Mihai Eminescu- Luceafărul -1883 vol Poesii- romantism

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind
cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum
antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a
societății Junimea, din care făcea parte.

În opoziţie cu clasicismul, romanticii au promovat sensibilitatea, libertatea creaţiei,

amestecul genurilor şi al speciilor literare, având ca teme predilecte: natura, istoria, folclorul, la
care se adaugă utilizarea antitezei, ca procedeu artistic, dar şi prezenţa a personaje excepţionale
( genii, revoltaţi ).

În ţările româneşti, romatismul s-a manifestat, în special, în perioada paşoptistă prin

intermediul revistei Dacia literară al cărei director a fost Mihail Kogălniceanu. Scriitorul
paşoptist a publicat în primul număr al revistei, în articolul–program, intitulat Introducţie, ideile
care vor constitui baza romantismului românesc reprezentate de folosirea ca sursă de inspiraţie a
autorilor a frumuseţilor patriei: natură, istorie şi folclor .

Ion Pillat- Aci sosi pe vremuri-1923 vol Pe Arges în sus- tradiționalism

Ion Pillat a fost un eseist, poet tradiționalist, antologist, editor și publicist român, membru
corespondent al Academiei Române. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul
său a fost cunoscutul politician Ion C. Brătianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul
său cel mai cuprinzător din punct de vedere estetic, Pe Argeș în sus, în poeme precum Odaia
bunicului, Odihna tatii sau Aci sosi pe vremuri.

O creație reprezentativă pentru tradiționalismul interbelic este poezia Aci sosi pe vremuri,
publicată de Ion Pillat în ciclul Trecutul viu, inclus în volumul Pe Argeș în sus, în 1923. Textul
se încadrează în lirica tradiționalistă prin idealizarea trecutului, prin prezentarea universului
rural, în care casa bunicilor redeșteaptă amintiri legate de imaginea cuplului întemeietor al
neamului. Astfel, poezia devine un pastel spiritual, o meditație nostalgică pe tema trecerii
timpului, a repetabilității destinului uman, într-un ciclu al vieții fără sfârșit. Timpul trecător și
motivul amintirii devin, de altfel, constante ale liricii lui Pillat

Tradiționalismul este o mișcare literară prin care s-au promovat valorile naționale,
tradițiile și obiceiurile conservate în spațiul satului românesc. Negând valorile civilizației
moderne, care ar putea distruge acest spațiu idilic, promotorii acestei ideologii se întoarc spre
trecut, spre lumea rurală și țăranul român.
George Bacovia- Plumb – 1916 vol Plumb- simbolism
George Bacoviua este probabil cel mai important reprezentat al simbolismului în
literatura română, valorificând în operele sale teme specifice ale acestui curent: singurătatea,
tristețea, moartea, condiția nefericită a omului. Poezia „Plumb” a apărut în volumul omonim în
anul 1916 și este considerată de către criticii literari o adevărata artă poetică simbolistă.

Simbolismul a fost o mișcare artistică și literară, care s-a manifestat în literartura română
la sfârșitul secolului al XIX-lea . Se opune romantismului, naturalismului și parnasianismului,
Potrivit acestui curent, valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare, poate fi
exprimat cu ajutorul simbolurilor și sugestiilor.

În primul rând recunoaștem apartenența la curent prin simboluri care conturează tema
“condiția nefericită a omului”: cavou, sicrie, coroanele, mortul, „funerar veșmânt”, flori, aripi.
Multe din aceste alegorii au o simbolistică diferită față de cea obișnuită în literatură, datorită
asocierii cu plumbul:…

Tudor Arghezi- Flori de mucigai-1931 vol Flori de mucigai-modernism

Tudor Arghezi a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea
liricii românești sub influența modernismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară,
reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii românești. A scris, printre altele, teatru, proză,
pamflete, literatură pentru copii. A fost printre cei mai contestați autori deoarece a revoluționat
atât limbajul poetic al vremii sale, cât si tematica poeziei.

Poezia “Flori de mucigai” deschide volumul omonim apărut în 1931, ca rezultat al

experienței carcerale a scriitorului. Poezia este o artă poetică asupra viziunii despre lume și artă a
autorului și totodată o definiție metaforică a artei argheziene, devenind astfel una dintre cele mai
importante opere ale scriitorului.

Tema poeziei este “creația”, iar viziunea despre lume a lui Arghezi e puternic
influențată de modernism și principiile esteticii urâtului.

Modernismul este o mișcare culturală apărută în secolul al XX-lea,care implică ideea de

negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu
tradiționalismul, primul promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea
respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție. A fost teoretizat în literatura română de Eugen
Lovinescu în revista “Sburătorul”.
Lucian Blaga-Eu nu strives corola de minuni a lumii-1919 vol Poemele
luminii- modernism
Lucian Blaga reprezintă una dintre cele mai mari personalități creatoare ale secolului al
XX-lea . Opera sa - de poet, dramaturg, filosof – constituie o sinteză de o originalitate aparte,
alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspect ale spiritului uman: filozofie și
știință, religie și istorie, etc. Blaga este singurul poet roman care a creat un sistem filozofic ce se
reflectă în arta sa, sub o înfățișare metaforică.

Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” face parte din primul său volum “Poemele
luminii” publicat în 1919, în perioada interbelică. Este o artă poetică în care autorul își exprimă,
prin mijloace artistice, concepția despre poezie și rolul poetului în raport cu lumea, creația și
cunoașterea. Opera este scrisă sub forma unei meditații filosofice. Este privită ca unul dintre cele
mai importante texte din literatura română, datorită caracteristicilor unice, specifice lui Blaga.

Modernismul este o mișcare culturală apărută în secolul al XX-lea,care implică ideea de

negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu
tradiționalismul, primul promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea
respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție. A fost teoretizat în literatura română de Eugen
Lovinescu în revista “Sburătorul”.

Ion Barbu- Riga Crypto și lapona Enigel- 1924 vol Joc second-
modernismul
Ion Barbu a fost un poet și matematician român. A fost unul dintre cei mai importanți
poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Opera sa poetică, de o
originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii românești. A revoluționat
atât limbajul poetic al vremii sale, cât si tematica poeziei.

Apărută în ”Revista Română” în anul 1924 și apoi integrată în volumul ”Joc secund”,
“Riga Crypto și lapona Enigel” este o artă poetică modernistă ce îmbină liricul cu epicul pentru a
transmite un mesaj profund asupra nevoii de cunoaștere a fiecărei ființă. Poezia este subintitulată
baladă chiar de Ion Barbu, dar uniunea dintre cele două genuri literare realizându-se în viziune
modernă, ca un amplu poem alegoric de cunoaștere.

Modernismul este o mișcare culturală apărută în secolul al XX-lea,care implică ideea de

negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu
tradiționalismul, primul promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea
respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție. A fost teoretizat în literatura română de Eugen
Lovinescu în revista “Sburătorul”.
Luceafărul-1883

Plumb-1916

Eu nu strivesc-1919

Aci sosi pe vremuri-1923

Riga Crypro-1924

Flori de mucigai-1931