Sunteți pe pagina 1din 4

Romanul românesc – clasificare după curentele Tainele inimei), D.

Bolintineanu (scrie
literare două romane epistolare – Manoil si
Elena), V. Alecsandri, Al. Russo, Andrei
Mureșanu, Al. Odobescu, B.P. Haşdeu;
1. Umanismul (sec. 14 – 16, în Europa; 16 2. romantismul eminescian considerat şi
– 18 în Țările Române) ca ultimă etapă a romantismului
- Dimitrie Cantemir – Istoria ieroglifică universal – Eminescu scrie romanul
(primul roman românesc – roman neterminat Geniu pustiu;
alegoric) 3. romantismul posteminescian
identificabil în curentele sămănătorism,
2. Clasicismul (sec. 18) - Clasicismul este simbolism: Al. Macedonski, O. Goga, St.
individualizat prin caracteristici precum: O. Iosif, B. St. Delavrancea. (niciunul nu
rațiunea domină sentimentele, scrie roman)
caracterul moralizator acordând
importanță unor specii literare 5. Realismul (secolul 19) - apărut in Franţa,
corespunzătoare (fabula, satira, la mijlocul secolului al XIX-lea ca o
comedia, tragedia), personajele sunt reacţie antiromantică. A fost folosit
caractere: caracterul avarului pentru prima dată în 1850 aplicat cu
(Arpagon), unitate de timp, loc și ințelesul modern în pictura lui Gustave
acțiune (un singur cadru, timp scurt, Courbet, iar în 1857 de romancierul
maximum 24h, un singur plan), exces de Jules Hussan (Champfleury), considerat
pudoare, rafinament, personaje oneste, şi teoreticianul realismului.
morale. Caracteristici: obiectivitatea, tipicul
- Nu avem reprezentanți la nivel de (împrejurari tipice, personaje tipice),
roman, la acest moment. tendinţa critică; personaje realiste,
complexe - arivistul, avarul, sceleratul,
3. Iluminismul (secolul 18) – nu avem inocentul; lipsa idealizării; stil sobru,
reprezentanți la nivel de roman, dar impersonal.
avem prima epopee românească – Ion Reprezentanţi în literatura universală:
Budai Deleanu – Țiganiada Balzac, Merime, Stendhal, Thackery,
Flaubert, Ch. Dikens, Tolstoi,
4. Romantismul (sfârşitul secolului 18 în Dostoievski, Ibsen, Gogol.
Anglia şi Germania, iar în secolul 19 în În literatura română, realismul secolului
Franţa). În literatura română cunoaşte 19 este reprezentat la nivel de roman
trei etape: de către: Nicolae Filimon – Ciocoii vechi
1. romantismul şi preromatismul și noi sau ce naște din pisică șoareci
scriitorilor de la 1848-1870 - romantism mănâncă; I. Creangă – Amintiri din
vizionar, patriotic: I.H. Rădulescu, V. copilărie; Ioan Slavici - Mara. La
Cârlova, N. Bălcescu, C. Negruzzi, M. sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20 este
Kogălniceanu (scrie romanul neterminat reprezentat de către Duiliu Zamfirescu,

