interiorul unei mdnusi, o intorci pe dos: faci
vdzutd"s-ar reflecta inversat, de-a lungul graniqei care se- interiorul exterior. Cind treci'dincolo', geometric vor-
pard,vdzutul de nevizut (a doua mare ceDJri cosmolo- bind, schimbi convexi tatea inconcavitate. Vizutele Ie
gici), in lumea nevdztttd,, reprezentati simbolic prin sfera apar 'concave' terestrilor, care'vdd' nevdzutele sub for-
Empireului. Obginem o schimbare la centru. mi de 'convexe'. Aldel spus, cind treci in invizibil, cen-
Acest principiu a fost enuntat de Dante, privitor la trul lumii se muti. Unde se realizeazdaceastdtrecere ?
Dante, Ospdlul ll, '1
relaqiadintre interior gi exterior, in C onztirsio (O Edpul). Sau mai bine spus
-fagdde suprafagd, areloc inver-
ce
Al doilea tratatdinOEdyalse deschide cu o discuqie de- siunea de centru ?
spre sensurile unui text: litera/ (inlelesul strict al cu- in Cintul XXVII din Paradisal,Dantene spune ci
vintelor), alegoric (adevir invlluit intr-o minciuni sfera a noua (celas nonus sat celam cvistallinum- ce-
frumoasi), moral (ceea ce este spre binele nostru) gi rul transparent, diafan) dejanu se mai afli intr-un loc:
anagogic (limurirea spirituali, supra-sensul). Deoare- gi, deoarece dincolo de aceasti orbiti nu se mai afle ni-
ce sensul literal este 'subiecrul gi materia celorlalte',toa- mic corporal si nimic vizibil, ea nu se poate afla decdt
te celelalte sensuri sebazeazdpe el. Cici, degi literalul ,,in gindul lui Dumnezeu". Cerul al nouilea este trans- Oanle, Paradiso,
nu este cel mai important, ferd el nu se poate intemeia parent, diafan. Prin el se vede strilucirea a ceva ce nu xxvil, 109-110

nimic superior: acesta este principiul lumii create.Dacd, mai este propriu-zis vizibil, Empireul, locagul ingerilor

66
67
Pe de altd, parte, aflim deodati ci Cerul Empireu, lor geometricl: cei mai apropiali de centrul lumii in-
adici lumea invizibili gi incolporall, are o srrucruri de vizibile coordonea zd, sf er a cea mai dep drtatd, de centrul
cercuri concentrice comparabill din punctul de vedere al lumii vizibile. Ordinea coordonirii este ordinea mis-
configuraqiei geometrice cu strucrura celorlalte noui cer- cirii. Astfel incAt'dimensiunile' lumii vlzutelor sunt
curi, ce alclruiesc lumeavizibili gi corporah. Aceasti co- risturnatele dimensiunilor lumii nevizutelor. Si mai este
respondenqi de configuralie este insl inversatl, din doui ceva, foarte stinjenitor pentru unitatea acestui cosmos.
puncte de vedere. lntii,
din punctul de vedere al centrw- Lumea vizibildeste diavolocentricl, in timp ce lumea in-
lai: intr-adevlr, degi Beatrice ne-a informat ci Empi- vizibili este teocentrici. IJna, potrivitprincipiului de in-
reul cuprinde toati lumea vizibill,viziweadirecti a lui versiune danrcsc, nu poate fi decAt risturnata celeilalte.
Dante ne spune ci Empireul este config)ratpe alt cen- Si recapitulim, pentru clarificare. Vi rog sn priviqi
tru geometric decit cel al lumii vizibile. Acest fapt, im- schema pe care am desenat-o pentru dumneavoastri. Am
preuni cu consideraqii de simetrie, sugereazl cI cele doui prelucrat o imagine a lumii pe care deja amfolosit-o in
sfere, una a lumii vizibile gi cealalti a lumii invizibile, expunerea mea, aceea din Catalogus gloriae mwndi allui
igi au centrii oglindiqi fagildesuprafala cea mai exterioa- Barthelemy Chasseneux, interpretind-o in sensul lec-
rI a Cerului al nouilea, acolo unde'concavitatea'vdzu- curii din Dante pe care vi-o propun. Ceea ce vedeti nu
telor ffecein'convexitatea' nevdzutelor- e o formulare
pur metaforici. Corespondenta dintre lumile separare
prin cea de-a doua cezrri cosmologicl este inversati
9i din punctul de vedere al cineticii: cercului mare din
partea vizibiln a lumii ii corespunde viteza de rotatie
cea mai marqcare, in lumea invizibili, corespunde cer-
cului cel mai mic. Mai mult, Beatrice ne informeazd, ci,
fiecare ierarhie ingereascl din lumea invizibili'coordo-
neazl'- fie-mi iertat termenul cite o sferl cereas-
-
ci din lumea vizibiln. $i anume, invers fagd de ordinea

