Cristea Alexandra,Dinca Costin,Nastase Luminita,Neacsu Iulia,Tutuianu Giorgiana

Originea termenului Un roman (din francez "nouvelle", adic "nou") este o scriere narativ , n proz . n secolul 18 cuvntul se refer , n mod specific, la scurte fic iuni despre dragoste i intrigi, opuse "roman elor"; lucr ri elor"; epice mai lungi despre dragoste i aventuri. Devenind aventuri. una dintre cele mai importante specii literare din ultimii 200 de ani, romanul este ast zi subiectul unor discu ii aprinse ce au n vedere meritele artistice, un stil literar specific i un sens mai profund dect ar putea pretinde o povestire adev rat .

Pe de alt parte fantasticul este o categorie estetic deosebit de elastic i tolerant . ntr-un sens foarte general, in de spa iul fantasticului i miraculosul, fabulosul, feericul, supranaturalul, neobi nuitul etc. ast zi nc , speciali tii n estetic i teoreticienii literari nu obosesc s ncerce izolarea fantasticului ntr-o defini ie ct mai pu in relativ . Descoperim modele explicative ale crea iilor cu caracter fantastic n studiile lui Tzvetan Todorov, Roger Callois, Marcel Brion, Rene de Solier, Nicolae Manolescu i mul i al ii. Tema lumilor fantastice este ns o tem cu o adnc i bogat tradi ie. Ea apare n mituri, basme, pove ti, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul nsu i, care este o crea ie a lumii moderne, face din spa iul lumilor fantastice un spa iu frecventat cu asiduitate. Dar fantasticul este prezent i n poezie, teatru, film, artele vizuale.

A a cum sus ine Tzvetan Todorov (Introducere n literatura fantastic ), n literatur cheia fantasticului este ezitarea cititorului n fa a unor op iuni explicative la fel de ndrept ite. Acest adev r se vede cel mai bine n cteva din textele prezentate n aceast sec iune. Operele studiate care au ca tem principal fantasticul apar in att literaturii universale, ct i celei romne ti i sunt urm toarele: Magicianul de John Fowles, Povestea f r sfr it de Michael Ende, iganiada de Ion Budai-Deleanu, Vasiliscul i Budaiaspida, Dou sprezece mii de capete de vite de Mircea Eliade, arpele Aliodor de Vasile Voiculescu.

Magicianul a fost cel dinti roman elaborat de John Fowles, dar nu ntiul publicat. A avut o gesta ie ndelungat , cu ntreruperi, i a cunoscut nenum rate transform ri; de altfel, chiar edi iei din 1966 i va urma, n 1977, o alta, mai mult dect revizuit . Ct despre izvoarele de inspira ie, nsu i Fowles este cel care le divulg . Mai importante dect datele biografice sunt modelele livre ti, pe care autorul le rezum la trei fundamentale: C rarea pierdut de Alain-Fournier, Marile speran e de Charles Dickens i o carte de copil rie, Bevis de Richard Jeferies.

Realismul este un curent literar care ia nastere n secolul al XIXXIX-lea si domina n buna parte si secolul nostru. Dintre speciile literare, romanul se afla n prim-planul preocuparii scriitorilor primrealisti. n principal, realismul prefera romanul-fluviu, romanuldesfasurat pe mai multe planuri narative, cu actiune ampla si numeroase personaje si n care sunt reconstituite cu minutiozitate amanuntele unei epoci istorice. Scriitorul realist prezinta moravurile, viata culturala, mecanismul social, oferind impresionant de multe informatii despre epoca transfigurata artistic. De multe ori, descrie arhitectura epocii, strazi si cladiri unanim cunoscute, reproduce articole de ziar, comenteaza cartile de succes, copiaza documente istorice, prezinta mbracamintea personajului, pentru a-i sublinia caracterul sau personalitatea, adar semnaleaza si amanunte strict legate de moda. Toate acestea contribuie la impresia de fresca sociala-tablou amplu ce socialasurprinde toate sectoarele curente ale cotidianului.

Literatura n acest timp includea lucr ri seculare i religioase. Ca literatura modern , studiul literaturii medievale este unul complex i bogat, literatura n acel timp fiind destul de variat , de la lucr ri sacre religioase pn la lucr ri chiar excesiv de vulgare. Evul Mediu desemneaz o epoc istoric , cuprins ntre Antichitatea trzie i Epoca Modern , aproximativ de la 500 d.H. pn la 1500 d.H. Tradi ional, n Europa, Evul Mediu cuprinde perioada dintre c derea Imperiului Roman de Apus (476) i, dup unele opinii, cucerirea Constantinopolului (1453), respectiv descoperirea Americii (1492) sau revolu iile din rile de Jos (15661609) i din Anglia (1642-1649).

Cea mai celebr oper a lui Dante Alighieri, este totodat una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborrea lui Dante n Infern, trecerea prin Purgatoriu i, n fine, ascensiunea n Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. De i continu modul caracteristic al literaturii i stilului medieval (inspira ie religioas , tendin moralizatoare, limbaj bazat pe percep ia vizual i imediat a faptelor), poemul lui Dante tinde c tre o reprezentare ampl i dramatic a realit ii, departe de spiritualitatea tipic a epocii sale. Scris n dialect toscan, opera a exercitat o influen considerabil asupra dezvolt rii limbii i literaturii italiene.

