de acelaşi autor

ălăt rie n lumea rmel r, Meridiane, 1974

Pit resc i melanc lie anali ă a sentimentului naturii n cultura
eur peană, Univers, 1980
rancesc uardi, Meridiane, 1981
c iul i lucrurile, Meridiane, 1986; Humanitas, 2023
inima m ralia lemente pentru etică a intervalului, Cartea
Rom neasc , 1988
urnalul de la escani, Humanitas, 1993
imba păsăril r, Humanitas, 1994
ipuri i mă ti ale tran i iei, Humanitas, 1996
liten st und est, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001
espre n eri, Humanitas, 2003
bscenitatea publică, Humanitas, 2004
m dii la p r ile rientului, Humanitas, 2005
espre bucurie n st i n est i alte eseuri, Humanitas, 2006
N te stări ile, Humanitas, 2010
espre rumuse ea uitată a vie ii, Humanitas, 2011
a ă către a ă ntâlniri i p rtrete, Humanitas, 2011
Parab lele lui isus devărul ca p veste, Humanitas, 2012
in v rbă n v rbă de ani de ntrebări i răspunsuri, Humanitas,
2013
idee care ne suce te min ile (coautori Gabriel Liiceanu, Horia-
Roman Patapievici), Humanitas, 2014
ial uri de duminică intr ducere n cate riile vie ii (dialoguri
cu Gabriel Liiceanu), Humanitas, 2015
Nelini ti vec i i n i, Humanitas, 2016
espre inimă i alte eseuri, Humanitas, 2017
Pe mâna cui suntem , Humanitas, 2018
espre destin n dial te retic i c n esiv despre cea mai di cilă
temă a murit ril r (coautor Gabriel Liiceanu), Humanitas, 2020
 Cuprins

Cuvânt preg titor 5

esc ideri spre artele plastice 9

ap d pere n dial 29

I. Giorgione – Dürer 31
II. Dürer – Leonardo 38
III. Leonardo – Rembrandt 47
I . Toulouse-Lautrec – Degas 54
. Toulouse-Lautrec – Rouault 63
I. Pallady atisse 69
II. Br ncu i Henry oore 75

P pasuri n mu eele lumii 83

I. adrid u eul Prado 88

II. München: Alte Pinakothek 94
III. Paris: Luvru 104
218 CUPRINS

I . Floren a aleria Ufi i 113

. iena unsthistorisches useum 120

nstantanee din ist ria privirii 131

Arta preromanic . anuscrisele irlande e

din secolele III – IX i Rena terea Carolingian 133
Experien a lumii i a artei romanice 144
Lumea i arta gotic 152
Arta vitraliului 164
Jan van Eyck. mul cu tic ie albastră 170
ichelangelo. Capela edici, Floren a 182
i c nda 189
dilon Redon i insomniile ochiului 194
Piet ondrian. chiul care uit s se uite 200
iacometti. Privirea ca asce 204
uculescu i ochii care se las v u i 208
Horia Bernea i o ensiva privirii 211

redite pentru ima ini 215

Redactor Iuliana l van
Coperta: Angela Rotaru
ehnoredactor anuela xineanu
DTP: Iuliana Constantinescu, Dan Dulgheru

ip rit la Bookart Printing

Constantin Br ncu i Succesion Br ncu i / A A P, Paris/ ISAR A,

Bucure ti, 2023
eorges Rouault A A P, Paris/ ISAR A, Bucure ti, 2023
Alberto iacometti Succesion Alberto iacometti A A P,
Paris/ ISAR A, Bucure ti, 2023
Horia Bernea ISAR A, Bucure ti, 2023
Theodor Pallady, Natură statică cu candelabru și carte u eul Na ional
de Art al Rom niei
Theodor Pallady, Peisaj cu lac u eul Na ional de Art al Rom niei
Ion uculescu, Privirile câmpului u eul Na ional de Art al Rom niei

HU ANI AS, 2023

escrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Rom niei

Ple u, Andrei
Capodopere n dialog / Andrei Ple u.
Bucure ti Humanitas, 2023
ISBN 978-973-50-7869-0
821.135.1

E I URA HU ANI AS
Pia a Presei Libere 1, 013701 Bucure ti, Rom nia
tel. 021/408 83 50, ax 021/408 83 51
.humanitas.ro

