Sunteți pe pagina 1din 19

Simbolismul european

Studiu de caz Clasa a XI-a Realizat de : Filimon Nicoleta Cozma Elena Loredana Neculai Priscila Ghica Corina Gratiela

Radu Madalina - Felicia

Obiective: 1) Simbolismul definitie 2) Simbolismul european 3) Trasaturi 4) Teme si motive 5) Reprezentanti europeni 6) Simbolismul romanesc

7)

Reprezentanti romani

1)

Simbolismul definitie:

Curent literar aparut in Franta ca reactie impotriva romantismului si a parnasianismului. Numele curentului a fost dat de Jean Moras in articolul manifest intitulat ,,Le symbolisme (18 sept. 1886), publicat in suplimentul literar al ziarului Le Figaro; el propune numele curentului simbolist (din gr. symbolon, semn).

2) Simbolismul european
Simbolismul a fost mai intai o miscare literara, apoi artistica, care a reunit un numar mare de scriitori si artisti din intreaga lume, in baza unui program estetic bine conturat. Gratie caracterului sau cosmopolit, simbolismul, francez la origine, avea sa cucereasca toata Europa si America, cea spaniola si cea anglo-saxona. Aceasta miscare a fost de esenta si de expresie franceza, dar la ea au participat chiar de la inceput straini: greci ca Jean Moras, pseudonimul lui Papadiamantopulos, flamanzi, anglo-saxoni, evrei, spanioli si multi altii printre care trebuie citata opera realizata si in limba franceza a italianului Gabriele DAnnunzio, a englezului Oscar Wilde si a romanului Alexandru Macedonski (colaborator la una din primele reviste ale curentului, La Wallonie). Numele propus de Moras se va impune in fata denumirii orientarii moderniste lansate de gruparea lui Paul Verlaine, decadentii, si de revista Le Dcadent, aparuta tot in 1886. Inainte de a fi definita aceasta noua orientare, cu 29 de ani, mai exact in 1857, cand in poezia europeana se prelungea romantismul, Charles Baudelaire publica volumul de poezii Les Fleurs du Mal (Florile raului), ce continea deja elementele unei noi sensibilitati si anunta, deci, revolutia poetica moderna. Asadar, Charles Baudelaire se situeaza la raspantia dintre romantism si simbolism, iar simbolistii si-l revendica drept precursor, biografia si opera lui intruchipand perfect mitul poetului blestemat.

3)Trasaturi:
CORESPONDENELE

-sunt afinitatile invizibile dintre diferitele parti ale universului (eu poetic si lume), care se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri; -ele si-au gasit pentru prima data ecoul in sonetul Corespondances de Charles Baudelaire, considerat ulterior arta poetica a simbolismului; -in categoria corespondentelor intra si analogiile intre senzatii, emotii si tonuri.

MUZICA
-muzica este ridicata la rang de categorie poetica fundamentala, datorita posibilitatilor ei de sugestie absoluta. Simbolitii vor plasa n lumea de obiecte i fenomene starea de inefabil, de tain, care nu poate fi descris i expus, ci numai sugerat, astfel arta simbolist se apropie att de mult de muzic. Au pledat pentru muzic Verlaine-muzica nainte de toate, Mallarme- face distincie ntre valoarea muzical i cea noional-poetic a cuvintelor.

,,Spun: o floare, si din uitarea in care vocea mea scufunda orice contur, altceva, deci, decat petalele stiute, muzical se inalta ideea insasi si suava, floarea care lipseste din orice buchet. (S. Mallarm)
SIMBOLUL

Se considera ca elementul esential al poeticii simboliste il reprezinta utilizarea simbolului, termen care da si numele curentului. Simbolul este un substituent, un procedeu artistic care, in baza unor corespondente sau legaturi, inlocuieste si reprezinta altceva decat elementul concret-real exprimat la prima vedere, este o imagine concreta, avand o semnificatie proprie, pentru o realitate ascunsa, abstracta. Acest procedeu artistic a existat in toate epocile, dar simbolismul se diferentiaza de alte curente atat prin faptul ca da imaginilor poetice functie implicit, si nu explicit simbolica, cat si prin faptul ca are multiple semnificatii in contextul poetic.

