SIMBOLISMUL EUROPEAN

Un proiect realizat de

Iordache Adrian
Mrtoiu Cosmin
Olteanu Alexandru
Prlog Vlad
Visanescu Ioana
 Cuprins
1. Definitie
2. Context istoric
3. Etape
4. Trasaturi
5. Tematica poeziei simboliste
6. Reprezentanti
 1.Definitie

Simbolismul este un curent literar aparut n Franta,ca reactie

mpotriva parnasianismului, a romantismului retoric si a
naturalismului, promovnd conceptul de poezie moderna. n
conceptia simbolistilor, descriptia rece, parnasiana si observatia
meticuloasa, naturalista nu pot surprinde altceva dect o
realitate superficiala, o lume a aparentelor.
 Termenul de simbolism provine din cuvntul grecesc
symbolon ,intrat n limba prin filiera
franceza.Simbolul nlocuieste expresia directa,vorbirea
notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a
conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a
devenit tot mai complex, folosindu-se n toate
domeniile culturii.
 2.Context istoric

Jean Moras publica, la 18 septembrie 1886,n suplimentul

literar al ziarului Le Figaroo scrisoare intitulata Le
Symbolisme , devenita manifestul literar al noii miscari,
n care propune numele curentului simbolist. Ulterior
ntemeiaza revista Le Symboliste. Numele propus de
Moras se va impune n fata celeilalte denumirii de
decadentii , lansata de gruparea lui Paul Verlaine.
 3.Etape
Simbolismul romanesc se manifesta la sfarsitul
secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, fiind o
reactie la epigonismul eminescian, cunoascand trei etape :

a) Etapa teoretizarii reprezentanti : Al. Macedonski

Poezia viitorului, Despre logica poeziei (revista
Literatorul) .
b) Trecerea de la romantismul eminescian la simbolism
(Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Iuliu Cezar Savescu ).
c) Simbolismul propriu-zis exterior (Ion Minulescu) si
interior (G. Bacovia).
 Simbolismul patrunde mai trziu n tarile europene cu
traditie culturala puternica (Anglia, Spania, Italia),
precumsi n tarile din centrul si sud-estul european
unde genereaza scoli nationale: simbolism polonez,
maghiar, romnesc.
 4.Trasaturi

Adncirea lirismului: Simbolistii s-au ntors spre fiinta umana si

realitatea nconjuratoare dintr-o perspectiva mai apropiata de
esenta poeziei;

poezia simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari

sufleteti specifice acestui curent literar: tristetea, dezgustul,
oboseala psihica, disperarea, apasarea, spaima, nevroza, toate
fiind sugerate prin simboluri, fara a fi numite;
 Sinestezia, ce presupune perceperea simultana a mai
multor senzatii (auditive, vizuale, olfactive) Ex.:
parfum violet olfactiv + vizual.

muzicalitatea versurilor: fie prin prezenta

instrumentelor muzicale sau a ariilor ca simbol, fie prin
muzicalitatea interioara a versurilor (creata de
sonoritati verbale, repetitii, refren, aliteratii).
 cromatica joaca un rol important. Fie este exprimata direct, prin culori cu valoare
de simbol (Ex: verdele care sugereaza irascibilitatea, nevroza)

olfactivul scoate la iveala stari ale eului poetic, fiind sugerate, n general,
mirosurile puternice cu ajutorul unor simboluri (Ex: cadavru).

versul liber, rima fiind considerata o simpla conventie, accentul punndu-se pe

forma si ritmul versului;

relevarea corespondentelor tainice, a legaturilor care se stabilesc ntre

obiecte, ntre obiecte si oameni, ntre natura si sentimente.
 5.Tematica si motive lirice
Motivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseala
profunda,dezolare si tristete abstracta,fara ca poetul sa ajunga la
deceptie si pesimism propriu-zis,ca n romantism(Lidia Bote).

conditia nefericita a poetului ntr-o societate superficiala;

tema iubirii resimtita ca nevroza;

tema naturii;

tema marii plecari, conceputa ca o calatorie eterna spre

necunoscut;
 motivul orasului sau al trgului provincial, caracterizat prin
monotonie si viata mediocra, ce determina nevoia de
evadare spirituala n tarmuri misterioase;

motivul ploii si al toamnei

motivul singuratatii fiintei;

motivul instrumentelor muzicale ce acompaniaza melancolia

sufleteasca, exprimnd emotii grave (vioara, mandolina,
harfa) sau violente (fanfara).
 6.Reprezentanti
francezii Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,
Stphane Mallarm, Jean Moras;

belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck;

germanii Stefan George, Rainer Maria Rike;

spaniolii Rubn Dari, Antonio Machado;

italianul DAnnunzio;

romnii Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan

Petica, Ion Minulescu, George Bacovia,Demostene Botez.
 Charles Baudelaire
(precursorul poeziei simboliste)

Ilustru poet francez,considerat cu volumul de versuri Florile

raului, ntemeietorul poeziei moderne.Opera sa mai cuprinde
Spleenurile Parisului, Paradisurile artificiale si Curiozitati
estetice (critica de arta).

