Subiectul 29 Etape n evoluia simbolismului romnesc

Primele elemente ale simbolismului apar, in literatura romana, in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si se dezvolta , ulterior, in functie de conditiile specifice nationale . Simbolismul romanesc este o atitudine literara moderna, constituita si manifestata paralel cu alte literaturi si, progresiv, autohtonizat. n literatura romn, simbolismul cunoate patru momente importante. 1. Prima etap este cea a experinelor, cnd Alexandru Macedonski teoretizeaz n revista Literatorul principiile acestui curent literar: Poezia viitorului va fi numai muzic i imagine. 2. Cel de-al doilea moment i are n prim-plan pe poeii Iuliu Cezar Svescu, Dimitrie Anghel, tefan Petic, care nclin ctre latura plastic a culorilor i scriu un tip de poezie melancolico-muzical. simbolismul caligrafiat i muzical: tefan Petic simbolismul ornamental, cu reflexe parnasiene, cu un vers cizelat: Dimitrie Anghel 3. O alt etap este reprezentat de Ion Minulescu, cu poeziile sale exotice, pline de melancolie 4. perioada simbolismului autentic reprezentata de poetul George Bacovia = simbolismul transei, al adncurilor: George Bacovia

1. Etapa de inceput etapa teoretica-estetica Primele idei care prefigureaz simbolismul la romni i care ncearc s-l teoretizeze apar odat cu Macedonski i sunt puse n circulaie prin revista poetului, Literatorul. Inca din 1880 Macedonski publica articolul Despre logica poeziei in care face apropieri intre muzica si poezie (Arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii)

si sustine deosebirea dintre poezie si proza, poezia avand logica ei, diferita de proza (Logica poeziei e, daca ne putem exprima astfel, nelogica la modul sublim).

Macedonski isi va revendica singur meritul de pionier al simbolismului pe plan european in articolul intitulat n pragul secolului publica puncte de vedere presimboliste in articolele din Literatorul : Poezia viitorului ( poezia viitorului nu va fi decat muzica si imagine.) , Despre poema , Despre poezie. Ca teoretician el sustine ca poezia este muzic i imagine originea ei s-ar gsi n misterul universal Poezia ar avea o logic proprie, Poezia tinde s se deosebeasc de proz, crendu-i un limbaj al ei propriu. poezia nu are o legtur direct cu cugetarea, ci cu imaginaia 1. a ncurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romneasc de pn atunci : parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism, tot ce putea impresiona prin neobinuit i bizar. 2. Creatia poetica a lui Macedonski nu e simbolista, ci imbina elemente apartinand mai multor curente literare : o romantice (ciclul Noptilor, strabatute de ironie si sarcasm) o romantic parnasiene (In poezia sa apar unele simboluri, dar poetul are grij ca, aproape de fiecare dat, s le explice, s le mprtie aura enigmatic care caracterizeaza poezia simbolista - aa procedeaz, de exemplu, i n Noaptea de decembrie) Curentul parnasian, aprut ca reacie mpotriva romantismului, dusese versul la perfeciune formal, dar deliricizase poezia, golind-o de emoie. Simbolismul restituie poeziei sensibilitatea i emoia. o simboliste: manifesta preferine pentru o idei i motive poetice simboliste (suferina, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, nencrederea, revolta, dispreul, soarta femeii n societatea burghez, evadarea n vis, orientul, erotica etc