Iubirea dintre Tristan si Isolda ocupa un loc binemeritat in galeria marilor povesti de iubire ale lumii. Acest mit celtic al iubirii invincibile a circulat in diferite variante si a suscitat imaginatia multor artisti plastici si compozitori. NeNe-am nascut sa fim fericiti si nu sa traim in dureri, spune Tristan. Durerile noi ni le facem. Ni le fac oamenii haini, acei ce sunt lipsiti de suflet. () Pe Isolda eu am cucerit-o prin jertfa cuceritmea, luptandu-ma () Pe noi ne-a unit dragostea. luptandune-

Don Quijote de la Mancha este o oper literar a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes. Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a ap rut n 1605 i s-a bucurat de un mare succes din partea publicului.

Don Quijote Cartea"Gargantua i Pantagruel"este o capodoper al literaturii universale fiind o satir la adresa clerului i universit ilor din timpurile respective. n aceast oper autorul scoate n eviden i repro eaz abaterea de la scopul ini ial,gndirea ngust ,l comia,ipocrizia i nv turile eronate. Personajele sale sunt uria i cu puteri i nsu iri deosebite, suger nd superioritatea omului renascentist care era liber de prejudec ile Evului Mediu. Scrisoarea Gargantua i Pantagruel scris de c tre Pantagruel adresat fiului s u, Pantagruel,scriitorul ofer posteriorit ii un manifest al umanismului francez

desemneaz simultan o perioad n istoria european dar i un curent artistic care a fost generat n Roma, Italia, n jurul anilor 1600, migrnd i fiind relativ rapid asimilat n celelalte ri i culturi europene, de unde a migrat apoi i n cele dou Americi dar i n alte p r i ale lumii. Stilul baroc se reg se te clar reprezentat n arhitectur , dans, filozofie, mobilier, muzic , literatur , pictur , sculptur i teatru.

Barocul

De fapt, barocul a exprimat noi forme ale valorii, care sunt de multe ori, sintetizate prin utilizarea metaforei i alegoriei, larg ntlnite n literatura, poezia i filozofia barocului, precum i de ardenta dorin a c utarii mirabilului.

s nl ture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experien ei proprii. Iluminismul se va cristaliza din punct de vedere ideologic la jumatatea sec al XVIII - lea n Franta unde va avea drept reprezentanti filozofici si literati straluciti precum Diderot Rousseau, Voltaire, etc. Ei vor fi autorii unui volum n care sunt inserate principia ale iluminismului, numit Enciclopedia. Dintre lucrarile de referinta mai amintim "scrisori persane" (Monte Squien); "Carol al XII- lea" si "Ludovic al XIV-lea" (Voltaire) "Cugetari filozofice", apoi romanele "Calugarita" si Nepotul lui Romian" (Diderot) etc.

Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc

Voltaire

Romantismul este o mi care artistic i filozofic ap rut n ultimele decenii ale secolului XVIII n Europa, care a durat mare parte din secolul XIX. A fost o mi care contra ra ionalismului care marcase perioada neoclasic , ce se va pierde la apari ia spiritului romantic. Ini ial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai trziu forma unei mi c ri. Marii reprezentanti internationali ai acestui curent, Novalis, J.L. Tieck, E.T.A. Hoffmann, G.G. Byron, P.B. Shelley, A. Lamartine, A. de Vigny, V. Hugo, G. Leopardi, A. Puskin, M. Lermontov, E.A. Poe, A. Petrofi, A. Mickiewicz au realizat adevarate caodopere ale literaturii romantice, in proza sau in versuri

Tema si viziunea despre lume, reflectate intr-o nuvela intrNuvela este o specie a genului epic n proz cu o ac iune mai ampl dect a schi ei i a povestirii i cu o construc ie mai complex , datorit conflictelor mai numeroase, num rului crescut de personaje, precum i posibilit ii de evolu ie a personajelor principale.

Costache Negruzzi

Nuvela istoric dezvolt o ac iune inspirat , de obicei, din fapte i evenimente reale. n general, personajul principal apar ine tipului domnitorului sngeros, sngeros, n jurul c ruia graviteaz omul de ncredere, du manul ascuns, doamna / domni a angelic , boierii uneltitori, sfetnicul n elept ( de exemplu, Costache Negruzzi, Alexandru L pu neanu, Sobieski i romnii, Al. Odobescu, Mihnea romnii, Vod cel R u, Doamna Chiajna) Chiajna)
Al. Odobescu

Autorul a indicat ca surs a scrierii sale cronica lui Miron Costin. n realitate, Grigore Ureche a consemnat, n Letopise ul rii Moldovei, fapte din cele dou domnii ale lui Alexandru L pu neanu (1552-1561, 1564-1568). De la Grigore Ureche sunt preluate informa iile despre a doua domnie a lui Alexandru L pu neanu: intrarea domnitorului n ar , cu ajutor turcesc; respingerea lui de c tre solia marilor boieri; politica extern i intern (distrugerea cet ilor cerut de turci, n elegerea cu craiul polonez, fuga boierilor n Polonia); moartea domnitorului, suspectat ca ucidere prin n el torie.

Miron Costin

Grigore Ureche

Tema iubirii, este prezenta in diferite arte: muzica, pictura, literatura; are o larga circulatie in literatura romana si in cea universala si a fost abordata din cele mai vechi timpuri, caci iubirea este sentimentul uman care se intalneste in diferite ipostaze: iubirea fata de semeni, natura, Dumnezeu. Iubirea ca relatie a unui cuplu de indragostiti, a fost tratata in toate genurile literare: liric, epic si dramatic.