,,Natura e un templu ai carui stalpi traiesc Si scot adesea tulburi cuvinte, c-ntr-o ceata; Prin codri de simboluri petrece omu-n viata Si toate-l cerceteaza c-un ochi prietenesc. (C. Baudelaire, Corespunderi) SUGESTIA

La baza tehnicii simboliste sta sugestia, calea poetica de realizare a simbolului si de exprimare a legaturilor ascunse dintre lucruri, a starilor vagi, nelamurite. Tehnica sugestiei conduce spre o zona a vagului, a ambiguitatii, prin care se creeaza posibilitatea conexiunilor, a unor lecturi multiple ale textului. Poetii simbolisti nu descriu, ci comunica senzatii corespunzatoare unor stari sufletesti. De exemplu, poezia despre corabii, mari, insule, faruri exprima aluziv, pe calea sugestiei, tentatia departarii si dorinta de evaziune. Mai sunt si clar-obscurul ,spleen-ul, starea de inefabil, simbolul se realizeaz prin sugestie, de aceea Baudelaire numea poezia o specie de vrjitorie evocatoare. Rolul sugestiei n realizarea simbolurilor este foarte mare. Mallarme susine c a numi un obiect este a suprima trei sferturi din plcerea poemului i adaug a sugera, iat visul!. Urmnd acest principiu, poeii simboliti nu descriu, nu nareaz, nu relateaz. Ei resping anecdotica ,fabula, reportajul.

SINESTEZIA
-reprezinta o asociere spontana intre senzatii de natura diferita, care se sugereaza reciproc; -ea are, pentru simbolisti, valoarea unei cai de acces la unitatea misterioasa a lumii; -este prezenta in celebrul vers ,,Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund (Corespunderi de C. Baudelaire), in poezia Vocale de Arthur Rimbaud: ,,A, brau catifelat de muste-n roiuri, brun/ Ce zumzaie pe cate vreo proaspata duhoare /I, purpuri, sange ftizic, superbe guri razand/ De furii, de betie sau de cainti patrunse. / U, ciclica vibratie a marilor verzui. / O, trambita veciei, stridente si infrangeri.

~VERSUL LIBER
Obsesia musicalitatii ii aduca pe simbolisti la descoperirea versului liber a carui rost e de a produce efecte musicale. Versul liber a carui teoretician este poetul francez Gustave Kahn, presupune renuntarea la masura si la rima din poezia clasica pastrindu-se doar ritmul.

4) Teme si motive:
Atitudinea poetica simbolista se manifesta in preferinta pentru anumite teme, motive si simboluri: -singuratatea, -descompunerea materiei, -nevroza, -evadarea in spatii exotice, -spleenul, -marea, -reveria, -corabia, -crepusculul, -paradisurile artificiale, -toamna si ploaia, -parfumul, -orasul, -culorile, -boala, -muzica, -moartea, -erosul, -decorul macabru, -odaia,

-declinul,

-pruncul.

5) Reprezentanti europeni:

Jean Moras

(15 aprilie 1856 - 30 aprilie 1910)

Jean Moras (nscut ca i Ioannis A. Papadiamontopoulos) a fost un poet, eseist i critic literar grec. A scris n limba francez. S-a cunoscut i-a fost prieten cu poetul romn Ion Minulescu. Numele curentului a fost dat de acesta in articolul manifest intitulat ,,Le symbolisme (18 sept. 1886), publicat in suplimentul literar al ziarului Le Figaro; el propune numele curentului simbolist.

Pe drum de noapte paii...

Pe drum de noapte paii mi sun nc-n strad, Paris, i tot mai merg prin cea, La ceasul cnd din umbr ncep s se-ntrevad Cruele ce trec spre pia. Paris, suspin i zmbet i cntec de ciocane i somn posomort i greu, Cnd Vesper licrete departe pe oceane, De ce nu pot s dorm i eu?