Charles Baudelaire se situeaza la raspntia din care poezia se

desparte de romantism, alegnd definitv calea modernismului.
Simbolistii si-l revendica drept precursor, biografia si opera lui
ntruchipnd perfect mitul poetului blestemat.Viata de boem a lui
Baudelaire ilustreaza revolta mpotriva societatii si revansa
artistului, constient de propria superioritate fata de spiritul
burghez.
 Arthur Rimbaud
(1854-1891)

Arthur Rimbaud realizeaza cea mai ndrazneata tentativa de

schimbare a lumii prin poezie.El vede esenta prometeica a poetului
tlhar care fura focul si i atribuie acestuia un rost suprem: sa
patrunda n tarmul invizibilului, sondnd straturile cele mai adnci
ale necunoscutului.

n acest scop, Rimbaud cauta caile de acces: se apropie de

pitagorism si de orfism, se ndreapta spre filozofiile
orientale(doctrine hinduse, budism, zen) spre alchimie si Cabala, se
lasa atras de filozofia oculta si de scrierile ezoterice.Are
convingerea ca, astfel, va dobandi puteri supranaturale.
 Paul Verlaine
(1844-1896)

Reprezentant de seama al simbolismului francez, preocupat de

muzicalitatea cuvntului si de valoarea lui magico-
evocativa.Este autorul unor volume de versuri ca: Poeme
saturniene, Serbarile galante, Cntecul bun, Cndva si
odinioara, ntelepciune.

Simbolismul si structureaza liniile de forta pe un fundal de

criza profunda prin care trece Franta:razboaiele franco-
germane si Comuna din Paris.Agravarea crizei face imposibila
orice fel de compensatie n plan literar
 Stphane Mallarm
(1842-1898)

Asa cum creatia lui E.A. Poe a avut un rol modelator pentru
Baudelaire, Florile raului mplinesc o functie similara n
cazul lui Mallarm, care intuieste linia de continuitate,
stiind ca poezia noua trebuie sa continuie revolutia
nceputa de Baudelaire n planul limbajului

Mallarm a trecut printr-o criza spirituala de mare

intensitate n 1866, din care iese marturisind ca, dupa ce a
gasit Neantul, a gasit Frumosul. Asadar, Neantul nu este
capat, ci punct de plecare.
 Alexandru Macedonski
(1854-1920)

Macedonski a fost fondatorul revistei si cenaclului Literatorul,

o grupare formata n 1880 ca reactie a influentei germane a
gruparii Junimea. Poetul a ncercat astfel sa relanseze
caractarul neolatin al limbii si literaturii romne.

Alexandru Macedonski a ncurajat, lanceputurile activitatii lor

scriitoricesti, numerosi tineri talentati, printre care George
Bacovia, Tudor Vianu, pe care i-a publicat nrevista sa. n 1873
scoate ziarul Oltul, iar n 1896, revista Liga ortodoxa n care
vor debuta alti mari scriitori: Tudor Arghezi si Gala Galaction.
 Stefan Petica
(1877 1904)

Primul poet "simbolist declarat" cum spunea George

Calinescu. La18 ani intra n contact cu cercurile socialiste
fiind calauzit de "idei revolutionare". Dupa absolvirea
liceului, urmeaza cursurilefacultatii de filosofie din Bucuresti
avnd n acelasi timp o bogataactivitate ziaristica.

Pentru St. Petica noaptea reprezinta ceea ce ploaia va

reprezenta pentru Bacovia , simbolul cu cea mai puternica
ncarcatura afectiva prin care fixeaza att drama interioara,
sufleteasca ct si pe cea ce tine de existenta sociala.
 Ion Minulescu
(1881-1944)

Tudor Vianu: Ion Minulescu a fost unul din poetii populari, n

multe ntelesuri ale cuvntului, din primele patru decenii ale
veacului nostru; un trubadur care, evident, nu cutreiera drumurile
mari cu viela atrnata de gt, nu se oprea n locuri de adunare a
oamenilor si prin castele, ca naintasii lui din alte vremuri si alte
tari.[] A fost, mai nti, un poet urban, o specie destul de rara n
ambianta lui literara. A cntat peisajul oraselor, cu strazile, cu
cladirile si vehiculele lor, cu furnicarul lor omenesc, cu micile si
marile lor tragedii.[] Prin Minulescu s-a produs depasirea
cadrului cam ngust, cam provincial al poeziei din vremea lui.
 George Bacovia
(1881-1957)

Scriitor romn format la scoala simbolismului literar francez.

Esteautorul unor volume de versuri si proza scrise n baza unei
tehniciunice n literatura romna, cu vadite influente din marii
lirici moderni francezi pe care ii admira.

La nceput vazut ca poet minor de critica literara, va cunoaste

treptat o receptare favorabila, mergnd pna la recunoasterea
sa ca cel mai important poet simbolist romn si unul dintre cei
mai importanti poeti din poezia romna moderna.