ce 3. PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI gl ALE CLASICISMULUI . , stu s ial ‘acterizeazi, in general, literatura noastra in perioada de la sfargitul secolului al Get enceputul secoluluial XC ten ce manifestarea paralela a unor elemente aparfindnd wiilers curente literare, prelucrate in opere literare inegale ca valoare artistica, | siete literare dominante ale acestei perioade sunt clasicismul, impus prin creafia Sor scritori-aparjindnd Tunimii, sf romantismul, prezent in creafia pagoptisilor ai inva, 8 orientare paralela cu cea clasicd, in domeniul poeziei prin Eminescu gi joceonski si apoi, prin scritori care s-au afirmat dupa 1900 la revista ,Sémanatorul*, Algtur Merestea,S© poate Vorbi totodata si despre v oreniars realist, continuata mai ales prin revista jaja romaneasca. Se face simita ‘endin(& de imnoire a lirismului_ prin intermediul vitor revstel Literatorul" condice ge ah Macedonski, promotoare a simbolismului. Asa se explicd faptul c®, in aceasté perioadd, se afirmé putemic poezia sociald de tending realist, cultivaté de curentele poporanist si realist, aléturi de un romantism provincial si fainesc, promovat de , Saménatorul*, . — Acestei perioade si tendinfelor extrem de diverse afirmate in viafa literara le aparfin scriitori ca Alexandru Vlahuta, St O. Tosif, Octavian Goga si George Cosbuc. AL Viahuta si G. Cosbuc aacondus (Intre 1901-1910) revista ,Smanatorul", numele lor find legat si de alte publicatii, Dine tofi acesti poeti a caror activate se desfasoari. mai ales. tn jurul revistelor Siminstorul si ,,Viaja roméneasc& si a curentelor pe care ele le promoveazd (Sminitorismul si poporanismul), continuind, in acelasi timp. elementele realiste ale Paioadel anterioare, George Cosbuc se remarcd in mod deosebit. El apare tnttco perioada cand poezia romaneasca se afla in impas din cauza epigonilor eminescieni, Marcle merit al lui Grrge Cosbuc si, intr-o misura mai mica, al lui $t, O. Tosif si Goga este aecle ca revigoreazi fala tradijionala. Poezia lui Cosbuc este clasicizanta, dar originala prin multe dintre aspectele sale de continut si de forma. George Cosbuc George Cosbuc (1868-1918), provenind dintro familie cu mai satul natal, Hordou din Bistrita-Nasdud, continuandu-si studiile la Fecltatea de Filozofie gi Litre di Debuteaza tn 1884, in revista ,Tribuna* din Sibiu, condusé de loon Slavici, unde va deveni redactor peste (hi ani In anii 1888 si 1889, Publicé tn ,Tribuna" poezile Nunta Zamfire »Manioasa’, Rada’, .Nu te-ai zee poezi prin care, ca neoclasi, aduce un alt ton in lca timpului. La publicarea poeziei ,Nunta Zamfirei* pale atenfa li tu Maiorescu, cu ajutorul céruia se Stabileste la Bucuresti in 1889, si publicd in ,Convorbiri a Poezi ca La opinds si Rea d plat. Eli continua colaborree sila ,Tribuna* (,Pe langé bor, ,Trei, 3 of ter, .Céntec), iar in 1893 pubicd volumul,Balade 9 idiot uma, in 1896, de Fire de tort’. In ‘fie volume, satul este prezentat monograte, Postul abordénd teme ca iubirea si natura (La oglinde ance, .Numal una’, Rea do plat, .Noaple do vor -Varet, Jlama pe ult" etc.), marile evenimente fi walasatului (Moartea' lui Fuger Hime amfrel), revolta socialé (Doing, Noi vem pémant) si ‘eeutul de lupté al poporulu roman (.Decebal cétre popor, .Moartea lui Geir) sg, stea28 revit Vatra(impreuna cu Slav Caragiale,.Samnatorul* (cu Viahut) s,Viaa literaré. In find eco? Yum! Ziarul unui pierdo-var, arn 1904, cl ttulat, »Céntece de viteie, in acesta din urma Mt vocateevenimenile din Rézbolul de Independenga. 4h pore” 2 8 un tlentat tracucdtor,ateniasaindreptandu-se supra unor opere dintre cele mai dficile ‘D2 unversala:,Odiseeat de Homer, “Sokantase de Kalidasa, ,Eneida" si ,Georgicee" lui Virgil gi Comedie" a lui Dante, Cosbue@ muritin anu! 1918, la trl ani dupa decesul unicului su fu, eveniment car re a marcat profund, Scanned with CamScanner238 PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI STALE CLASICisyy, . “ artea lui Fulger’ ae »Mo Be . 