Charles Baudelaire (9 aprilie 1821 - 31 august 1867)


A fost un poet francez a crui originalitate continu s-i provoace att pe cititorii si, ct i pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluionat ntreaga liric francez i european prin originalitatea volumului su controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului"). Va avea o influen puternic asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai trziu. Posteritatea sa de mare poet era ns asigurat. Poeii timpului Stephane Mallarm, Paul Verlaine, i Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. n secolul al XX-lea, gnditori, critici sau poei celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell i Seamus Heaney i-au celebrat opera.

Corespondente

Natura e un templu cu vii coloane care Scot uneori cuvinte confuze, ne-ntelese; Prin codri de simboluri petrece omu-adese Si toate-i adreseaza priviri familiare. Ca niste lungi ecouri ce se unesc profund ntr-o misterioasa, adnca unitate, ntinsa ca lumina, ca nesfrsita noapte, Parfum, culoare, sunet de-a pururi si raspund. Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii, Ca tonuri dulci de flaut, ca niste verzi cmpii, Iar altele sunt mndre, bogate, prihanite,

Avnd ntinderi vaste de lucruri infinite, Cum ambra, moscul, smirna, tamia se degaja, Slavind ce mintea-ncnta si-a simturilor vraja.

Stphane Mallarm

(18 martie 1842 - 9 septembrie 1898)

De fapt cu numele real tienne Mallarm, a fost un poet i critic francez. A cultivat o poezie cerebral, voit obscur, bogat n sensuri filosofice, de o rar muzicalitate i for sugestiv. Creaia sa ("Herodiada", "Dup-amiaza unui faun", "Poezii") constituie o expresie viguroas i original a poeziei moderne.

Se ntristase luna

Se ntristase luna. Albi serafimi plngnd Cu-arcuu-n mini, prin somnul florilor curgnd Scoteau din cupa tinuit a-mbolnvitelor viole Suspine de cristale prelinse pe-azurul micilor corole. Era sfinita zi a-ntiului srut i visul crud din suflet mi-a pscut Sorbind din plin balsamul tristeilor pgne, Ce fr de regrete n veci de veci rmne, n inima din care un suflet a cules Un vis. i rtcind cu ochii n eres, Deodat-mi aprui n fa pe strada larg i pustie Zvrlind prin umbrele-nserrii nfiorri de venicie.

Da, am tiut;erai aceeai zn Care-n copilrie mi-erai n somn stpn. Atunci din mna-ntredeschis cerneai pe visele-mi curate Ninsoarea albelor buchete de stele mari i parfumate.

Paul Verlaine (30 martie 1844 8 ianuarie 1896)


A fost un poet francez. El aparine curentului simbolist i este unul dintre cei mai citii dintre poeii francezi. Este privit de simbolitii francezi ca ef al curentului. A dus o viata de boem, de poet blestemat, ce contrasteaza in planul creaiei cu aspiraia spre puritate i candoare. El afirma ca arta inseamna a fi absolut tu insui i formuleaz, in versurile celebre din Arta poetica (1855), notele caracteristice ale esteticii simbolismului: Muzica nainte de toate; Sucete gatul elocinei; Nuana, nicidecum culoare. Deci, muzica inti de toate Astfel, Imparele prefer, Mai vagi, mai libere-n eter, Fiind in tot, plutind n toate. (Paul Verlaine Arta poetic)

Colocviu Sentimental

In parcul vechi si rece si pustiu, Trec doua umbre-n ceasul cenusiu. Li-s ochii ofiliti, au buze moi Si deslusesti cu greu ce-si spun in doi.