Comen i online .libhumanitas.ro

Comen i prin e-mail van ari libhumanitas.ro
Comen i tele onice 0723 684 194
 uvânt pre ătit r

extele care urmea sunt, prin inten ia i tonul lor,

g ndite pentru public. n alt ev, o asemenea declara-
ie ar fi p rut util . Pentru public, de bun seam
s-ar fi spus. Ce alt rost poate avea o colec ie de texte
o erite spre publicare Numai c , de la o vreme
cam de la s r itul secolului al XIX-lea cred), asupra
tip riturilor de tot soiul a nceput s b ntuie un el
de singur tate udul . A ap rut cartea de speciali-
tate , cartea care nu mai pretinde a fi citită, ci c n
sultată, cartea-instrument, în care, de obicei, e vorba
despre o sumedenie de alte c r i mai mult dec t
despre experien e tr ite i re ectate n nemi locirea
luxuriant a vie ii. C r ile nu mai sunt c r i, ci lu-
cr ri , iar autorii lor, departe de a mai accepta sta-
tutul rivol al scriitorului sau al eseistului“),
devin cu un cuv nt deopotriv preten ios i vag
cercet tori . Iar n spri inul acestei noi categorii cul-
turale au ap rut de ndat c teva dogme a ut toare.
e pild , dogma ierarhi rii drastice a publicului
cititor. Nu po i mul umi pe toat lumea se spune.
6 CU N PRE I R

rice autor se adresea , prin urmare, unui anumit

public, optând, de la bun început, pentru un nivel de
accesibilitate adecvat, n mod exclusiv, publicului
vi at. ar acesta nu e dec t un ponci , invocat, cu
st ng cie, n slu ba unei cau e precare. C ci despre
cei la care ne re erim nu se poate spune c au un
public anumit, ci, mai cur nd, c nu au nici unul
Speciali tii nu sunt public . Nici numeric, nici
prin structur . Lucrurile s-ar limpe i, poate, dac , n
loc s vorbim de massa in orm a publicului , am
propune categoria nespecialistului pasionat cultivat
i inteligent. Pentru acest nespecialist ar merita
scrise toate c r ile lumii. A nu se n elege c ne pro-
punem s deconstruim rostul contribu iilor de spe-
cialitate. Nu vrem s scriem pentru ne-cititori sau
pentru amatorii de amu ament acil de i nu-i putem
nici ignora, nici dispre ui . ar pre er m s scriem
n nt mpinarea celor care caut un interlocutor pen-
tru interoga ia proprie, s scriem pentru a le ntre ine
interoga ia, nu pentru a-i plictisi cu pedanterii ane-
mice, cu etalarea pompoas a unor fine uri de
ni n aceste condi ii, scrisul e un act de c rdiali
tate i de p lite e. Cititorul c ruia i vorbim tr ie te
dincolo de iner iile comode ale publicului de du in ,
pentru care orice lectur de la maga inul ilustrat n
sus e astidioas , dar i dincolo de pro esionalismul
maniacal al savantului de carier evident, nu ne
g ndim, aici, la specialistul de ramur , anga at, n mod
legitim, s l mureasc , n spa iul tiin elor exacte ,
 CU N PRE I R 7

legit i trans-personale . Nespecialistul pasionat, cul-

tivat i inteligent poate fi identificat ca o specie aparte
n toate categoriile sociale i pro esionale. l a i, une-
ori, unde te a tep i mai pu in i po i conta pe fideli-
tatea lui p n la cap t. Iubirea lui de cultur e
de interesat i definitiv , ca toate iubirile adev rate.
Nimic impur, nimic egolatru, n ata amentul lui a
de carte. Iar eventualele lui candori sunt mult mai
ertile spiritualmente dec t suficien a de cunosc tor
a omului de meserie . i chiar dac nu el e cel care
ace cultura, cultura n el cap t trup i prin el
contaminea lumea. Nespecialistul acesta e sarea
culturii. ar care e, atunci, sursa culturii, minereul
ei Evident nu specialistul singuratic, i olat n mi-
cul lui cerc de exper i , nu pu deria expo i iilor, nu
pia a arhivarilor cumin i, trist , chiar dac even-
tual necesar , ci comunitatea celor care au ei n i i
voca ia i bucuria lecturii, a comentariului, a comu-
nic rii. Aceasta este re eta esen ial a n ptuirii
culturale comunicatorul n c utare de interlocutor,
pe de o parte, i nespecialistul pasionat, atent i dis-
ponibil, pe de alta. Restul e birocra ie, lux colateral,
alexandrinism sterp.
 CAP PERE
N IAL
e tele care urmea ă sunt scenarii ale un r
emisiuni Teleenciclopedia di u ate n anii
 i
i r i ne rer