5 grecesti, George Cosbuc intenfionase s% rey Cunoscator al literaturii latine si al celei sree", pe motive folclorice gi de jn, 2% si el un epos nafional in genul wlliadel” $e realizat doar dou’ balade despre pl itologi fneasca. Din proiectat pee a Tei onialului nungii, sl caasiogente dan va stu ie a ee out pct moe fi “ lui ritual nantarii. Cele Con ee. Mite a fy nee SE ein revista “Tribuna” din Sibiu, in anit 1888-1889, si reyay Yolumul de debut ,Balade si idile™ (1893). eae Titlul poeziei este constituit din doud substantive: Or eveniment existential, cel de-al doilea sugereaza 0 ex in plan eroic. ii i ici, totul intr-un regi ~ Tvocerea strévechiului ritual al Inmormanae epee eo Patului funeb At ‘UN registry i i i descriere atenta a q ‘areiintadn fr ty eulld, fil epic include secventele de ceremonial prezentate in mod gragy “espa apare sub forma unui protog, prima strofa de fapt, eare anuntl drama 2guduitgg provocata de moarteafiului de crai, vestiti de un sol ravasitfizic si sulfeteste de evenimentg i i, simbol al morfii . a orm Sead staf viprintre alte elemente epice — anuntarea personajului era, in primel " me ntul Ui ic — actiunea este plasaté in timp si in spatiu iy prezentarea cauzei evenimentului tragic ~ acti paaPaay Ppordonate mai putin precise. Eroul este dintre cei alesi (,cel mai bun dintre erol"), caracterzat de curaj $ide spirit de sacrficiu (,Si pieptul gol al celui mort / De Kanci e plin"), moarteas. fiind causaté de ,un brat strain*. Timpul si spafiul nu sunt prezentate in detaliu, cdc tot petrece in razboi, unul oarecare (atta semn de Ja razboi"), si pe un mal strain’. Dispariia prematura si rapida a fiului de crai este sugerata insa prin notalii precise: Pe Pulger mort! [..]] [ea fulgerat un brat hain! (...] Dar ros de singe e-albul tort, / $i pieptul gol al celui mort / De inci e plin.“ a i Ceea ce urmeazi nu este altceva decat intrarea in scen a vocilor lirice. Toate acestea ig exprima sentimentele firesti fai de zguduitorul eveniment prezentat, intr-o impletie armonioasa cu detaliile de ceremonial inregistrate de autor. Asadar, in .Moartea lui Fulger’ discursul personajelor care devin voci lirice sau masti lirice este intrerupt de acela al autorull in felul acesta, lirismul ia 0 forma obiectiva, remarcati de catre George Calinescu (storia literaturii romane de la origini pana in prezent). . Astfel, mai intai, este prezentati atitudinea ,sirmanului crai*. La inceput, el mi recunoaste fiul mort si, apoi, inmarmurit de durere, invoca soarta nedreapta: ,,Cum pier miseih daca pier / Cei buni asa?*. Fara Fulger, existenja i se pare nefireasca gi, adresandu-se soarel, ie martor si partas la propria-i durere: ,Cum n-ai de-acum si mai privesti / Pe cel frumos cum sift, /De dragal ex sa mai ist, Tu soare sfant?" ' Y itoarele dowd strofe, cu un pronuntat caracter descriptiv, in care este infaliit eet mamel Favasit de durere (,Dar doamna! Suflet pustiit! / Cu parul alb si desplett / Pra ser a alerga /[...] La stat $i umblet slaba ce-i! / Topiti sunt ochii viorei / De-atata valet renuy et ia ppectal face trecerea la cea de a doua masca a eului liric, cea a mamei. i “, printr-un monolog, disperarea, rememoriind noptile tensionate cA0d ee ; Par ace nirsiaege aed de la lupt si dorind acum si fie tmhumata alaturi de a8 j Ord cu tne, dag odor, /O, di, Sag 8oapa lui ~ [..]