1
promotor și al sămănătorismului și
teoretician al romanului, cu Ciclul 7. Naturalismul (sfârșitul sec. 19, în
Comăneștenilor (Viața la țară; Tănase Franța) - Naturalismul este o ramură a
Scatiu; În război; Îndreptări; Ana) – realismului. Scriitorii naturalişti au fost
prima cronică de familie din literatura influenţaţi de teoria evoluţionistă a lui
română). În perioada interbelică, Charles Darwin. Aceştia credeau că
realismul capătă accente dure la Liviu ereditatea unei persoane şi mediul
Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea decid caracterul acesteia. În timp ce
spânzuraților) și accente balzaciene la realismul încearcă doar să descrie
G. Călinescu (Enigma Otiliei). După al subiecţii aşa cum sunt ei în realitate,
Doilea Război mondial, un reprezentant naturalismul radicalizează principiile
de marcă al realismului modernist și estetice ale realismului în direcţia
postmodernist este Marin Preda reprezentării aspectelor dure, brutale
(Moromeții – vol. I și II; Delirul; Marele ale realităţii.
singuratic; Cel mai iubit dintre Reprezentanţi în literatura universală: E.
pământeni) sau Augustin Buzura (Vocile Zola, G. de Maupassant, A. Daudet
nopții, Refugii). (Franța) G. Hauptmann (Germania); Th.
Dreiser – O tragedie americană (SUA).
6. Suprarealismul (sec. 20, imediat după În literatura română: I.L. Caragiale (în
Primul Război Mondial, anii ’20 – ’30). A nuvelele O facile de Paște sau În vreme
fost teoretizat și practicat la revistele: de război), L. Rebreau, dar și la G.
„Urmuz”, „Alge”. Inițiat de poetul Călinescu – Enigma Otiliei sau Hortensia
francez Andre Breton; se impun nume Papadat-Bengescu – Ciclul Halippilor
importante în literatură și artă: scriitorii (Concert din muzică de Bach, Drumul
– Louis Aragon, Paul Eluard, Jacques ascuns).
Prevert; pictorii – Max Ernst, Salvator
Dali, Pablo Picasso etc.Tehnica artistica 8. Impresionismul (1867 – 1886) – Franța;
– dicteul automat – spontan, continuu se manifestă mai ales în pictură
al subconștientului, fără controlul (Monet). Impresionismul este
acțiunii. Se exaltă psihanaliza, cultivarea echivalentul simbolismului în poezie.
lumii tulburi, a complexelor, a - Nu avem reprezentări la nivel de
proecțiilor onirice, a halucinațiilor. Un roman.
rol deosebit l-au avut tezele filozofului
francez Henri Bergson. 9. Poporanismul - ideologie tradiţională
Trăsături: crearea unei alte lumi, românească, întemeiată în 1890 de
propune un sistem de cunoaștere Constantin Stere, în spiritul curentelor
continuând expresionismul și tradiţionaliste care au debutat cu
opunându-se dadaismului. Junimismul anilor 1860 şi
Reprezentanți din literatura română: Sămănătorismul lui Nicolae Iorga. Stere
Arghezi, Bogza, Voronca, Gell Naum etc. a construit o ideologie în jurul
- Se regăsește, eventual, la Tudor Arghezi conceptului de unicitate a civilizaţiei
în romanul Ochii Maicii Domnului. rurale româneşti, pe care o exaltă ca

2
fiind autentică, organică, în opoziţie cu interesul crescând faţă de problema
civilizaţia urbană considerată a fi străină ţărănească, aflată in faza unei crize
de realitatea românească, fiind o acute, marcată prin răscoale, care au
civilizaţie de import. Stere culminat cu răscoala din 1907.
argumentează că singura formă socială Principalul teoretician al acestui curent
şi politică viabilă în România sfârşitului a fost Nicolae Iorga. Niciun scriitor
de secol XIX nu putea fi decât viaţa remarcabil nu a fost integral
rurală, în care ţăranul şi satul tradiţional sămănătorist, astfel încât putem vorbi
trebuiau să fie actorii principali ai mai degrabă despre colaboratori (Duiliu
dezvoltării. Zamfirescu, Mihail Sadoveanu sau Liviu
Reprezentanţi: Jean Bart (Europolis), Rebreanu).
Mihail Sadoveanu (Baltagul)
13. Expresionismul – apare imediat dupa
10. Parnasianismul - curent literar de la Primul Război Mondial (1918 – 1938 și
sfârşitul secolului XIX. Parnasianismul a mai departe) și işi are originea in
apărut ca o reacţie (neo-clasică) la Germania. Expresionismul devine,
romantism, cultiva expresia incepand din 1933, ţinta atacurilor
impersonală, descriptivă, ornamentală naziste. În anul 1937 se organizează
şi cizelată, raportată la peisaje exotice, expoziţia "Arta degenerată":
dar şi la obiecte de artă, cărora le expresioniştii sunt prezentaţi aici ca
consacra poezii de virtuozitate formală duşmani ai regimului şi rasei germane.
(sonet, rondel, rondo). Operele lor sunt confiscate şi excluse
- Nu avem reprezentări la nivel de din muzee.
roman. În literatură, expresionismul este
adesea considerat o revoltă împotriva
11. Simbolismul - mişcare artistică şi literară realismului sau naturalismului, o
de la finele secolului XIX, care se căutare a unei realităţi psihologice sau
opunea naturalismului şi spirituale, iar nu o înregistrare a unor
parnasianismului, potrivit căreia evenimente exterioare surprinse în
valoarea fiecărui obiect şi fenomen din secvenţa lor logică. În roman, termenul
lumea înconjurătoare poate fi exprimat este leagat de operele lui Franz Kafka
şi descifrat cu ajutorul simbolurilor. sau James Joyce (vezi: tehnica fluxului
- Nu se reprezintă prin roman, dar apar conştiinţei, stream of consciousness).
elemente evident simboliste, în - Numeroase opere literare româneşti au
romanul lui Mateiu I. Caragioale – Craii intrat în atingere cu expresionismul, în
de Curtea-Veche (1929) special în domeniul teatrului și al
poeziei.
12. Semănătorismul (sau Sămănătorismul) - - Nu se rețin reprezentări ale curentului
curent ideologic şi literar constituit la la nivel de roman.
inceputul secolului XX in jurul revistei
„Sămănătorul”(1901-1910). La apariţia 14. Gândirismul - este un curent ideologic
semănătorismului a contribuit şi care s-a format în România primelor