In toate cele trei creatii lirice, iubirea apare ca sentiment al unui cuplu de indragostiti. Iubirea are diferite ipostaze: a iubirii dorite dar neimpartasite (Lacul), a idolatrizarii (Izvorul noptii) si cea a iubirii vulnerabile (Emotie de toamna). In relatia cuplului prezent si activ este doar indragostitul, care reprezinta si eul liric. Visul de iubire, contemplaera sau invocarea se consuma in mijlocul naturii. Aceasta apare ca o modalitate de evidentiere a sentimentelor, a starilor de spirit ale indragostitilor.

In Lacul, natura este luxurianta, pregatita sa intampine realizarea iubirii, in Izvorul noptii, noaptea ochilor iubitei curge peste intreaga fire, iar in Emotie de toamna elementele naturii reprezinta polii intre care penduleaza eul liric. Ipostazele in care apare iubirea genereaza anumite stari sufletesti. In Lacul apare zbuciumul sufletesc determinat de asteptarea iubitei. Indragostitul din Izvorul noptii se extaziaza in fata fiintei adorate, iar sufletul celui din poemul Emotie de toamna traieste teama pentru pierderea iubirii.

Cuplul presupune si prezenta persoanei iubite. In prezent si activ este doar eul liricindragostitul- pe cand fiinta iubita este o imaginatie a mintii poetului (Lacul), fie o prezenta reala (Izvorul noptii) sau ca Cuplul presupune si prezenta persoanei iubite. In interlocutor indiferent la implorarea iubitului prezent de toamna). Eul liric o indragostitul- pe (Emotie si activ este doar eul liric- cheama, o adora, cand fiinta iubita este o imaginatie a mintii poetului o implora pe iubita sa. (Lacul), fie o prezenta reala (Izvorul noptii) sau ca Elemetele fizice si morale care (Emotie de interlocutor indiferent la implorarea iubituluialcatuiesc portretul o cheama, o adora, o implora pe iubita toamna). Eul liric fiintei iubite sunt uneori doar sa. sugerate, in virtutea idealului faurit de poet Elemetele prezentate care alcatuiesc portretul (Lacul), orifizice si moraledirect prin intermediul fiintei iubite sunt uneori doar sugerate, in virtutea unor epitete si metafore.
idealului faurit de poet (Lacul), ori prezentate direct prin intermediul unor epitete si metafore.

Mitul metempsihozei- n viziunea metempsihozeilui Liviu Rebreanu

Romanul Adam i Eva al lui Liviu Rebreanu, dezvolt la modul liric una din temele cardinale ale oric rei mitologii- metempsihoza cu implica iile eimitologiieiun ciclu expiator de mai multe rencarn ri. Ap rut la scurt interval (1925) dup Ion i P durea spnzura ilor , romanul Adam i Eva, carte de al doilea raft din crea ia rebrenian , nu poate fi totu i minimalizat , de n-ar fi s lu m n nconsidera ie m rturisirea autorului din 1932- care 1932se tie era extrem de lucid fa de propriu-I propriuscris:

,,n orice caz, mie, din tot ce am scris pn acum, Adam i Eva mi-e cartea cea mai drag .Poate c ntrnsa e mai mult speran dac nu chiar o mngiere, pentru c ntrnsa via a omului e deasupra nceputului i sfr itului p mntesc, n sfr it pentru c Adam i Eva, e cartea iluziilor eterne

Pentru unele am nunte revelatoare care descriu mitul metempsihozei ca model arhetipal al rencarn rii eroilor din romanul Adam i Eva, reproducem m rturisirile din Jurnal referitoare la viziunea liric ce s-a repetat n adolescen , ntlnirea cu o necunoscut de la Ia i, a c rei privire I-a adus aminte de viziunea din adolescen , i recurgerea la teoria rencarn rii eroilor romanului, axat pe mitul platonician al desp r irii androginului n dou jum t i, b rbatul i femeia, care se caut ntr-un ciclu de apte vie i terestre, toate ratate, pentru vini nem rturisite, ca n a aptea via cele dou f pturi ce s-au ntlnit fugar, dar nu i-au putut realiza dragostea, s se recontopeasc ntr-o f ptur androgin care astfel i rec tig starea integral genuin :

,,Viziunea , de mult uitat , mi-a reap rut n suflet atunci cnd mam apucat s scriu o poveste cu rencarnare. Romanul Adam i Eva de aici a pornit, de i apoi a urmat alte c i. Viziunea a servit doar la nchipuirea teoriei ce mi-a trebuit pentru motivarea celor apte vie i sau a ncarn rilor celor dou suflete, care n planul divin constituie unul singur, alimentat de o iubire etern ().

Calatori in stiinta
Savantul grec Arhimede (n greac Arhimedes; n. aprox. 287 .Hr. n Siracusa, atunci colonie greceasc , d. 212 .Hr.) a fost unul dintre cei mai de seam nv tati ai lumii antice. Realiz rile sale se nscriu n numeroase domenii stiintifice: matematic , fizic , Din operele lui au fost p astronomie, inginerie si filozofie. Tetragonismos paraboles (Cvadratura parabolei) este lucrarea considerat a prefigura calculul integral. Cu Prammites sau Arenarius (calculatorul de nisip) ncearc s g seasc un procedeu de exprimare a numerelor mari (calculul firelor de nisip care ar nc pea n Universul cunoscut atunci, 1051).Prin alte cercet ri a determinat centrul de greutate al corpurilor, a stabilit legile prghiilor si a inventat scripetele compus.