/Ty asi paringi-n plans sid em. autora deserie, ca un observator din afard, obiceiurile legs dt (ru mama indus, OAtecare misurd afectiv atunci” ednd. igi marifess : ate pe pie momentele ceremonialuluifiind prezentae hiperbol iar in mand dae roel lac de grau de-un an‘, ,faiclii de ceari in I gril desi el este urmat den oceee® este rau, Imbrcat in a ia Totodats, un sobor ae ines Popor, de osteni, de sfetnici, de fer! Pie gS 4 primal termen face referite 8 puterict, vulcanic, staluiggt eatseeee enacts. Scanned with CamScanner2 Cosbuc - »Moartea lui Fulger« ume SE Go ue - @ mamei craiului. de: tare de idei i +t oe a", Mama, sfasiaté de durere a s deja amin, Si nae patria et wen ind faptul ca viata es ve, isi exprima pai ULL BICELLC of Gi foi opt tee ec, ge Ceci om Me in timp ce, i i \ erg to amen sunt egal indie june: ,,c4 tot i Si a a in sine: v8 Ut CE Sti Ot ce pot / Pare seis pen ca in final, tot 8 fe 8 Socoti ~ / De mori tarziu ori mori corind, / De mori satul ori mori flamand, / Tot una e! Si ra Durerea mamel este asa de mare, incdt credii " Sirand pe rind / Ne ducem tofi". jept stépan", acuzandu-l de blestemul cazut pe ca oe nezee Hi slabeste, considerdndu-l emt morocu! meu!) sk de admis veh {Be capul ei (Ma dusménit tind mereu / $i-a Weed in el de-acum? / Tn fata ui av toll un if: nevitabil, se termina prin moarte: .De ce raciunea mamei ii impresioneaza pe cei din ty / Ori buni, ori rai, tot un mormént, yeu i Se OPUNe Conceptia barbiteace cee Jum, dat pesimismului ei si hulirii lui ymne: Ptia_barbateasca, i cut cu lumea intr-un ceas”, Pentru acesta, cer mont ey eumoass si. Senin’ a sfetnicului A td asumatd, in care existd it , Cel Morti Vor trai in veci, iar viata este un drept o lupt 12 invingi si invingatori. De ac 7 fi, care se vaitd de greutitile viet, Nimeni sutori. De aceastd confruntare se tem doar cei sai care we singura tlrien noi In hare dreptul sa se indoiasc de ,credinja-n zilele Seare-adat vial, si negarea diviitQii sum pace de eettae ee a nee tent dae fale, $1 Negarea Cwvinitatit st icate de neiertat pentru ca vi 7 Co On tant abuse uate ot a Din pacate, sfaturile inj ¢ batrinului sfetnic nu mai pot fi luate in seama de mama celui disparut, pentru ca du de mare, incat innebuneste, stare vazutd ca 0 consecinfd a cutezanies impotriva divinitatii Finalul exprim: ¢ independent de cel al tuturor mastilor lirice: este glasul din adincul morm ntru cei vit mesajul lui Dumnezeu. Idea care se desprinde este ci suferinja individual este neinsemnaté comparativ cu viaja colectivitatilor um este un dar divin, iar moartea este sfargitul ei firesc, deci trebuie privit. vremw ce intregul univers std sub semnul ei, Privita in intr 12 baladd culta este deosebit de valoroasd, ca si Nunta Zamfirei™ facteristic acesteia din urmd restringindu-se si subordondndu-se Sustinut la nivel stilistic prin interogatii retorice: ,Cum pier ‘Dar mane va mai fi pamant? / Mai fi-vor cate sunt Ce uma lasa soimii-n zbor? / Ce urma, pestii-n apa lor?” De ce sd plingi privind in sus? / De ce senuebi viata ce-i?” etc.. toate penthi a exprima fie durerea celor din jurul lui Fulger, fie, in agumentarea unora, ideile despre viati si moar. La aceasta se mai adaug’ caracteral sentenfios, multe dintre versuri avnd valoarea unor adevarate maxime: Nei nimeni diac 8 aimeni sfant! / Credinta-i val, iubirea vant / $I TKS fae plansu-i de nebuni scorn etry? a ‘ea | Si lasii se-ndoiesc de e: , Side femei": .Viataci datorie area / $105" Te errice, folosite pentru punerea in valoare a __Prezente-n-numar mare sunt si exclamality ESOS cari voei lrice auctoriale: lismutel tewutul gi a dramatimauluiatamplai @ IPE 70, dl, 0, Mama, tu! Ce slaba esti!"; .$i ma-sa. biata!": .O. du-i cu tine, drag 1 O, I, Oy ‘Simul erai!