S ncepem prin a pune n dialog dou portrete P r

tretul unei ete cu ramură de laur aura , pictat
de iorgione n 1506, i P rtretul unei tinere vene
iene, pictat de rer n 1505. La prima vedere, ntre
cele dou lucr ri nu apar dec t asem n ri sunt strict
contemporane, sunt portrete de emei tinere, au o
punere n pagin de acela i tip, ba, ntr-o anumit
m sur , au i un destin comun lucrarea lui rer s-a
n scut n urma uneia dintre c l toriile sale la ene ia,
aceea i ene ie care l-a consacrat pe iorgione, iar
ast i i portretul lui rer i cel al lui iorgione se
g sesc n acela i loc u eul de Istoria Artei unst-
historisches useum din iena.
incolo de portretele unor persona e de epoc , cele
dou lucr ri configurea , laolalt , portretul unei epoci
întregi: ep ca enașterii, surprins n dou iposta e
stilistice distincte: una n rdică, puternic legat nc de
o anumit tradi ie medieval , cealalt meridi nală, mai
liber , mai pu in datoare trecutului. ehnic vorbind,
suntem martorii unei con runt ri ntre picturalitatea
i r i ne Laura ulei pe pân ă trans erată pe lemn
cm unst ist risc es useum iena
lbrec t rer Portretul unei tinere vene iene
ulei pe pan u de lemn cm
unst ist risc es useum iena
34 CAP PERE N IAL

radical a lui iorgione i o versiune mai acomo-

dant a ei, cuplat nc la memoria linearismului gotic.
Pictura lui iorgione e o pictur a contururilor
estompate i a sacrific rii detaliilor, o pictur a tre-
cerilor insesi abile de la un volum la altul, r nici
o asperitate grafic . La rer, n schimb, totul e mai
am nun it, mai scrupulos consemnat, mai precis de-
finit. Spr ncenele ad nel r lui Giorgione se pierd,
adesea, în penumbra arcadelor, spre deosebire de
sprâncenele unor ad ne de rer, al c ror traseu
se des oar net, categoric, pe pla a clar a run ii.
ran ant este i distinc ia ntre modul discret n care
iorgione tratea volumetria n rilor, sau desenul
bu elor i insisten a analitic a lui rer asupra unor
detalii anatomice echivalente. Pentru iorgione, o
adon e ntruchiparea pur a spiritului contempla-
tiv ea st dinaintea noastr cu un el de aleas sfial ,
nv luit n propria reverie. Pentru rer, contem-
plativitatea e nu at t o r bd toare așteptare a gându-
lui, cât pr v carea lui impetuoas , solicitarea acut
a unei nt lniri prompte cu luminile lui. Pentru ior-
gione, re exivitatea nseamn sonda n universul
l untric. Pentru rer, re exivitatea e deschidere
spre universul exterior, un univers pe care se bucur
s -l reproduc cu rigori descriptive extreme, vecine
cu candoarea. Elementele de peisagistic au la rer
limpe imea unui enun . La iorgione, ele par mai
curând ecouri ale unei amintiri decât obiect al unei
sen a ii optice nemi locite se des oar dinaintea
 I R I NE RER 35

ochilor no tri ca o nserare, cu linii de o dulce som-

nolen , n puternic contrast cu exactit ile st ncoase
ale artistului german. La rer, lumina, de o alc -
tuire omogen , menajea ă ormele. La iorgione, ea
le dev rea ă, le di olv n propria ei substan . C nd
rer vrea s reproduc barba unui b tr n, el nclin
s o ac scrupulos, fir cu fir. C nd iorgione are de
pictat barba unui b tr n filo o , el optea pentru
contururi di u e, care se resorb n atmos era dimpre-
ur, ca o explo ie de lumin .
ar s revenim, acum, la cele dou portrete de la
care am pornit. e m ntul modelului lui iorgione
e expediat printr-un tratament plastic atent doar la
ritmul capricios al aldurilor, n vreme ce rer se
complace ca mai t r iu Bron ino n a nregistra
fidel detaliul decora iei textile. ene ianca lui rer
are pe um rul ei st ng o und dintr-un material
compact, cvasiopac. iorgione las s cad de pe
um rul modelului s u o e ar transparent , prob
a unei notabile virtuo it i tehnice. Coa ura eroinei
lui rer e descris cu oarecare pre io itate fiecare
uvi de p r e con tiincios desenat . iorgione pro-
cedea mult mai concis, c ut nd mai cur nd e ecte
tactile i de atmos er dec t exactitatea unei pure
inventarieri. Umbrele lui iorgione au un caracter
cati elat, mu ical ele surdinea volumul. Umbrele
lui rer, pronun at sculpturale, l exalt .
biectele i persona ele pictate de rer au, de
obicei, atributele unei indeniabile pre en e. Ele intr ,
36 CAP PERE N IAL

