Curente literare

Umanism          
Mișcare spirituală care stă la baza Renasterii, apărută în Italia în secolul al XIV-lea și care s-a
extins în mod progresiv în Europa apuseană până în secolul al XVII-lea. Ea este marcată de
reîntoarcerea la textele antichității greco-romane, care servesc ca modele ale modului de viață, de
gândire și de creație artistică.

  Reprezentati:
 Miron Costin
 Grigore Ureche
 Ion Neculce
 Dimitrie Cantemir    

Clasicism
Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: rațiunea domină sentimentele,
caracterul moralizator acordând importanță unor specii literare corespunzătoare (fabula, satira,
comedia, tragedia), personajele sunt caractere: caracterul avarului (Arpagon), unitate de timp, loc
și acțiune (un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament,
personaje oneste, morale.

 Reprezentanți:
 Boileau
 La Fontaine
 Jean Racine
Iluminism
Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare ideologică și culturală, antifeudală,
desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei.

Reprezentati:
 Ion Budai-Deleanu,
 Samuil Micu,
 Petru Maior,
 Gheorghe Șincai

Romantism
Romantismul se constituie ca mişcare artistică la sfârşitul secolului al XVIII-lea înAnglia şi
Germania, iar în secolul al XIX-lea în Franţa. S-a extins în toată Europa şiaproape în toate ţările
lumii. Curentul a fost anticipat de preromantism si a afirmat specificul naţional, mai ales în
Anglia, Germania, Italia.

Caracteristici: introduce noi categorii estetice: urâtul, grotescul, macabrul,

fantasticul,aspiraţia spre originalitate, libertatea formelor, introducerea de noi specii: drama
romantică, meditaţia, poemul filozofic, nuvela istorică, inovaţii prozodice; primatul
subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei supunându-se genului liric; cultivarea specificului
naţional prin istorie, folclor, natură.

Reprezentanti:
  Victor Hugo
 Costache Negruzzi
 Lamartine
 Mihai Eminescu

Realism
Fixarea denumirii curentului şi teoretizarea sa, începe odată cu declinul romantismului, în anii
1850, deşi din perioada de avânt a romantismului (1830 – 1850) datează câteva scrieri realiste
remarcabile, mai cu seamă în literatura franceză.Realismul a pătruns în literatura română odată cu
romantismul şi clasicismul, de aceea începuturile realismului românesc sunt marcate de co-
prezenţa celorlalte două curente literare.
De aceea realismul românesc a fost mai întâi ancorat în istorie, conform interesului romantic
pentru trecut, şi  nu în aspecte sociale contemporane autorului, conform specificului său: descrieri
amănunţit-realiste de haine şi obiceiuri culinare în Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi
(1840).
Reprezentanti:
 Lev Tolstoi
 Charles Dickens
 Gustave Flaubert
 Stendhal
 Ioan Slavici

Naturalism
Naturalismul este o ramură a realismului, o mișcare literară proeminentă la sfârșitul secolului
XIX în Franța și în restul Europei.
Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia
credeau că ereditatea unei persoane și mediul decid caracterul acesteia. În timp ce realismul
încearcă doar să descrie subiecții așa cum sunt ei în realitate, naturalismul radicalizează principiile
estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității.

Ambele sunt opuse Romantismului, în care subiecții au o simbolistică profundă, sunt idealistici și

cu puteri supranaturale. Naturalismul considera că mediul socio-cultural exercită o influență
absolut covârșitoare în apariția și dezvoltarea personalității umane. De asemenea studiau elemente
umane tarați, alcoolici, criminali, sau persoane alterate genetic de un mediu social viciat.

Reprezentanti:
 Emile Zola,
 Guy de Maupassant
 Theodore Dreiser

Traditionalism
Tradiţionalismul este o orientare – din prima jumătate a secolului XX – a literaturii române către
folclor, către civilizaţia rurală, către ortodoxie, în tematica operelor literare.Se opune
modernismului, în calitatea lui de orientare spre tendinţele noi din arta
occidentală.Tradiţionalismul apare drept continuare a direcţiei inaugurate de „Dacia literară” şi
continuată de Junimea, în conformitate cu specificul secolului XX.