™, .Dar doamna! Suflet ust! Ts stare sufleteascd a personajelor si A H iperbolele, accentuind ashe inda fulgerul din utorul foloseste si hiperbolele, a¢°°Cr TT Greapta lui de fier / Sa Pre nT ot Scotind in relief unele aspecte infarisate: le Cre iar cand a fost Ja mormantat / Tofi on pect mari de lacrimi" ol cer?'s ,glas de vifor"; .mani de fer": . «pas de ei! $i i parc s-au sculat™ etc « orins gi vai / Si-ostenin sto pas dc ot intflnesc enumeratii ($i clopote iteze (edaieurind stu Aamnd st jorn't Si feciori de crai / $i nat a i ads prarita mulfimea adunatl 12 ven) Vi ei jmele pentru 2 2 . . cele moarte te.) ra dime vial $LINORNE aya cu stofe de sase versuri ‘Al » Pentru a exprima OpOZIFA Te cx frangi)s VoNGe pauru, la care se adaugd cadenfa iterafiile (,.n-ai mani de fer, ca abe, i ultimul, ra eraiile ( 6 i . Primele cinci cu masura «or o sonoritate et orma fa Procodicd riguroas& asigurd vers nut discutates CS “George Fy pitt natura problemelor de ee ve creatii ale Tah er" una dintre cele mai, YT cine. ntativ pentru specia cAreia fi #P Je a se fi ridica joristic nct de ved nigeii, dacd pier / Ce-i buni asa din balada ,Moartea lui Cosbuc si un exempla Scanned with CamScanner240 PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI $1 ALE CASICISy ly »Manioasa“ O alt tema des fntdlnita in creafia lui Cosbuc este cea a iubirii gi naturii. Poety, frumusefea fiectrui anotimp (,,Vestitorii primaverii™, Vara 1 Toamnd + vlarna Pe uli atta anotimpul stu preferat este vara, fnftyisatt in diferite pasteluri: Papi cites" ji ~Pastel, .Noapte de vara" etc. Indiferent de anotimp gi moment, cadrul matural gsi Tustic, aga cum este si decorul in care se consumd idila din pos Ziile crotice ale jy Geatt obieetiv, exprimand sentimentele fetei sau ale ficdului care gy an Fi i, dotind si-si implineascd iubirea sau st dea raspung nelnigi determinate de aceasta dorin{a. Be - Poetul di unei game intregi de sentimente si atitudini in acest tip de poezi, sta incertitudine, patima, vrajba, candoare, supirare; de multe ori, uncle dintre ele sunt ming alteori sunt spontane sau prezentate cu 0 usoart nota de umor. Instinctul erotic se ‘Manifest qe fiecare dati spontan, elementar gi, de aceea, deosebit de puternic. criza erotic’ specit Astfel, poezia ..La oglindd” urmaireste eriza puberal’, iar 0 creaie ca Nu te-ai pricenys evidenfiaza siretenia fe re, pe de o parte, di speranfe flicdului indragostit, iar, pe de aly, parte, il respinge, fapt c dumerirea ac ai tristefea pricinuiti de o iubire pierduy determinata de faptul c& iubirii ii este refuzaté implinir, ¢ indragostifi (,,Dusmancele, ,.Numai una™ etc.), @ pentru prima oar’ in revista ,,7ribuna™ din Sibiu, ix narul din 25 martie / 6 aprilie 1889, ca, mai apoi, s3 fie reluatd in volumul de debut ,Balade | ards SU ile" din anul 1893. Varianta init din revista, avea cu o strofa in plus (de gaisprezece | situdinii fit versuri) fafi de forma det din volum. Derema Titlul poe: un adjectiv la forma de nominati zativ, sugt atitudinea fiinjei | w-mi raspu iubite asa cum este perceputi de tanirul indrigostit, atitudine care il deruteaza gi c&reia msi | Sau in pre giseste 0 explicafie plauzibili. Personajul din aceasta poezic, ca din orice creaie lic | ania se pu obiectivi cosbucian’, nu exprima o individualitate. Asa cum arati N. Manolescu, in lea} sama, El n erotic’ a lui George Cogbue ,,nu conteazi insu clasa sau genul din care el face | jmirarea d parte‘. Asa se explicd faptul cd numele acestor personaje exprimé generalul gi ,,S-ar putea scr | mpete sterec cu majuscule: Ingenua, Cocheta, Manioasa, Dusmancele etc."* (Poezia ca teatru, in Teme 3). Poezii Tema acestei idile se fixeazi pe nedumerirea flacdului in fafa capriciilor fetei, care s¢ supara din nimic. Poezia este conceputdi ca un monolog, iar vocea litict apartine indragostitului, de ft oricdrui tanar sdtean indrdgostit, a cirui voce este ,,imprumutati, ,,jucata* de poet. Monologt! este adresat tuturor si nimanui: altfel spus, el este adresat, deopotriva, siesi (pentru cl foloseste persoana I: ,am si merg", ,,vreau [...] si rump" etc.), fetei, care se comporta civ derutant, naturii, in care indragostitul ghiceste chipul iubitei nui, pentru c& mondloes! are un ton impersénal, creand impresia ci se adreseaz unui auditoriu imaginar care fi asctll confesiunea. 