strate un num r relativ mare de lucr ri. Printre acestea se afl si Despre sfer si cilindru n care Arhimede demonstreaz c raportul dintre aria unei sfere si cea a cilindrului circumscris este egal cu raportul dintre volumele celor dou corpuri (si anume exact 2/3), rezultat de care Arhimede se pare c era foarte mndru. A pus la punct o metod de a calcula num rul (raportul dintre circumferinta si diametrul unui cerc) cu o precizie orict de bun , bazat pe calculul perimetrelor unor perechi de poligoane regulate, unul nscris n cerc si altul circumscris, cu num r cresc tor de laturi. Pentru cazul cnd num rul laturilor este 96, Arhimede a calculat o aproximatie a num rului ntre 223/71 (aproximativ 3,1408) si 22/7 (aproximativ 3,1429).Studiul propriet tii spiralelor si descrierea inventiei sale, surubul f r sfrsit (sau surubul lui Arhimede), cu o larg aplicabilitate practic , se reg sesc n lucrarea Despre suruburi . A descoperit principiul fundamental al hidrostaticii prin care a pus bazele acestei importante discipline, n lucrarea n dou volume Periton ochumenon (Despre corpurile plutitoare). n leg tur cu aceast descoperire este citat celebra exclamatie Heureka! ( Am g sit! , n greaca modern , evrika). n principiu legea lui Arhimede este urm toarea: Un corp scufundat ntr-un lichid sau gaz este mpins ascendent pe vertical cu o fort egal cu greutatea volumului de lichid sau gaz dislocat . Atunci cnd forta determinat de presiunea lichidului este mai mare dect greutatea corpului acestea pluteste, iar atunci cnd cele 2 forte sunt egale obiectul r mne n echilibru.

Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 d. 8 ianuarie 1642)a fost un fizician, matematician, astronom si filosof italian care a jucat un rol important n Revolutia Stiintific .

Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Frana - d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician si filosof francez avnd contributii n numeroase domenii ale stiintei, precum constructia unor calculatoare mecanice, consideratii asupra teoriei probabilit tilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune si vid. n urma unei revelatii religioase n 1654, Pascal abandoneaz matematica si stiintele exacte si si dedic viata filozofiei si teologiei. n onoarea contributiilor sale n stiint numele Pascal a fost dat unit tii de m sur a presiunii, precum si unui limbaj de progamare.

Printre realiz rile sale se num r mbun t tirea telescoapelor si observatiile astronomice realizate astfel, precum si suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit p rintele astronomiei observationale moderne , p rintele fizicii moderne , p rintele stiintei si p rintele stiintei moderne .Miscarea obiectelor uniform accelerate, predat n aproape toate cursurile de fizic la nivel de liceu si nceput de facultate, a fost studiat de Galileo ca subiect al cinematicii. Contributiile sale la astronomia observational includ confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru sateli i ai lui Jupiter (denumite n cinstea sa lunile galileene), i observarea i analiza petelor solare. Galileo a lucrat i n tiin a aplicat i n tehnologie, mbun t ind tehnica de construc ie a busolelor.

Pascaline,unul din primele calculatoare mecanice, l sat dup moartea lui Pascal lui Carcavi, unul din prototipuri aflndu-se la muzeul Zwinger din Dresda.

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham, d. 31 martie 1727, Kensington, Londra) a fost un renumit om de stiint englez, matematician, fizician si astronom, presedinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor stiintifice care vor revolutiona stiinta, n domeniul opticii, matematicii si n special al mecanicii. Charles Augustin de Coulomb (n. 14 iunie 1736, Angoulme, Franta d. 23 august 1806, Paris, Franta) a fost un fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb: definitia fortei electrostatice de atractie sau respingere. Unitatea din Sistemul International pentru sarcin , coulombul, a fost numit n cinstea lui.

n 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, n care a descris Legea atractiei universale si, prin studierea legilor misc rii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, mpreun cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la inventarea si dezvoltarea calculului diferential si a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat c legile naturii guverneaz att miscarea globului terestru, ct si a altor corpuri ceresti, intuind c orbitele pot fi nu numai eliptice, dar si hiperbolice sau parabolice. Tot el a ar tat c lumina alb este o lumin compus din radiatii monocromatice de diferite culori. Newton nu s-a l sat antrenat de latura pur astronomic si matematic a activit tii sale, ci a r mas de preferint fizician. n aceasta const neobisnuita tenacitate si economia gndirii sale.

Contributii: studiul frec rii si stabilirea legilor frec rii; studii asupra lucrului mecanic; studii privind reorganizarea trupelor de genisti; studiul fortelor electrostatice si elaborarea a ceea ce ulterior se va numi Legea lui Coulomb.