o macabru ca n Vaporul morii o instrumentalismul ca in Rimele cnt pe harp, Guzla, nmormntarea i toate sunetele clopotului sau Lupta i toate sunetele ei poetul creaza efecte lirice prin combinaii de imagini i sunete In concluzie, o n poezia macedonskian apar germenii simbolismului romnesc o Macedonski este un mare poet predominant romantic, n a crui oper poetic au lsat urme i unele elemente simboliste o Sugestiva in acest sens este si poezia "Valtul rozelor" Poezia sugereaza armonia naturii, vazuta intr-o diversitate de forme plastice si de imagini sonore "Valtul rozelor" este o simfonie poetica inchinata florilor, simbolurile cele mai concrete ale biologicului trecator, efemer, iar "Macesul singuratic" si vantul serii, "nebunatic", inselator, personificat, care provoaca "valsul" rozelor sunt simboluri ale perfectiunii naturii salbatice. Versul "De vantul serii sarutate" este un laitmotiv care sugereaza ritmul tot mai dinamic miscarii florale. Moartea se insinueaza lent, gradat in lumea florala, ca intr-un vis romantic. Sentimentul de efemeritate este sugerat de aparitia vantului, care, insa pregateste trecerea in alt ciclu de existenta. Poezia romneasc premergtoare simbolismului nu-i pierde lirismul aa cum s-a ntmplat cu poezia francez, ci, dimpotriv, ea s-a nviorat sub pana lui Eminescu, Macedonski i Cobuc o Mihai Eminescu a nsemnat pentru poezia romneasc ceea ce a nsemnat Baudelaire pentru poezia francez. De aceea, s-a spus c simbolismul romnesc deriv din Eminescu i c, n faza lui iniial, este eminescianizat o Mihai Eminescu vine n poezie cu o muzic apropiat de cea simbolist (Melancolie, Se bate miezul nopii) 2. Cel de-al doilea moment perioada directiei pseudosimbolista de la revista Viata noua (1905), care il are ca teoretician pe Ovidiu Densusiasnu.

Ovidiu Deususianu El opune poeziei de orientare samanatorista o poezie citadina , inspirata din peisajul specific al oraselor El nu agreea insa starile depresive, nevroza in poezie, se simtea atras de energia oraselor pledeaz pentru o art adresat celor iniiai, ceea ce inseamna nu izolarea artei de popor, ci ridicarea maselor la nivelul elitelor poeziile sale neavand nimic in comun cu adevarata poezie simbolista . perioada de inceput a simbolismului romanesc este reprezentata de poeti ca Stefan Petica si Iuliu Cezar Savescu, care se si declara primii simbolisti din cultura romana in creatia lor se regasesc multe motive simboliste: o fascinatia tinuturilor indepartate (La polul nord -; I. C. Savescu),

o prezenta instrumentelor muzicale (Viori aprinse, femeile), o repetitiile in scopuri muzicale, etc. 3. Perioada simbolismul ,,exterior, minulescian asistam la largirea sferei curentului prin aparitia mai multor volume si reviste simboliste, asa cum este revista lui Ion Minulescu Revista celorlalti Minulescu prin articolul-program Aprindeti tortele din Revista celorlalti sarbatoreste noul, ciudatul, bizarul in poezie Ion Minulescu este simbolist mai mult prin mijloace decat prin viziune Poezia sa este retorica, ceea ce contravine principiului simbolist In schimb, Minulescu manifesta deosebita atractie fata de tehnica si motivele simboliste In poezie, Minulescu a cultivat o originalitatea ostentativa, stridenta o manifesta interes fata de tehnica simbolista, prin cultivarea numarului fatidic 3, prin folosirea repetitiei a lait-motivelor in scopuri muzicale a unor neologisme sonore.

o poezie sa dezvolta toate temele si motivele majore ale acestui curent: 4

evadarea spre tinuturi indepartate, exotice (Romanta celor trei corabii, Romanta celor trei galere), descrierea unor tinuturi exotice (Toledo, Rio de la Plata, Corint), prezenta unor topusuri specifice mediului citadin (parcul, circul, scoala, portul, gara etc.) prezenta unor termeni livresti (nume de poeti, pictori, compozitori, titluri de opere etc.).