In parcul vechi si rece si pustiu, Nalucile isi fac trecutul viu. -Iti amintesti extazul nostru vechi? -Ce tot imi torci trecutul in urechi! Dar astazi, ma mai strigi pe nume tu Si-n vis iti mai rasar eu oare? - Nu. -Ah, zile dragi cum altele n-om sti, Cand gurile ni se uneau! - O fi... -Ce bolti albastre, ce sperante mari! -Speranta-i azi prin norii funerari. Si astfel merg starnind ovazu-n drum Si noaptea ii aude doar, prin fum...

Jean Nicolas Arthur Rimbaud


(20 octombrie 1854 - 10 noiembrie 1891)
A fost un poet francez, figur central a literaturii moderne, precursor al simbolismului. A nceput s scrie poezii deja la vrsta de 10 ani, n 1870 public prima sa scriere "Les trennes des orphelins". Oraul su natal, Charleville-Mzires, a organizat n anul 2004 o serie de manifestri comemorative, n cadrul "Anului Rimbaud".

Ofelia

I Pe valul calm si negru, n care-n somn cad stele, Ofelia pluteste, ca alb si mare crin, Pluteste lin, culcata n valuri lungi si grele - Din zari de codri zvonuri de vnatoare vin. De peste un mileniu Ofelia mai trista, Fantoma alba, trece pe fluviul negru-n veci ; De peste un mileniu dementa-i blind insista Si-si murmura romanta n boarea serii reci. Saruta vntul sinii si, -n leganari de unde, Desface n corola mari valuri care-o string; Se-nclina-nalte trestii spre visatoarea-i frunte Si-nfiorate salcii pe umerii ei plng. Striviti, suspina nuferi n jurul ei o clipa; ntr-un arin ce doarme, trezeste cnd si cnd Un cuib, din care scapa un freamat scurt de-aripa : - Un cntec tainic cade din astri de-aur, blnd.

II O, palida copila, frumoasa cum e neaua !

Ofelia, murit-ai si-un fluviu te-a tot dus ! - Da, pentru ca din muntii norvegi batnd, de greaua Si aspra libertate n soapta-un vnt ti-a spus ; Ca, ravasindu-ti parul, spre firea-ti visatoare Un suflu ti aduse tumult asa ciudat ; Ca-n inima-ti patrunse-al Naturii cntec care Se tnguia n arbori si-n nopti era oftat; Ca glas de suie mare, ce horcaia mareata, Sfarmase pieptu-ti fraged, prea omenesc si bun; Ca-ntr-un april un mndru, pal cavaler n fata Tacut ti se-asezase-n genunchi, sarman nebun ! Iubire ! Libertate ! O, cer ! Ce vis, sarmana Nebuna, -n el, ca neaua la foc, tu te-ai topit; Vedeniile tale, ah, stins-au vorba-ti vana - Si-albastrii-ti ochi cu spaima au dat de Infinit ! III Si spune el, Poetul, ca, ce-ai cules odata, Flori, noaptea, vii sa cauti sub cer de stele plin Si ca, plutind pe ape, n valri lungi culcata, Pe-Ofelia vazut-a, ca alb si mare crin.