Exploratori celebri
Bartolomeo Diaz (1451 1500) Daca ar exista o expresie care sa il defineasca cel mai bine pe portughezul Bartolomeo Diaz (Bartolomeu Dias), aceasta ar fi, cu siguranta, deschizatorul de drumuri. Cristofor Columb (1451 1506)
Tot o ruta catre Indii a incercat sa afle si celebrul genovez aflat in slujba Spaniei, Cristofor Columb (Cristobal Colon dupa numele sau hispanizat), atunci cand, la 3 august 1492, ridica ancora catre ceea ce avea sa devina una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului mileniu America. De altfel, desi a intreprins nu mai putin de 4 voiaje intre 1492 si 1502, explorand o mare parte a Americii Centrale si a insulelor din estul celor doua Americi, Columb a murit convins ca a descoperit legendarul drum catre coasta estica a Indiei. Meritul de a demonstra ca lumea lui Columb este mult mai mare decat crezuse acesta si ca, de fapt, genovezul descoperise un alt continent, complet necunoscut pana in acel moment, apartine insa unui alt explorator italian, florentinul Amerigo Vespucci (1454 1512). Ca o ironie a sortii, la doar un an dupa moartea lui Columb, in 1507, cartografii germani Martin Waldseemuller si Matthias Ringmann numeau continentul descoperit de genovez... America. Expeditia intreprinsa de Bartolomeo Diaz intre 1487 si 1488 a fost una secreta pentru o lunga perioada de timp, si asta pentru ca scopul ei principal era acela de a descoperi o cale maritima catre India, prin sudul Africii... un deziderat indraznet daca avem in vedere faptul ca atat musulmanii, cat si Venetia acelor vremuri, detineau monopulul comertului cu Asia. In cele 16 luni cat a durat temerara sa calatorie, portughezul a strabatut peste 8000 de kilometri pe mare, cartografiind aproximativ 2030 de kilometri de coasta africana inca necunoscuta. El este cel care a descris pentru prima oara o intalnire cu nativii sud-africani si tot el are meritul de a fi atins pentru prima data Capul Bunei Sperante (pe care il numise atunci Cabo das Tormentas - Capul Furtunilor). Chiar daca nu si-a implinit niciodata visul, acela de a ajunge in India, Bartolomeo Diaz este considerat primul european care a strabatut sudul Africii si care a demonstrat ca Oceanul Indian nu este doar o mare inchisa, asa cum se crezuse pana atunci. Nevoit sa se intoarca din drum din cauza unei epidemii de scorbut si a unei posibile revolte a echipajului, Diaz spera la o a doua calatorie care sa il duca, de acea data, pana in Indii. Visul i-a fost destramat 9 ani mai tarziu, in 1497, atunci cand un alt portughez, Vasco da Gama, era numit de casa regala portugheza sa conduca urmatoarea expeditie. Folosind hartile realizate de Diaz, da Gama atingea la 20 mai 1498 atat de ravnita destinatie.

David Livingstone (1813-1873)

Plecat initial ca misionar in Africa de Sud, in 1840, David Livingstone a fost socat de realitatile vietii de pe Continentul Negru, in special de sclavia practicata pe scara larga, un veritabil flagel impotriva caruia isi propunea sa lupte cu toate puterile sale. Astfel, are loc in 1849 prima expeditie catre centrul Africii, scotianul traversand atunci desertul Kalahari de la sud la nord. Trei ani mai tarziu, Livingstone porneste intr-una dintre cele mai temerare calatorii din istorie, devenind primul european care a strabatut continentul african de la vest la est (din Luanda, pe tarmul Atlanticului, pana la Quelimane, pe malul Oceanului Indian). Tot atunci, misionarul scotian descoperea si gura de varsare a fluviului Zambezi, si tot el era cel care identifica impresionanta cascada Mosi-oa-Tunya, pe care o reboteza Victoria. Reintorcandu-se in Anglia acesta este hotarat sa plece intr-o noua expeditie pentru a identifica o ruta navigabila pe Zambezi catre interiorul Africii,insa esueaza,la fel ca urmatoarea calatorie planuita cu scopul cautarii izvoarelor Nilului. Cu toate acestea, hartile intocmite de scotian aveau sa se dovedeasca de o importanta covarsitoare in viitoarele misiuni europene de explorarea a Africii.

Sir Francis Drake (1540-1596) Pentru a atinge Oceanul Pacific, Drake devenea in 1578 primul englez care strabatea Stramtoarea Magellan si, in speranta de a descoperi un pasaj nordic care sa ii permita intoarcerea in Atlantic, el naviga in nordul coastelor vest-americane mai mult decat o facuse orice alt european inaintea sa. Convins ca aceasta trecere nu exista, Francis Drake se indrepta atunci catre Africa, nu inainte de a strabate Arhipelagul Filipine si de a-si incarca nava cu atat de mult ravnitele mirodenii asiatice. In septembrie 1580, Drake ajungea din nou in Anglia. Era primul om dupa Magellan care reusise inconjurul lumii pe mare. Opt ani mai tarziu, in 1588, englezul scria o noua pagina glorioasa din istoria tarii sale dupa ce, in functia de vice-amiral, invingea Invincibila Armada spaniola. Francis Drake s-a stins din viata la 29 ianuarie 1596 din cauza dizenteriei, in timp ce incerca sa asedieze portul spaniol San Juan din Puerto Rico.

Nu multi sunt cei care aleg o viata plina de aventuri in locul uneia lipsita de griji, asa cum a facut-o ilustrul venetian din secolul al XIII-lea, Marco Polo. Totul a inceput in 1260, an in care Niccolo, tatal lui Marco Polo, parasea Venetia pentru o calatorie de afaceri spre Marea Neagra. Atras de mirajul povestirilor despre Orientul Indepartat si despre legendarul Drum al Matasii, venetianul se alatura atunci unei expeditii care avea sa il poarte pana la curtea lui Kublai Han, liderul mongol al Chinei acelor vremuri. Insotitudu-si tatal in Orientul Indepartat in 1275, Marco Polo avea sa isi petreaca urmatorii 17 ani explorand cea mai mare parte a Chinei si, fapt neconfirmat in totalitate, ajungand in premiera pentru un european in dreptul stramtorii Bering.