4. perioada simbolismului autentic este reprezenat in literatura roamana de George Bacovia. George Bacovia o Aici introdus referat Bacovia o Spre exemplicare utilizam poezia RAR, care se incadreaza perfect in n estetica simbolist Abordeaza o tema specifica , cea a singuratatii si descompunerii spirituale i materieile sub efectul ploii poetul utilizeaza motive ca cel al ploii, al mortii, al noptii, al nevrozei, al descompunerii spirituale si materiale Sentimentul fundamental transmis de poet este cel al insingurarii tragice Sunt prezente dou planuri ale existenei: unul exterior sugerat de han, strazi desarte, noapte i unul interior sugerat de sentimentul poetului de nevroz, deprimare, dezolare Imaginarul poetic se organizeaz n jurul unui simbol: ploaia - reprezint dezagregarea eului, tristee, monotonie, descompunerea materiei Ideea poetica este caracteristica curentului simbolist si este redata treptat, de la starea de singuratate, de tristete, pana la starea de dezintegrare si disparitie. o poetul vorbeste mai intai de starea de solitudine a eului liric, senzaia de pustietate sufleteasc o in strofa a doua poetul exprim, n mod simbolic, dezagregarea materiei, sub aciunea ploi indelungate, monotone, permanente; raportul eului liric cu ploaia capata valente obsesive; cderea ploii

ii creaza poetului o stare de incertitudine, de betie, de alunecare in neat; o in strofa a treia autorul exprima profunzimea starii de singuratate care se accentueaza in strofa urmatoare: Nimeni, nimeni, nimeni,/Cu atat mai bine -/Si de-atata vreme/Nu stie de mine/ Nimeni, nimeni, nimeni... o in urmatoarea strofa starea de melancolie se transforma in stare de boala si anticipeaza sfarsitul, disparitia totala: Orice ironie/ Va ramane voua o starea de singuratate este mai profunda: Noaptea e tarzie, o Autorul sugereaza in final disparitia definitiva, moarte vesnica, fara intoarcere : Vesnic, vesnic, vesnic,/Rataciri de-acuma/N-or sa ma mai cheme -/ Peste vise bruma, Prin constructie poezia este alctuit din sase catrene, dispuse n mod simetric; simetria strofelor confer monotonie construcia ei este circular, autorul utilizand repetiia versurilor din punct de vedere fonetic, frecvena vocalelor a, o, u, ultimele dou fiind vocale nchise, sugereaz tristeea, atmosfera morbida; utilizeaza tehnica sugestiilor muzicale, a simbolurilor si corespondentelor Mijloace artistice utilizate: o Simetria strofei si utilizarea repetitiei: Strofele incep si se sfarsesc cu repetarea cuvantului singur, ploua, nimeni, tremur, vesnic ; o Actul perceptiei e nocturn (Intr-un han departe-/ Doarme si hangiul ) ceea ce sugereaza ideea de singuratate o Utilizeaza imagini auditive si vizuale, si cromatica sugestiva: metafora Si s-asculti pustiul, cuvantul bruma din semantica cuvantului toamna, anotimp al descompunerii materiei

Dupa 1915-1916, simbolismul romanesc trece in plan secund

1. Poezia lui NU exprima, ci sugereaza raportul dintre simbol i eul poetic 2. Abordeaza teme si motive specifice a. targul provincial, element al claustrarii (Seara trista), b. nevroza (Nevroza, Ploua), c. peisajul interiorizat (Amurg de toamna), d. descompunerea materiei (Cuptor). 3. atitudinea poetica si strile sufleteti exprima protestul pentru : soarta poetului condamnat si izolat obsesia morti pustiul sufletului tristeea dezgust fa de orice angoasa, oboseala psihic, disperarea, apsarea sufleteasc, nevroza, spaima, degradarea psihic, dezolarea

La baza tehnicii simboliste stau: simbolul, sugestia corespondentele Simbolul nlocuiete expresia direct; simbolurile pot fi: Spatiale: parcul, gradina Temporale: toamna, ploaia, zborul Cromatice: culorile Vegetale si senzoriale: flori, copaci, parfumuri