3
decenii ale secolului XX, în jurul revistei 16. Postmodernismul - este termenul de
„Gândirea”, de la care îşi trage numele. referinţă aplicat unei vaste game de
Orientarea sa este spre Ortodoxie şi evoluţii în domeniile de teorie critică,
autohtonism, redeptând filozofie, arhitectură, artă, literatură şi
tradiţionalismul, naţionalismul şi cultură. Diversele expresii ale
unitatea naţională sub egida Ortodoxiei. postmodernismului provin, depăşesc
Principalii exponenţi au fost trei sau sunt o reacţie a modernismului Spre
importanţi colaboratori ai revistei: Radu deosebire de literatura postmodernă,
Dragnea, Pamfil Şeicaru şi Nichifor creaţia modernă a considerat
Crainic. Gândirismul are afinităţi cu alte fragmentarea şi extrema subiectivitate
curente tradiţionaliste din secolul XIX, drept expresii ale unei crize existenţiale,
printre care cel mai relevant este ale unui conflict interior. În schimb,
Sămănătorismul lui Nicolae Iorga, însă literatura postmodernă evită această
se deosebeşte de acesta din urmă prin criză. Personajele torturate şi izolate,
preocuparea excesivă faţă de rolul anti-eroii lui Knut Hamsun sau Samuel
social şi cultural pe care ar trebui să-l Beckett, lumea de coşmar al lui T.S. Eliot
joace credinţa ortodoxă. din Ţara pierdută fac loc în scrierile
- Nu este reprezentativ la nivel de roman. postmoderne unor naraţiuni
deconstruite şi auto-reflexive din
15. Modernismul - mişcare culturală, romanele scrise de John Fowles, John
artistică şi ideatică care include artele Barth, sau Julian Barnes.
vizuale, arhitectura, muzica şi literatura În literatura română, postmodernismul
progresivă care s-a conturat în circa trei apare la sfârșitul anilor ’70 – începutul
decenii înainte de anii 1910 - 1914, anilor ’80.
când artiştii s-au revoltat împotriva Reprezentanți: Marin Preda – Cel mai
tradiţiilor academice şi istorice impuse iubit dintre pământeni; Augustin Buzura
şi considerate standard ale secolelor – Refugii; Petru Popescu – Dulce ca
anterioare. Unii istorici ai artei împart mierea e glonțul patriei; Mircea
secolul al XX-lea în perioada modernă şi Cărtărescu – Travesti, ciclul Orbitor.
cea postmodernă, pe când alţii le văd ca
două perioade ale aceleiaşi ere artistice.
În literature română, modernismul se
traduce prin literature apărută mai ales
în perioada interbelică.
Reprezentanți: Liviu Rebreanu (Ion,
Pădurea spânzuraților), Camil Petrescu
(Ultima noapte de dragoste,...; Patul lui
Procust), Hortensia Papadat-Bengescu
(Concert din muzică de Bach); Mihail
Sebastian (Accidentul); Mircea Eliade
(Maitreyi, Huliganii) etc.