Marco Polo (1254

1324)

Roald Amundsen (1872

1928)

In 1897, la varsta de 27 de ani, norvegianul se regaseste in compania ilustra a celor mai promitatori oameni de stiinta ai vremii, intr-o calatorie care avea sa ramana in istorie. Este vorba nava Belgica, si de prima incercare de a atinge Antarctica efectuata vreodata de europeni. Condusa de belgianul Adrien de Gerlache, expeditia avea insa sa esueze odata cu blocarea navei intre gheturile sudice. Echipajul a fost salvat numai de eforturile concentrate ale medicului Frederick Cook si ale romanului Emil Racovita, cei care au evitat o epidemie de scorbut sau, mai rau, o moarte prin inanitie a marinarilor, vanand foci pe banchizele polare si oferind exploratorilor carnea cruda a acestora. Fara sa isi piarda entuziasmul in urma acestei intamplari, Amundsen se indreapta doar 6 ani mai tarziu, in 1903, catre Polul Nord, descoperind atunci Pasajul Nordic, puntea de legatura dintre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific, un deziderat care dura de peste patru secole, inca de pe vremea marilor exploratori medievali. Anii 1910-1912, il gasesc pe Roald Amundesn intr-o cursa epica pentru cucerirea Polului Sud. Desi initial intentionase sa atinga Polul Nord, norvegianul afla dezamagit ca Frederick Cook si Robert Peary realizasera in 1908 si 1909 pasul catre cel mai nordic punct al Terrei. Indreptandu-si atentia catre Antarctica inca neexplorata, Amundsen iesea, de data aceasta victorios

Visul de a atinge si Polul Nord nu se stinsese insa si, dupa mai multe tentative esuate, Amundsen isi atinge obiectivul in 1926, la bordul zepelinului Norge. Cum toate cele trei expeditii care sustinusera ca atinsesera Polul au fost contestate, putem avea in persoana lui Roald Amundsen pe omul care a atins in premiera ambii poli ai Pamantului. Norvegianul a disparut in conditii misterioase la 18 iunie 1928, in timp ce incerca sa salveze membrii unui zepelin italian prabusit dupa intoarcerea de la Polul Nord. Corpul sau nu a fost gasit niciodata.

Alexander von Humboldt (1769

1859)

Vocatia sa s-a manifestat cu precadere de-a lungul celor cinci ani (1799 1804), in care a explorat o mare parte a Americii de Sud, a Mexicului, Cubei si a Statelor Unite ale Americii. Inarmat cu o rigoare tipic prusaca si cu o rabdare de fier, Humboldt a reusit sa adune si sa clasifice intr-un numar impresionant de volume, o parte importanta a florei, faunei, precum si a vestigiilor arheologice din Lumea Noua, intr-o maniera considerata astazi drept primul model stiintific in adevaratul sens al cuvantului. Tot el a fost cel care, in 1804, a realizat primul recensamant, chiar daca rudimentar, al nativilor amerindieni din sudul Americii de Nord, estimand numarul acestora la aproximativ 6 milioane. Perioada cuprinsa intre 1811 1818, il gaseste pe Alexander von Humboldt in cea mai lunga dintre expeditiile sale, cea din Rusia, atunci cand strabate circa 15.500 de kilometri in incercarea de a afla cat mai multe date despre o tara inca necunoscuta multora dintre contemporanii sai. El aprecia corect pentru prima data dimensiunile platoului Central-Asiatic si, spre satisfactia guvernului rus, descoperea diamante in zona muntilor Urali.

James Cook (1728

1779)

Departe de a fi doar un soldat si un navigator incercat, capitanul James Cook poate fi caracterizat drept unul dintre primii exploratori europeni care au realizat lungi calatorii oceanice in scopuri pur stiintiice. De altfel, asa avea sa inceapa si prima sa mare aventura, o expeditie in Tahiti, acolo de unde ar fi urmat sa urmareasca conjuctia dintre Venus si Soare, eveniment de mare importanta pentru astronomii vremii, petrecut in 1769. Conform instructiunilor primite din partea Societatii Regale Britanice, Cook s-a indreptat apoi catre Noua Zeelanda, teritoriu descris pentru prima data de olandezul Abel Tasman in 1642. Cook a fost de altfel primul european care a realizat o cartografiere completa a Noii Zeelande, tot el fiind si cel care a identificat coasta estica a Australiei. James Cook porneste in 1772 intr-o a doua calatorie, cu scopul de cartografia tarmurile Oceanului Atlantic, ocazie cu care identifica mai multe insule necunoscute pana atunci geografilor europeni, si ajunge pana aproape de Antarctica. La doar un an de la intoarcere din 1775, Cook organizeaza si cea de treia expeditie, ocazie cu care descopera Hawaii si stabileste primul contact european cu nativii maori.Considerat initial un zeu de catre bastinasi, englezul intra in conflict cu acestia dupa ce incearca sa isi recupereze o barca furata, luand ostatici mai multi lideri hawaiieni. Deznodamantul este insa unul dramatic, James Cook fiind ucis de localnici intr-un atac furibund al acestora. Era 14 februarie 1779.

Fernando Magellan (1480

1521)

Primul loc in topul celor mai mari exploratori ai tuturor timpurilor este ocupat de portughezul Fernando Magellan (Fernao de Magalhaes dupa numele sau real), omul care a reusit in premiera o circumnavigatie a Terrei si care descoperea drumul vestic catre Indii prin stramtoarea din sudul Americii Latine care astazi ii poarta numele.