86 87
este deci o imagine medievali alumii, ci prelucrarea unui siunile* sunt inversate, deoarece cercul mare din vizibil
material medieval, potrivit interpreririi mele la Dante. corespunde cu cercul mic din invizibil. Iar dimensiuni-
Si descriem in cuvinte aceste imagini. La trecerea de le colporale insele (intrucit nu mai existi in Empireu
la Cerul al nouilea la Cerul Empireu se rrece dintr-un substanqe corporale) sunt inlocuite, in lumea invizibi-
sistem de sfere concenrrice vizibile 9i corporale, centra- li, prin virtuqi. Dacd, este aga, deoarece orbitele plane-
te pe Pimint, intr-un alt sistem de sfere concentrice, rclor sunt totugi migcate de ingeri (inteligenlele separate
invizibile si necorporale, cenrrate in Dumnezeu. Se tre-
ale grecilor gi arabilor), rezultd,ci punerea lor in misca-
ce de la vitezacea mai mare asociatl sferei celei mai am-
re nu se face prin contactus corporis (cum credea, de pil-
ple, in vizibil gi corporal,lavitezacea mai mici asociati
de, Avicenna), ci prin contactus airtutls, cum sus{inea Pierre Duhem, Le
sferei celei mai mari, in invizibil si necorporal.Dacd. Systdme du Monde,
Toma d'Aquino. Ierarhiile ingeregti superioare sunt t. Vl, p. 59
sistemul vizibil avea in centru elementul cel mai greu,
cele care animi sferele planetare superioare, iar ierar-
mai inert gi mai neinsufleqit, sistemul invizibil are in
hiile ingeregti periferice pun in migcare orbitele cele mai
centru fiinga cea mai alertd, gi mai animati cu pudnqe
apropiate de Pimint. Ceata ingerilor, care este cea mai
- sursa luminii. Sistemul corporal este geocentric gi ma- 'indepirtatl' de Dumnezeu (nu spalial, fireste, ci din
terial, sistemul invizibil este divinocentric gi spiritual.
A;a spunind, toate categoriile igi schimbl semnul. Cand punctul de vedere al ardorii), este cea mai 'apropiati'
se trece din vizibil in invizibil, toare se inversea zd., crt de om, deoarece ingerii sunt responsabili cu mi;carea
exceptia faptului ci direclia 'sus' se menqine, iar vite- Lunii. 'Yiteza'lor este cea mai mici in invizibil, viteza
zele sferelor, de la'orbita' Lunii la'orbita' Serafimi- Lunii este si ea cea mai mici in vizibil.
lor, nu face decit si creasci. Pimintului din schema Lumea vizibill arat6, ca un virtej cu marginile rapi-
vizibiln a sistemului lumii ii corespunde Dumnezeu, in de gi cu migciri din ce in ce mai lente pe misurl ce te
schema sistemului lumii invizibile. Cum spune Dan- apropii de centru (Pimintul), pe cAnd lumea invizibi-
te chiar la inceputul CAntului al XXVIII-lea, trecerea ld,aratd,ca un virtej cu marginile lente gi cu migciri din
se produce ,,caintr-o oglindi". Or, imaginea din oglindi ce in ce mai rapide pe misuri ce te apropii de centru
este aseminitoare cu cea reald", dar inversati. ,,Dimen- (Dumnezeu).