6) Simbolismul romanesc
Poezia simbolist romneasc apare la sfritul secolului al XIX-lea, perioad mcinat de adnci contradicii sociale. Pe fondul napoierii industriale i al unei agriculturi ce mai pstra rmie feudale, contradiciile dintre clase se ascut. Creaia literar de la sfritul secolului trecut i nceputul secolului nostru exprim o stare de spirit antiburghez. Scriitorii devin tot mai sensibili la suferinele dezmotenitorilor , ei dezvluie exploatarea i asuprirea, comunic exasperarea provocat de monotonia vieii provinciale din acea vreme.Ca i n Frana ,simbolismul este i la noi produsul oraului, el se nate mpotriva inflaiei de poezie minor a epigonilor eminescieni i a semntorismului, cum fcea abuz de teme morale, de limbaj rnesc, de rnism sectar(Ovid Densusianu).Reprezentaii curentului vor fi simboliti i decadeni: cele dou fee ale micrii simboliste apar, interferene, la tefan Petic, D. Anghel, Ion Minulescu, D. Iacobescu, George Bacovia. Simbolismul romnesc parcurge o etap estetico-teoretic, ncepnd din 1880,prin Al. Macedonski,o perioad de cutri i experiene(1892-1908),una de plenitudine(1908-1914)i, n sfrit, una de declin(19141920). (Lidia Bote) Poezia romneasc premergtoare simbolismului nu-i pierde lirismul aa cum s-a ntmplat cu poezia parnasian francez, ci, dimpotriv, ea s-a nviorat sub pana lui Eminescu, Macedonski i Cobuc. Mihai Eminescu a nsemnat, istoricete, pentru poezia romneasc ceea ce a nsemnat Baudelaire pentru poezia francez. De aceea, s-a spus c simbolismul romnesc deriv din Eminescu i c, n faza lui iniial, este eminescianizat. Mihai Eminescu, dei format la coala romantic german, sub impulsul spiritului epocii vine n poezie cu o muzic apropiat de cea simbolist (Melancolie, Se bate miezul nopii).Faptul e de neles, dat fiind c unul din izvoarele simbolismului a fost tocmai romantismul german. Curentul simbolist romnesc este eterogen, de aceea

avem muli reprezentani: tefan Petic, Iuliu Cezar Svescu, D. Anghel, I. Minulescu, G. Bacovia, D. Iacobescu, I.M. Racu, Emil Isac, Al. T. Stamatiad, N. Davidescu, Elena Farago. Ceea ce au comun este efortul de a lrgi tematica poeziei, prin exploatarea universului urban, i de a nnoi expresia liric.

7) Reprezentanti romani

Alexandru Macedonski (14 martie 1854 24 noiembrie


1920)
A fost un poet i prozator; dramaturg; ef de cenaclu literar, publicist romn. Teoretician al simbolismului i promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului (1892). A fost influenat de instrumentalismului poetului belgian Ren Ghil. A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Romne (n 2006).

Rondelul rozelor ce mor

E vremea rozelor ce mor, Mor n grdini, si mor si-n mine S-au fost att de viat pline, Si azi se sting asa usor. n tot, se simte un fior, O jale e n orisicine. E vremea rozelor ce mor Mor n grdini, si mor si-n mine. Pe sub amurgu-ntristtor, Curg vlmsaguri de suspine,

Si-n marea noapte care vine, Duioase-si pleac fruntea lor... E vremea rozelor ce mor.

George Bacovia (4/17 septembrie 1881 - 22 mai 1957)


A fost un scriitor romn format la coala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri i proz (Cubul negru) scrise n baza unei tehnici unice n literatura romn, cu vdite influene din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La nceput vzut ca poet minor de critica literar, va cunoate treptat o receptare favorabil, mergnd pn la recunoaterea sa ca cel mai important poet simbolist romn.

Decembre

Te uit cum ninge decembre... Spre geamuri, iubito, priveste Mai spune s-aduc jratec Si focul s-aud cum trosneste. Si mn fotoliul spre sob, La horn s ascult vijelia, Sau zilele mele - totuna -

As vrea s le-nvt simfonia. Mai spune s-aduc si ceaiul, Si vino si tu mai aproape, Citeste-mi ceva de la poluri, Si ning... zpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine, Si toate din cas mi-s sfinte, Te uit cum ninge decembre... Nu rde... citeste nainte. E ziu si ce ntuneric... Mai spune s-aduc si lampa Te uit, zpada-i ct gardul, Si-a prins promoroac si clampa. Eu nu m mai duc azi acas... Potop e-napoi si nainte, Te uit cum ninge decembre... Nu rde... citeste nainte.

Ion Minulescu (6 ianuarie 1881- 11 aprilie 1944)


A fost un poet i prozator romn, reprezentant important al Simbolismului romnesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor n 1922. Cultivnd motive lirice tipic simboliste, poezia sa cnt mirajul inuturilor exotice, marea, aspiraia spre un absolut indefinisabil, strile sufleteti enigmatice apsate de melancolie, ispit erotic i moarte, ntr-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioar specific. Viziunea sa este n cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist.