Dupa o serie de neintelegeri cu regele portughez, Manuel I, Magellan se refugiaza in Spania, marea rivala a tarii sale natale, acolo unde propune sa i se incredinteze conducerea unei expeditii prin care sa descoperea pasajul vestic catre atat de ravnitul Tinut al Mirodeniilor. Suprinzator, portughezul primeste un raspuns afirmativ si, la 10 august 1519, ridica ancora in fruntea unei flote formate din cinci nave (Trinidad, San Antonio, Conception, Victoria si Santiago). Nevoit sa evite navele trimise de catre Manuel I in urmarirea sa, precum si coasta estica a Braziliei, aflata sub dominatia portugheza, Fernando Magellan a navigat de-a lungul coastei Americii de Sud si, la 28 noiembrie 1519, reusea sa patrunda prin sudul Tarii de Foc in ceea ce el avea sa numeasca Mar Pacifico Oceanul Pacific. Drumul vestic catre India fusese descoperit. Navigand catre nord, portughezul ajungea dupa o calatorie extenuanta in Filipine, acolo unde, din nefericire, avea sa isi gaseasca sfarsitul, la 22 aprilie 1521, dupa ce incercase sa aplaneze conflictul dintre doua capetenii locale.

Scriitori celebri
Samuel Langhorne Clemens cunoscut in litertura sub pseudonimul Mark Twain s-a nascut la data de 30 noiembrie 1835 in localitatea Hannibal, statul Missouri. La varsta de saisprezece ani a inceput sa scrie articole si schite. La optsprezece ani a plecat ca tipograf in mai multe orase insa dupa patru ani s-a intors in Missouri si a inceput sa se pregateasca pentru a deveni pilot de vas cu zbaturi, o profesie foarte bine platita. L-a convins si pe fratele sau sa lucreze impreuna cu el dar vasul pe care acesta servea a explodat si fratele lui a murit. De atunci s-a invinovatit toata viata pentru acest lucru insa a continuat sa lucreze ca pilot. Dupa izbucnirea Razboiului civil din America, in 1861, a plecat spre vest si ajuns in Nevada a devenit miner. Dupa esecul ca miner, a inceput sa lucreze la un ziar din Virginia City numit "The Daily Territorial Enterprise". Atunci a folosit pentru prima oara pseudonimul literar "Mark Twain". Printre operele lui Mark Twain se numara: "The Adventures of Tom Sawyer" (Aventurile lui Tom Sawer, 1876), "The Prince and the Pauper" (Print si cersetor, 1882), "Adventures of Huckleberry Finn" (Aventurile lui Huckleberry Finn, 1884), "A Connecticut Yankee in King Arthur's Court" (Un yancheu la curtea regelui Arthur, 1889), etc.

Alexandre Davy de la Pailleterie, cunoscut in literatura sub numele de Alexandre Dumas, s-a nascut la data de 24 iulie 1802, la Villers-Cotterets (Aisne). La 22 septembrie 1825 a avut loc debutul literar al lui Alexandre Dumas cu vodevilul "Vanatoarea si dragostea" (La chasse et l'amour), scris in colaborare cu Adolphe de Leuven. Acesta nu a fost intampinat cu succes. La data de 11 februarie 1829 a avut loc premiera dramei in proza "Henric al III-lea si curtea sa" (Henri III et sa cour). Au urmat si alte opere: "Cristina", drama in versuri, "Antony", inspirat din romanul "Suferintele tanarului Werther" de Goethe, "Turnul Nesle" (La tour de Nesle) care s-a bucurat de mare succes. In anul 1835 scriitorul a facut o calatorie in Italia, unde a revenit in 1836, 1840, 1841, 1842. Aceste calatorii l-au inspirat in scrierea unora dintre urmatoarele sale carti. La data de 2 iulie 1837 Alexandre Dumas a fost numit cavaler al Legiunii de onoare. Un an mai tarziu au fost publicate primele sale romane: "Capitanul Paul" (Le capitane Paul), "Sala armelor" (La salle d'armes). In anul 1844 a fost publicat, in opt volume, romanul "Cei trei muschetari" (Les trois mousguetaires). Intre anii 1844-1850 a fost editat romanul "Contele de Monte Cristo" (Le comte de Monte Cristo). Alte romane ale scriitorului sunt: "Dup dou zeci de ani" (Vingt ans apres, 1845), "Regina Margot" (La reine Margot, 1845), "Doamna de Monsoreau" (La dame de Monsoreau, 1846), "Cavalerul de la Maison Rouge" (Le cavalier de la Maison Rouge, 1846), "Razboiul femeilor" (La guerre des femmes, 1846), "Vicontele de Bragelonne" (1848), "Colierul reginei" (1849), "Laleaua neagra" (1950), etc. Pe 1 martie 1848 Dumas a fondat "Le Mois" (Luna), revista cu aparitie lunara in care scriitorul rezuma principalele evenimente politice si literare. In 1859 a editat ziarul "Independentul" (L'independente) si in 1866 a intreprins o calatorie in Germania care a constituit sursa de inspiratie in scriere romanului "Teroarea prusaca" (La terreur prussienne).

Camil Petrescu s-a nascut la data de 22 aprilie 1894 in Bucuresti.