88 89
Dacd, avem aceaste simetrie in oglindi, cu corespon- Cum pot rcprezenta geometric afirmaqia lui Dante
denqa inversati Pimint (respectiv Diavol) - Dumne-
potrivit cdreia Cerul Cristalin se aflein mintea divini ?
ze1r, ar pirea ci sistemul lumii invizibile ar fi un soi de
Mai concret, ci orice obiect s-ar afla in el se a{h de fapt
mulaj invers al lumii vizibile, rras oarecum pe diniun-
oriunde, adici prerutindeni ? Din punct de vedere geo-
trul lui. Empireul ar fi minuga lumii materiale, inroar-
metric, aceasta revine la a spune cI sfera Empireului este
sI pe dos. lnsi daci ar fi aga, arunci susul ar trebui sI se
tangenti la sfera Cerului Cristalin ?n toate punctele ei,
transforme in jos. Or, nu este a$a. Toatdtradiqia anricl
simultan.
9i medieval d alirmdci ceea ce esre superior se aflA intot-
deauna in sus, iar susul nu are o valoare relativi. Dante
nu poate decit confirma aceasri tradigie: despre Dum- STELE, SOARE, CETELE
nezeu ni se spune cd, atrage,,in sus" ierarhiile ingeregti
LUNA $I PLANETE iNcenegrr
care 'leviteazd' injurul siu, iar acestea il at.ag pe El
Danle, Paradiso, ,,in jos". Avem deci urmitoareasituaqie: degi la ffece-
xxvilt, 129
rea prin cea de-a doua cezuri cosmologici centrul lu-
mii suferi o inversiune de oglindire, direcqia'sus-jos'
fi,',[{l'3il
rlmine neschimbati. Or, e limpede, un asdel de sis-
tem nu poate fi vizualizat.
Cum pot reprezentageometric, intr-un chip unitar, ,

faptul ci. sfera din dreapta trebuie si o continl pe cea


din stinga ? Recunoastegi aici o ilustrare geometricl cla-
rd.aparado:rului divinitiqii care este gi cenrru si circum-
ferinql a lumii in acelagi timp. Universul trebuie sI fie UNIVERSULYIZTBTL EMPIREUL
unul, chiar daci el are doui pi4i, una corporali qi vi-
zibild gi aha invizibild gi incorporall. Cum putem si In figura pland,,pentru comoditate, pe cele doui pl4i
facem in aga fel incit cele doul pirqi si facd o singuri de lume le-am ficut tangente intr-un singur punct. in
figuri, flri discontinuitiqi geometrice ? figura spatiah, am indicat ci Primul Migcitor e comun

90
9l
celor doul sfere. Deci, imaginaqi-vi ci aceasti figuri for- fundamenteazd geometri,a.Nupot intra in modul de ar- Derer Lauswirz,
mati din doul pi4i
- care,nu uitati, e chemati si repre- gumentare d. rczei lui Riemann. E suficienr si spun cI?;:#?':r::?fftr
o"7llZi,!r"r,
zinte lumea lui Dante, in chip unitar - trebuie si Riemann re-a ajttat si ne reprezentdm cum ar ardtalu-
sadsfaci simultan urmltoarele constrAngeri: (1) lumea mea dacd" spagul nu ar fi plan, adici euclidian, ci sferic. mathematics, chap.3,
pp.219-292
trebuie si aibi un singur centru, cel in care se afli Crea- Iar ideea spa(rului sferic ne permite sd,vizualizim in mod
torul ei; (2) sfera din dreapta trebuie si o contini pe unitar, gi geometric consisteng divizata lume rezultati din
cea din stinga sau, altfel spus, Cerul Empireu trebuie descrierile lui Dante. Afirmaqia tare este ci lumea descri-
si fie tangent in toate punctele supr#egei sale cu Cerul si de Dante nu este euclidiani. Despre ce este vorba ?
Cristalin; (3) pornind din orice punct al lumii ar tre- Imaginaqi-vi cI am trii intr-o lume ca o biln mici.
bui si se poati ajunge inapoi la el, mentindnd direcgia. Asta ar insemna ci spaqiul este curb. Acum, si presu-
ExistI o solulie geometrici unitari la aceste consrrin- punem cI eu ag intinde mina inainte. Dacd, sfera lumii
geri ? Tot ce putem spune deocamdati este ci, pentru noastre ar fi foarte mici, stiqi ce s-ar intimpla ? Mdna
a fi unitar, universul descris de Dante nu poate fi eu- mea mi-ar atinge ceafa.Larigoare,intr-un univers sfe-
clidian, adicl plan. ric de dimensiuni suficient de reduse, avind adici o
Exegeqii lui Dante au ocolit soluqia, mulrumindu-se curburl indeajuns de mare, pentru a-mi scirpina cea-
cu afirmagia cd.reprezentirile vizualepropuse de Dan- fa ar trebui si intind minainfagd. Asta e vestea bunI.
te sunt extatice, deplgesc simlurile, sunt simbolice Vestea proasti este cI, intr-o astfel de lume, in faqa mea
-
aga mai departe. Arezultat ridicola ilustrare a Empire-
9i
s-ar afla mereu un om necioplit care, neam prost, ar
ului sub formi de coroniti, de care am pomenit. sta numai cu spatele la mine
- iar acesta ag fi chiar eu !
Ei bine, existl o solutie geometrici vizualizabih a lu- Dar se mai intimpli ceva, independent de faptul ci
mii descrise de Dante. Ea a fost, pentru prima oari in spaliul este sferic ori nu. Ceea ce eu vld atunci cdnd mi
mod coerent, in 1854 , dezvoltatl, de cdtre matematicia- uit dreptin f.agd"nueste o situaqie contemporandcumine,
nul Bernhard Riemann, in conferinla sa de abilitare ca ci una care s-a petrecut in trecut: mi-ag vedea, daci spa-
docent. Tidul lucririi era ,,I)ber die Hypothesen die der qiul ar fi suficient de curbat, ceafa de azi dimineatl", sd"
Geometrie zu Grunde liegen" Despre ipotezele care zicem, nu ceafa de acum. Atunci cind privim cerul in-
-