r dificult i, n universul nostru amiliar sunt ve-

cine cu noi, apropiate. ai mult dec t s medit m
asupra lor, ni se cere să le recun aștem i să ne recu
n aștem n ele. biectele i persona ele pictate de
iorgione nu interesea ns ca pre en e, ci au, mai
degrab , aura unei misterioase absen e. rer pare
a se apr pia necontenit de lume. impotriv , ior-
gione pare a se ndepărta de ea. Pentru rer, lumea
e o eviden ă, pentru iorgione o variant a p si
bilului, un prile de tatonant interoga ie. rer ob-
serv lucrurile cu ochii i cu mintea. iorgione le
adulmec , neinva iv, cu inima. rer vrea s vad i
s tie. iorgione vrea s asculte i s n eleag . Unul
caut le i, cel lalt sensuri. Unul se mi c ntr-o lume
de apte, cel lalt ntr-o lume de st ri. Pentru rer,
realitatea e un organism per ect, cu riguroase cone-
xiuni interne, pentru iorgione, realitatea e o reverie,
o sum de semnificative coinciden e. rer e diurn
i expo itiv, iorgione e crepuscular i alu iv. rer
e un bun tovar de c l torie nregistrea prompt,
are sim ul detaliului i o insa iabil curio itate. ior-
gione e un partener ideal pentru con esiune tie s
tac , s asculte i s console e.
La s r itul acestei con runt ri , nu trebuie s se
n eleag c ntre cei doi mari arti ti exist di eren e
de valoare, avori ndu-l pe unul n dauna celuilalt.
ntre ei nu e alternativ drastic , ci complementari-
tate. Pe c i deosebite, ei construiesc pe temeiul ace-
luia i imperativ imperativul aproprierii lumii, fie din
 Credite pentru imagini

pp. 32, 39, 41, 56, 81, 161, 179, 190, 195, 198, 201, 202,
203 akg-images / akg-images / Profimedia
pp. 33, 50, 52, 171 Fine Art Images / Heritage Images /
Profimedia
p. 42 incamerastock / Alamy / Alamy / Profimedia
pp. 44, 107, 111 Leemage / AFP / Profimedia
p. 45, 91 Album / Profimedia
p. 48 Pictures From History / akg-images / Profimedia
pp. 58, 124, 126, 128 IanDagnall Computing / Alamy /
Profimedia
p. 59 Album - quintlox / Album / Profimedia
pp. 60, 96 Leemage / AFP / Profimedia
p. 61 Heritage Images / Profimedia
p. 64 World History Archive / World history archive / Profi-
media
p. 76 Nina Leen / LIFE Collection / Profimedia
p. 78 Nils Jorgensen / Shutterstock Editorial / Profimedia
p. 79 Udo Hesse / akg-images / Profimedia
pp. 92, 114, 121 incamerastock / Alamy / Profimedia
p. 97 Ryhor Bruyeu / Alamy / Alamy / Profimedia
p. 99 Album - Prisma / Album / Profimedia
p. 100 Peter Barritt / Avalon / Profimedia
216 CREDITE PENTRU IMAGINI

pp. 102, 127 L Archive / Alamy / Profimedia

p. 105 Herv Champollion / akg-images / Profimedia
p. 109 he Print Collector / Alamy / Profimedia
pp.110, 148-149, 184 Erich Lessing / akg-images / Profimedia
p. 138 a ible and Pictures a ima es Pr media
p. 140 Nida Picture ibrar lam Pr media
p. 160 Hirarchivum Press / Alamy /Profimedia
p. 168 credit clodio/istockphoto
p. 173 CBW / Alamy /Profimedia
p. 174 Album - Joseph artin / Album / Profimedia
p. 185 Andrea Jemolo / akg-images / Profimedia
p. 196 Cameraphoto / akg-images / Profimedia
p. 206 IS HA FIEL / SWNS / Profimedia