In 1913 a aparut primul sau articol in "Rampa". A urmat cursurile Facultatii de Filosofie si Litere din Bucuresti. Un an mai tarziu a publicat trei articole in "Facla" sub pseudonimul Raul D. In 1916 a absolvit Scoala de Ofiteri cu gradul de sublocotenent. In acelasi an a scris piesa "Jocul ielelor" iar in august a participat la luptele din Predeal-Brasov, Suceava si Oituz. In 1917 a fost luat prizonier de germani si a ajuns in lagarul de la Sopronyck (Ungaria). In 1918 a fost eliberat si a intampinat mari greutati in anularea actului de deces. Dupa inca un an si-a luat licenta in filosofie si a devenit profesor suplinitor de limba romana la Liceul "Gh. Lazar". In aceeasi perioada a scris piesa "Act venetian". In anul 1920 a editat la Timisoara revista "Limba romana" si a infiintat si ziarul "Tara". A scris in acelasi timp piesa "Suflete tari". Debutul editorial s-a petrecut cu volumul "Versuri. Idee. Ciclul mor ii" in 1923. Intre anii 1924-1925 a lucrat la piesa "Danton" care a avut premiera la 17 ani de la moartea autorului. Anul urmator a scris comedia "Mitica Popescu". In anul 1930 a scris romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" iar in 1932 romanul "Patul lui Procust" ce a fost publicat in 1933. In 1937 scriitorul si-a dat doctoratul cu lucrarea "Modalitatea estetica a teatrului". In anul urmator a scris scenariul filmului "Stefan cel Mare". In 1939 a fost numit director al Teatrului National din Bucuresti. In 1954 au aparut primele doua volume din romanul "Un om intre oameni". Volumul al treilea a fost publicat postum. In 1957 a aparut un volum de "Versuri". A murit la data de 13 mai in acelasi an la Bucuresti.

Incepand cu 1816 viitorul scriitor a urmat cursurile liceului Louis-le-Grand, din Paris, iar in anul 1819 a obtinut "Crinul de aur" la concursul de poezie lansat de Academia jocurilor florare din Toulouse. In anul 1822 a aparut prima culegere de versuri "Ode si poezii diverse" pentru care a primit o recompensa din partea regelui, Ludovic al-XVIII-lea. In 1823 a publicat romanul "Han d'Islande" influentat de maniera lui Nodier caruia i-a frecventat salonul intalnindu-i acolo pe Lamartine si pe Vigny. Peste doi ani, Victor Hugo a fost numit cavaler al Legiunii de Onoare. Romanul "Ultima zi a unui osandit" a aparut in 1829, an in care Victor Hugo a publicat si volumul de versuri "Orientalele". In 1831 a aparut romanul "Notre -Dame de Paris" si a fost publicat volumul de poezii "Frunze de toamna" iar intre anii 1832-1833 a scris o serie de drame "Regele se amuza", "Lucretia Borgia", "Maria Tudor". Povestirea "Claude Gueux", publicata in 1834, a fost o prefigurare in miniatura a romanului "Mizerabilii". In 1841 a fost ales in Academia Franceza. In perioada exilului a publicat pamflete la adresa lui Napoleon al-III-lea: "Napoleon cel mic" si "Istoria unei crime". Tot in exil a scris si "Mizerabilii", roman ce a fost publicat in 1862, la Bruxelles. In 1866 a aparut romanul "Oamenii marii" iar in 1869 romanul "Omul care rade". Reintors in Franta, in 1874, a

Victor Marie Hugo s-a nascut la Besancon, la data de 26 februarie 1802.

Giovanni Boccaccio s-a nascut in anul 1313 la Paris (conform unor aluzii autobiografice din operele sale) sau la Certaldo (Italia). Giovanni Boccaccio si-a petrecut copilaria in cartierul San Pietro Maggiore.A inceput sa studieze Dreptul canonic si limbile clasice. In aceasta perioada a inceput sa scrie primele opere: "La caccia di Diana" (Vanatoarea Dianei, 1334), "Il filocolo" (1336), "Filostrato" (1338), "La Teseide" (1340). La Napoli a cunoscut numeroase iubiri usoare pana cand a intalnit-o pe Maria d'Aquino, care sub pseudonimul Fiammetta a aparut in multe dintre operele sale, inclusiv in "Decameronul . In continuare a scris: "Il ninfale d'Ameto" (Nimfele lui Ameto, 1341), "L'amorosa visione" (Viziunea amoroasa, 1342), "Elegia di Maddonna Fiammetta" (Elegia Maddonei Fiammetta, 1343-1344), "Il Ninfale Fiesolano" (Nimfele de la Fiesole, 1344 1345). Intre 1350-1354 scriitorul a lucrat la capodopera sa "Decameronul". Intre anii 1354-1355 a fost ambasador la Avignon. In acest timp a scris "Labirinto d'amore" (Labirintul iubirii). La data de 23 octombrie 1373 Giovanni Boccaccio a inaugurat lectura publica a operei "Divina Comedie" . El a fost si cel care a scris prima "Viata" a lui Dante Alighieri. La 21 decembrie 1375 Giovanni Boccaccio a murit la Certaldo, Florenta.

Bineinteles ca pe langa acesti importanti oameni de stiinta,scriitori,exploratori care au revolutionat lumea exista multi altii la fel de importanti.Cu totii au o mare importanta pentru ceea ce avem si pentru ceea ce suntem.De aceea trebuie sa nu uitam nicio clipa si sa invatam sa apreciem ceea ce acesti oameni au realizat pentru intreg Universul.Descoperirile si creatiile lor au revolutionat lumea din punct de vedere geografic,istoric,literar,stiintific.Noi nu vedem truda acestor oameni,ci doar rezultatul acesteia care ni se pare ceva absolut normal,banal.Insa o singura formula,o singura denumire,o singura carte ascund atat de multa munca,sudoare si inteligenta,atatea mistere.