4 Monologul-confesiune al eului litic penduleazd intre planul.,,imediatului, in care Li | apare ca o fat necomunicativa, capricioasa si sireati (ca in primele dou strofe), si plat aducerii aminte (cea de a treia strofa), cfind tindrul si-o aminteste atasatd, iubitoare, om _ S&9i implingascd jubirea: -Pasea-n degete pridvorul / $i la mine-n prag venea / Mami* Natura prezenta in toate cele trei strofe este, iubite, intrucdt aici orice sunet fi ami privighetorilor (..In privighetori de cicoare", isi aminteste de oc albastrul de cicoar evidenja frumuseye obraz*. Portretul fiinjei iubite est izat prin i Glasul Linei eb ase), zune Coa Pei im Exist insi gi poezii (.Cantecul fusului") sau ind din cauza diferentelor s Idila ,Ménioasa" a fost publica m si tel Pentru (Anarul indrigostit, oglinda fit minteste de glasul ei dulce, ademenitor, indl{stor ni pat / Glasul Linel ett aseult) i tot ach 8 by ci ingeresti, frumosi si dragi (Ochi unui inger SOUP gy un Totodata, elementele naturii wSaltd-n vant a ei altiq’, / Vant se bucurai de prezent: ul fi saltt-n cosifa / $i gini auditive (in privighetori sé-mi we albastrul de cicoare“) $1 cinetice (,Vantul Y Scanned with CamScannerurge COPONC = nl tei pricepu 241 cnt ca 0 9, 4 t folosite epitete si , js") fn care sunt f -€Pitete si personificari . 98 a petoare™ Sau voc albastri ca cicoge = nificiri cu rezonanfe populare: se See os 2 plaior descriptive: in prima si a treia strofa este ‘T ea), inti j 7 iezul Calta octum, care ocupat un Tor septa ti? ce & douasecvengi se desfigoar in mez Bie. : a egiat, este propice visirii, confesiunii, in prima si aeia parte, Coen bias Tefuzatd de fiinta iubita (ca tace, nu rispunde, nu vine), cena c# aoe deep tntete. In strofa a doua, unde cadrul este diurn, se ste 0 raza de lumin, de speranta in aonb ochii / Ca la serpi ii umb chi) Sentimentele Candrului evolueaza treptat, constante fiind doar uimirea, nedumerirea in fata clr fetei, Flicdul o iubeste, o cauta si-o aminteste tn momentele de tandrefe, ca, in final, ‘sim{ aproape fizie suferinta: ;~Azi ard hainele pe mine, / Mi-e greu capul ca de Int", El nt foelege cA supararea fetei este un joc al dragostei, un capriciu care tine de enigmele iubirii si te fi explicata, cici de cele mai multe ori este simula mata. Asa se explica faptul cd faa ii aratd Supararea mai ales prin elemente nonverbale (,s-ascunde™ mu raspunde", ,,nu vine’, fi umbla ochit"), 0 singurd data replicind gesturlor jubitulule Ne let) Ti-am cerut tatiefagi?™. Privind poezia din punctul de vedere al structurii ei, se remarca faptul ca in fiecare strofa (pS primele patru versuri si la sfargit) apar, in monologul indrgostitului, doud laitmotive distribuite simetric: .Mai stiu eu ce-as vrea s-ascult" (reluat cu mici modi “Ari) si ,Ma mir ce iam facut". Primul exprima indecizia, nesiguranta in proprile gesturi si actiuni, cauzate de rivisirea sufleteascd, iar cel de-al doilea laitmotiv Sugereaza uimirea, deruta flicdului in fata atudinii fiintei iubite. ‘De remarcat mai sunt si repetitiile din finalul fiecdrei strofe: m-mi raspunde!": .$i vedeam ci-i umbla ochii, / Umbla ochii Stu in prag si ea nu vine, / Nu mai vine! / le jucduse ale iubitei (,,Si vedeam cd-i umbIa Nu-mi raspunde! / $i intreb gi 1 Ca la serpi ti umbla ochii*; tirziu si nu mai vine.”,’procedeu eu ajutorul Gina se pune In luming elementul ludic al dragostei, totulfiind un joe de care tandrul nu tsi di seam. El nu infelege ci, de fapt, iubita urmareste o potenfare a sentimentului, De aici, deruta fimirarea din finalul fiecdrei strofe, caci Macau, in frimantarea lui naiva, nu poate decdt sisi pete stereotip: .Si ma mir ce i-am ficut?