92 93
stelat de deasupra noastri noi nu vedem prezentul, ci praf.aql,ar fi un spaliu tridimensional. l, descrierea lui
trecutul situaqiilor stelare la care ne uitim: orice privi- Einstein, universul este o hipersferi. Ei bine, exact ace-
re in adincul cerului este de fapt o privire aruncari in lagi lucru se poate spune despre universul descris de
trecut, gi anume, cu cit mai departe ne uitim in spa- Dante. El este o hipersfer d. Iatl, demonstralia.
qiu, cu atit mai la inceput spre inceputul timpului
-
pltrundem. La ngoare, limita de vizibilitate a cerului
- Si vedem, in acest scop, cum igi reprezintl geometrii
o hipersferi ? Sunt citevaprocedee, dar aici am si mi re-
ar trebui si fie originea universului. Aceasti afirmatie, fer numai la doul dintre ele, deoarece numai acestea doul
corecti in cosmologia moderni, ne readuce imediat in sunt prezente in Dioina Comedie,in Cinturile XXVII
minte descrierea ficutl de Dante lumii vdzute de el in gi XXVII din P ar ad,is wl. U nvl este bazatpe o construc- Mark A. Peterson,
ascensiunea sa. CIci Dante se indreapti constant spre ,,Dante and the
qie care se numeste ,,lipirea conurilor". Potrivit aces- 3-sphere",
Dumnezeu, adicd,spre izvorul, spre originea lumii: una tei constructii, conul pe un spaqiu S este unirea tunlror pp.1031-1035

din descrierile posibile ale lumii pe care Dante ne-o pre- punctelor lui S, notatd )$ ,,sumi de .S", cu un nou
zintd",Ia care sunt sigur ci ar subscrie, este aceea in care punct, care este vlrful conului, spaqiul S fiind baza.
Plminrul este centrul unei enorme sfere pline, a cirei cir- Conul construit pe un cerc este chiar un con strimb,
cumferinli reprezintdchiar originea timpului gi spaliu- -
drept, oblic, cum vreti, dar un con. Conul construit pe
lui adicd" Dumnezeu, o singularitate matematicl in o sferi, daci vnrful conului este luat oriunde in interi-
-
teoria care ar descrie acest proces. Pentru {izicamoder- orul sferei, este o bili plinn, o ghiulea. Acum, metoda
ni, Dumnezeu nu mai este oipotezd"explicativi, dar ideea lipirii conurilor consti in ,,lipirea" figurii pe care am
ci universul este o enormi sferl plini a cfuei circum- notat-o prin LS, ,,suma de S", cu imaginea ei in oglindi,
ferinql este o singularitate in originea spaqiului gi tim- de-a lungul lui S. Acesta e procedeul ,,lipirii conurilor".
pului aceasti formulare este perfect inteligibili gi este Problema la care rispunde acest procedeu este aceea
-
chiar una din descrierile gtiin$fic valide ale formei uni- de a vizualiza figarile aflate intr-un spaliu de dimen-
versului nostru. Si anume, aceasta este solutia ecuali- siune n pornindde la figurile de acelagi tip vizualizabile
ilor relativitiqii generale ale lui Einstein: o hipersferi, in spaqii de dimensiuni mai mici ca n. Ca si ne fie mai
adicd o sferi in patru dimensiuni, o sferi a cirei su- usor cu hipersfera, vi propun mai intii si construim