Cantec de toamna

Toamna... Vntul se strecoara Suiernd pe lnga zid Si ma roaga sa-i deschid Ca-mi aduce vesti din tara. Vesti din tara!... De la cine? De la ei ori de la ea? Sa mai fie cineva Ca sa-ntrebe si-azi de mine? Du-te, vntule, grabeste, Si le spune c-ai aflat Cum ca cel de mult plecat A murit, nu mai traieste; C-ai batut n lung, si-n lat, Rascolind ntreg pamntul Si ca n-ai gasit mormntul Celui mort, dar nengropat!

Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 13 noiembrie 1914)


A fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului romn. A urmat coala primar i liceul la Iai, ntre 1879 i 1890, cnd a prsit studiile pentru a se dedica scrisului. A cltorit n Italia, Frana,

Elveia i Spania, revenind n ar n 1902. A fost funcionar n Dobrogea (1906 - 1907), referent la Casa coalelor i inspector al Ministerului Cultelor i Instruciunii Publice ( din 1911) . M. Dragomirescu:

Poet al florilor, al dragostei i al mrii, el se remarc prin sensibilitate delicat, fantezie sclipitoare, rafinament intelectual i muzicalitate. D. Anghel s-a afirmat ca un poet original, dnd expresie artistic unei structuri sufleteti complexe, moderne.

Umbre

Ce stranii lucruri dorm n suflet si cum nu uita el nimica Din cte le nchizi ntr-nsul, ca ntr-o urna funerara; E iarna azi si, fara voie, eu vad o zi de primavara; Si ma simt iarasi lnga tine, pierduta, dulcea mea amica n casa toata urca pacea unei vieti ntemeiate. Si la un ceas, un ram apare pe zidul alb, deasupra noastra, Si nu-i un ram cu adevarul, ci numai umbra lui albastra, Pe care-o mna nevazuta l leagana-n miscari ritmate. Si-acuma preajma-ncepe-un cntec, si-ncet pe ramura-nclinata Vslind cu aripile-n cruce, se lasa doua pasarele, Si nu stiu gura lor de umbra ce-au pus atuncea dragei mele, Dar stiu ca clipa asta dulce n-am mai uitat-o niciodata La Si Pe n departari si pretutindeni, se face iarasi primavara, dulcea fantasmagorie a umbrelor ce-au fost s-asaza zidul alb, ca si atuncea, n linistitul ceas de-ameaza, care ne-am iubit o clipa supt ramura imaginara.

tefan Petic (5 octombrie 1877- 17 octombrie


1904)
Este primul poet "simbolist declarat" cum spunea George Clinescu. La 18 ani intr n contact cu cercurile socialiste fiind cluzit de "idei revoluionare". Dup absolvirea liceului, urmeaz cursurile facultii de filosofie din Bucureti avnd n acelai timp o bogat activitate ziaristic. Pentru Petica, viata este marcata de un "torturator vis himeric". "Moartea visurilor" exprima cel mai bine aceasta stare de spirit a poetului, in timp ce in "Cand viorile tacura" grija pentru muzicalitate este majora.

Cand vioarele tacura

Vioarele tcur. O, nota cea din urm Ce plnge rsleit pe strunele-nvechite, i-n noaptea solitar, o, cntul ce se curm Pe visurile stinse din suflete-ostenite.

Arcuurile albe n noaptea solitar Sttur: triste paseri cu aripile ntinse, Preau c-ateapt semne, i strunele vibrar, Ah, strunele, ce tremur de via le cuprinse! i degetele fine, n umbr sclipitoare Preau ca nite clape de filde, ridicate Pe flaute de aur n seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise ns cntul de veche voluptate, i triste i stinghere vioarele prur n noaptea-ntunecat de grea singurtate Fecioare-mpovrate de-a viselor tortur.

Poezia simbolista este una exclusiv a sensibilitatii pure.

nu comunica, ci se comunica.

Ea