™ Poezia pune in evidenta si la nivel formal (prin interogatii retorice, structuri exclamative, peti, comparatii, personiticari. epitete. aliteratii si prin versificatie) stirile sufletesti ale {leaului, zbuciumul sau capriciilor fete Prin toate aceste procedee. G. Cosbue da si o anumita vioiciune si naturalefe versurilor, cancteizate printr-o exceptionalii accesibilitate si priza la publicul cititor. De aceea, aceasta Peezie, ca si altele, se refine cu mare usurint3, in aceasta constind si durabilitatea ei. »Nu te-ai priceput“ Dinlirica erotica a lui Cosbuc face parte si poezia ,Nu te-ai priceput", tot o idild, aparuti in "sista Tribuna' din Sibiu, numarul 178 din 5/17 august 1889. | - ; sed poezia ,Manioasi poate fi interpretata drept o confesiune sincera a celui derutat de area capricioasa a fiinfei iubite, Lina, Nu te-ai pricepur confine un repros adus de 88 Necsutui timid. De data aceasta, baiatul este cel care are o identitate, el purtind numele de ‘tia iad congine chiar reprosul, care se repet la inceputul si a sfarsitl fieedreia dintre pi devenind un laitmotiv al poeziei. La inceputul strofelor, el are valoarea sintactica a unei “iti principale exclamative cu rol constatator si dezaprobator, dar, in final, apare ca 0 Pele subordonata cauzal, menité si motiveze actiunil si atitudinea prezentate anterior, ‘iu, poetul face trimitere la lipsa de pricepere in dragoste a flicdului sila incapacitatea lui Sts er ee ees ‘verbul a nu pricepe avand sensul de a nu infelege". Tema posse” intenti ale Tete veficdului nepriceput in dragoste gi se incadreaza tn Sloe oohate formele de manifestare a lirismului obiectiv. _ Tania se ane inte Torn ocutor imaginar, unui Sorin oarecare, clruia fi vorbeste Se adeng, Streseaza unui interlocutor Areia de al face sh infeleagh dragostea, Fata Sona el es sa argumentele timiditiii flacdului, pe care acesta le-ar putea pe rand, Scanned with CamScannerPRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI $1 ALE CLASICIsiy, posibile argumente sunt marcate in fy umentul fetei indragostite: Singy, i drept, Sorine! / Ti-am fost a n aduce, pentru a-i demonstra adevairul. Aceste printr-o interogatie retorict, ei urmfindu-i contraargumnet mai plicut, / CX eu tot fugeam de tine? / O, nu-i drept, stiu eu bine." a fetei (,Zici cd-s mandrd si n-a Nici lipsa de comunicare nu i se poate repros: Zici c2 IM vrut oy sascult vorbele tale?"), din moment ce ea I-a cdutat ee ul ™ umblat a deal si-n vale, / $i oriunde te-am stiut."). Cu att mai mult, Teproseze eae ag fi vrut / Site las ca alt fata, / S& ma strangi tu siry ‘i te sdrut / Eu pe tine!“). Chiar cererea jn urma de riutate (,,Am fost rea gi ata Dar m-ai intrebat vreodata? / Ma-nvingea sa te s TE ; rar fi fost respinsi, numai c& ea nu a fost facutd (,Zici c& de m-ai fi cerut / Mamet ta areal ia dupa parut- cas’, / N-as fi vrut si merg? E, las! / Ca de-o fata cui-i pasa, /Nu se ia dup’ rut), sae data conata arene au fost inselatoare, pentru ca verificarea adevarului s-ar § Put face numai prin pronunfarea cererii ca atare (,,De-ntrebai, ai fi vizut! Ms wiieate in lumea rural, erosul este supus unor conventii, Intr-o astfel de civilizatie, inijiatyg erotica trebuie s& aparfin’ flciului. Numai ci, in lirica lui Cosbuc, aceste conventii guy fncalcate atunci cind intensitatea sentimentului fetei deptseste anumite limite, cind accagy este o fire voluntara, posesiva si doreste s& se impund in fafa unui partener timid, neinifiat py aceea, si fata din ,.Nu te-ai priceput" fi reproseazd