94 95
sfera, pornind de la cerc: sI construim adici o figuri noui Ceruri vizibile, cealaltd' rePrezentdnd sfera Em-
de dimensiune 3 pornind de la una de acelagi tip, dar pireului. Ceea ce e remarcabil este ci anume aceastd
de dimensiune 2, deci cu o unitate mai mici. Iau cer- figuri geometrici a lumii, identici riguros cu figura
cul gi fixez un punct oarecarein af.ara lui. Unesc toate rezultat|,din modul in care am construit hipersfera prin
punctele circumferinqei cercului cu acest punct, care metoda ,,lipirii conurilor", e de gisit la Dante in Cin-
devine astfel virful conului. Acum, avind conul, il tul XXVIII din Paradisal, ca descriere a intregului
dublez, simetric. Lipesc cele doul conuri dupd,bazalor, cosmos.
care ajunge in acest mod si fie comund: aceastd,bazS, Cealaltl metode de a viz:ualiza o hipetsferl este ur-
reprezintd" ecuatorul noii figuri, care, topologic vorbind, miltoarea.Imaginati-vi cum ar fi dacd"noi am fi nigte fip-
este o sferi. ruri bidimensionale. Am locui pe suprafala unei supe 9i Edwin A. Abbott,
Flaltland. A Romance
Ca si ob$nem hipersfera, trebuie si pornim de la o cineva ar mincadin ea. Cum aq vedea eu lingura? Fiind of Many Dimensions
(1884), passlm
sferi. Pentru comoditate, si luim puncrul undeva in in- fipruri bidimensionali, nu pot si ies si vid cl cineva mI- loan Petru Gulianu,

teriorul sferei. Construcqia constl in a uni toate punc- ninci. Ce vid eu este cd apare un Punct, momentul in ,,System and History",
(1990), pp. 6 sq.;

tele suprafetei interioare a sferei cu punctul respectiv: care lingura pitrunde in supi, apoi o linie curbi care William Egginton,
,,On Dante,
rezultd" o sferl plini. Facem acest lucru inci o dati gi se miregte pind,la diametrul maxim al lingurii, dupi Hyperspheres, and
the Curvature of the
obqinem, fireste, tot o sferi plini. Acum, potrivit care intersecqia lingurii cu suprafala supei se micgorea- Medieval Cosmos"
(1e99), p.196
metodei,,lipirii conurilor", hipersfera este, topologic zi gi devine iarigi un Punct - momentul in care lingu-
vorbind, figxaformati din lipirea laolalti a celor doui ra se desprinde de suprafaqa supei. Dupi care apare din
sfere pline, dupi toate punctele suprafegelor lor exterioa- nou un punct gi aga mai departe, pini la migcarea in-
re, care va reprezenta din acest moment ecuatorul noii versl. Aga ag vedea o linguri, daci a9 fi bidimensional
figuri. Or, ce obqinem ? Exact figura lumii lui Dante la gi ag locui in suprafaqa unei supe. Cum ag vedea atunci
care am ajuns respectind riguros toate descnerile lui o sferi, daci fi o fipcuri bidimensionali ? Ag vedea-o,
ag

figurl formatl din cele doui sfere care, in desenul con-


- firegte, ca pe interseclia planului in care mi glsesc cu
feclionat de mine, ar fi trebuit sI fie tangente in toate sfera: ag vedea un punct, la inceputul 9i la sfirgitul in-
punctele suprafeqelor 1or, una reprezentend sfera celor tersecliei cu planul meu; 9i un cerc detazdvatiabili, care

96 97