La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologiidiferite ca denumire, dar

subordnate traditionalismului:-Semanatorismul (Garabet Ibraileanu)-Poporanismul (Nicolae
Iorga)

Reprezentanti:
 Vasile Voiculescu
 Lucian Blaga
 Cezar Petrescu
 Ion Pilat
Parnasianism
Parnasianismul este denumirea unui curent literar de la sfârșitul secolului XIX. Parnasianismul a
apărut ca o reacție (neo-clasică) la romantism, cultiva expresia impersonală, descriptivă,
ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra
poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel)Parnasianismul promova: impersonalismul; natura
obiectivată – în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor
fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul
civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind
planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și
lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare).
Reprezentanti:
 Ion Pillat
 Ion Barbu
 Austin Dobson

Simbolism
Simbolismul a fost o mișcare artistică și literară de la finele secolului XIX, care se
opunea naturalismului și parnasianismului, potrivit căreia valoarea fiecărui obiect și fenomen din
lumea înconjurătoare poate fi exprimat și descifrat cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de
manifestare propriu acestui curent.Adesea se consideră că poeți ca Charles Baudelaire, Arthur
Rimbaud și Paul Verlaine fac parte din acest curent, dar Stephane Mallarmé e cel care îl
încarnează cel mai bine în poezie.
Definit în sens strict, simbolismul reprezintă un cerc literar restrâns din care făceau parte poeți
cum ar fi Stuart Merrill, Albert Samain și Jean Moréas. Ultimul a publicat manifestul mișcării în
1886, în ziarul Le Figaro.

Reprezentanti:
 Alexandru Macedonski
 Dimitrie Anghel
 George Bacovia
 Ion Minulescu

Modernism
Modernismul este o mișcare culturală, artistică și ideatică care include artele vizuale, arhitectura,
muzica și literatura progresivă care s-a conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 – 1914,
când artiștii s-au revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și considerate standard
ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea și culminând cu rigiditatea și
„osificarea” academismului secolului al 19-lea.

Unii istorici ai artei împart secolul al XX-lea în perioada modernă și cea postmodernă, pe când

alții le văd ca două perioade ale aceleiași ere artistice. Prezentul articol prezintă mișcarea care a
început la finele secolului al XIX-lea; pentru arta după anii 1970, vedeți articolul
despre postmodernism.

Reprezentanti:
 Lucian Blaga
 Tudor Arghezi
 Ion Barbu
 Franz Kafka
 Marcel Proust
Neomodernismul
Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator  postbelic, caracterizat
prin respingerea formelor grave şi prin redarea temelor grave într-omanieră ludică, de joc, ce
ascunde însă tragicul. Literatura neomodernistă este definită printr-un imaginar poetic inedit,
limbaj ambiguu, metafore subtile şi expresie ermetică. Neomodernismul s-a conturat în doar 7
numere ale revistei „Albatros” editată în 1941 şicondusă de Geo Dumitrescu. Această nouă formă
de manifestare a modernismului ce se prelungeşte până prin anii ’60 este îndreptată cu faţa spre
un trecut exemplar.
Reprezentanti:
 Gellu Naum
 Nichita Stănescu
 Marin Sorescu

Expresionismul
În literatură,expresionismul este adesea considerat o revoltă împotrivarealismului sau
naturalismului, o căutare a unei realităţi psihologice sau spirituale, iar nuo înregistrare a unor
evenimente exterioare surprinse în secvenţa lor
logică.Numeroase opere literare româneşti au intrat în atingere cu expresionismul.Astfel,
majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui Lucian Blaga pot fi afiliateacestui curent.

Reprezentanti:
 Emil Nolde
 Paul Klee
 Mihail Saulescu
 Ernst Ludwig