cu o anumita not de umor, usor licentioas jubitului: ,,Tu s& fi-nceput iubitul, / Ca-i faceam eu ispravitul — / Tu cu painea si cufitul / Moj flimand, nepriceput*. a _ ‘TAnira igi doreste att de mult implinirea iubirii, incat suferd cumplit de fiecare dati in fajg lipsei de inifiativa si a timiditajii partenerului: este suparatd (Si plangeam de supa, indurerata (,,Si plingea durerea-n mine“) sau devine chiar manioasd (,,Mi-a fost luni integt anie“) \dinea fetei nu este lipsita de pudoare atata timp cat este animata de sentimente nobile, sincere i sufera pentru nerealizarea in iubire. In schimb, flacdul este de fiecare dati ie le nora, insagi doar le banuieste. De aceea, implinirea in iubire rimfne doar un deziderat atata vreme cAt exist vicii de comunicare erotica intre cei doi indragostifi. Tanirul nu a decodat corect mesajul fetei, mai ales c& acesta a fost transmis prin elemente nonverbale: ea plinge, fi umbla in cale, este tentatd 41 Sdrute, si-] determine s& vorbeasca etc. Incercirile fetei de a-l face si comunice (,,Si eu toate le-am facut / Ca s& poi s8-mi spui odatd / Sa mé-intrebi"; Chip catam cu viclenie / Sa te fit sd-ntrebi“; ,De-intrebai, ai fi vazut") au rimas ins% zadamnice, intre cei doi neexistind un col comun in descifrarea mesajului erotic. Sunt prezente in text unele substantive gi pronume in vocativ: ,Sorine“, ,tu, fata", dovedi ale unor incercari de stabilire a comunicarii intre cei doi parteneri. Totodati, acestea sutt $i clemente ale oralitiii, o alté trisdturd evident a textului, avand in vedere contextul spafil § temporal al idilei. Alte elemente de oralitate prezente in poezie sunt: i file retorce construcfiile exclamative, interientia litate prezente in poezie sunt: interogatiile retor sarataia mative, interjectiile (,0, ,e"), inversiunile tipic populare (,,s& m& strangi Hrulatd'; »pe-ntrecut chip cétam cu viclenie'; ,c& de-o fata cui-i past etc.), imbinarea Vor directe cu cea indirecta (,Si ma-ntrebi: ~ «NIA vrei tu, fatd?s~)'eon feleogeen enor cuvit expresii populare (,,sfios", ,,pe-ntrecut' chip catam*, origiudg’ ote aa snot $i versificatia acestei poezii pune in ev, Of .). sl oh pind gc Pl C1 app de al Sindcturprozodic& ampla. eu stray a eal sau monorima, care apar combinate in’ . Se remarcd in ultimele dintre poezile s#¢ ea u poeziile sale asupra ideii exprimate si dd uy no”, {1sit cu rol conclusiy, in felul acesta, poetU! if 7 #44 un ritm mai alert discursului ltie (v. Viadimnic Setar, Verse area absoluta in contextul literar in cate steminescian si, pe de alti parte, de Scanned with CamScannerait G08 »Rugdciune“ 243 Octavian Goga octavian Goga (1881-1938), socotit Jntai | ionski', poet National totodata si pur ca Emm 2" (0, Cesc maraatta Enos pana in prezent), este o personaltate cu" (G. Calinescu, istoria lteraturil romane de la marcanté alii vvitorul poet este primul copil al dascéii farmers tensivanene de la inceputul secolului XX. , i ra ; pat ee gia gt Crane sea cu vechi trad caturareyt pee tate Dupd sntaia | patel a Rasta Craclunel, satu de orgine ltt, gi dupe absovtes soo mimo mea ou a care, din cauzaatmosteeanomanen parcels Ie oval 1899 0 co ficeul una i s Ree in lasa a Vill-a la liceul roménese din Brasov ‘iudile superioare le urmeazé la Buda, sein aul 1302, sate revista Seapets sen al Facultatii de Litere si Filozofie, apoi la james activate publicistica, scofind s iarl Tors searepe ne 2 Sibiu din 1806). Destasoara o ae attcii sale cuajose -Tara noastra, iar in 1909 este arestat la Budapesta in politic, iar in anul 1926 , Int Fe Seen evine ministru de interne, dup ce in 1923 fusese ales membru al sm a caer i eee prema nana de poezie. in 1938 este insarcinat chiar cu ul 5 ia rezista foarte fi ‘int sfargit i poltce alui O. Goga Putin timp, ceea ce reprezinta sfarsitul activtatit Debuteaza in ,Revista ilustrata" a lui lon Pop Reteganul (1898), pubicd it *, Tribune’ e |, publicénd apoi in Familia’, ,Tribuna’, uve ete. Mai rz, productile sale vor adunate in mal multe volume, cel mai reprezentti find insd cel de debut. Cele mai importante volume de versuri publicate de 0. Goga sunt .Poezir (1905), .Ne cheama paméntut (1909), ,Din umbra zidurilor* (1913), ,Cantec far (ar (1916), .Din lrg" (1930). El ii incearcd faentul si in dramaturgie, semnand piesele .Domnul notar (1914) si -Mesterul Manole* (1928), fiind totodat cunoscut prin volume de publicistica si prin numeroasele sale traduceri, intre care se remarca ¢ Si de durerea altor inimi / Invafi-ma pe mine incat i imil ; eet propriul rost si sa devind exponentul suferinfelor generale, inc&t in lacrimile sale sé pigy | fn A jalea unei lumi. . ee le, afi ii cere divinitfi, in strofa a V-a,si-i dea, pentru a cuprinde in cAntec, ,tot amaru, ty eda truda / Atdtor doruri fri leacuri*, nemulfumirile celor robifi de vremuri, ,chemarea jg | gzatilt infricosata*. 7 ; an puternic {in final, poetul isi exprima dorinfa de a deveni depozitarul revoltei indelung moctite, pentru PI celor mulfi si de a exterioriza intreaga lor suferin& fntr-o cAntare ,.a patimirii noastre“, Agta | "De « el devine exponentul intregii colectivitati a crei soart nedreapta vrea s-o razbune, incendid | igterioar inimi si constiinfe. nitmotis Intreaga poezie este 0 confesiune a eului liric, cate isi exprima crezul artistic, prezentali | gh difer fiind sugerati prin forme pronominale de persoana I (,eu, ,noi, ,meu", ,zmele", ,pe mi | sof (¢ etc), in corelajie cu cele de persoana a II-a (ytine", tale", ta, tu etc.) ca adresare dee, | Poeti alaturi de vocativele ,parinte", ,Doamne', stipe", toate referitoare la divinitate, consider | povinci unica for{a capabila s&-I ajute in realizarea dorinfei sale. resimfit Tensiunea liricd creste o dat cu aparifia opozitiei dintre arta minora a reveriilor vaght i i @ poz P ‘oamnei dorurlor marunte si adevarata arté, pus in slujba celor multi, in acest sens, pronnee Teor persona de persoana I singular repetat aproape obsesiv in intreaga poezie capita in final fom | ewe Ae, idee eY osoasti , de Persoana T plural, prin care poetul ratacit si insinguat® | apdrut a: 24 cu intregul neam, ,,rostul meu“ devenii imi * Invocafiilor retorice, verbelor la inpersty Ca en ane ldezleaga, dee", wpa -seamind etc.) si vocativelor deja menfionate li Ge wane 3 aezleag osideste’ a | lis fi imi vifor" facune wonate Ai se adaug& numeroase metafore (visti at, | ite © Prin acestea, pocial wt,» Unele avand valoare hiperbolicd (lls | tebuie ial si nafionale a celce obidine oe U8 ton aluziv, referindu-se la posi | Speen Siarea sufleteasca'a IO. yo! iti, care au suferit prea mult in ticere. sgn | lice nemullumire si revel este ees eget? SvotUEarA de la singurtate 3i neue | Sage ‘stovit’, sneputincios cad, ,durere-nfric St cu ajutorul unor epitete (,ochi tlbur's Sing Intensitatea wairilor cui lire este exidcr te een Mflorate® etc.) «anos | ati confnute aap; itl CUvant al stot, de ce PEM Sintaxa afeetiva a poeztl oy | at Mac Sub aspect len alte verbe a acelasi mod, mal multe ori un verb ta imperati¥ a Gastovit’, ,neputincios gions existenta unor cuyi seat at suttfl J tog de religios (,patinte bor lurere™, amar‘, wttuda 9 inte din cAmpul lexical # donell | aie a Gi), cle nd acerca spite, pe yeah CHD Ce se asociaa cu cele in dg | “Sy Literatura romana ny ui Jiri un ton Brav, profypeese Pururi™, ,jale, ,chntare oP ag | wy Exist Tumines, lod nec de av de fRapsodul fees He Constantin COA | poet lava, degajand ain mane t i$i compune un limbaj prole" chy lurere semnele viitorului." Oh ba ingle Scanned with CamScanner