MIRCEA ELIADE 1. Spirit untversct pence Elda este cel mai mare om de eulturd, ro- ae veacul al XX-lea, — impundndu-se, ca niei_ un R: ala. A mijlocit intre Apus si ar depairtat, tia materiala si spirit, aaa stiintific si mit, intre profanitate si sa= tiBale ent e modern si primitiv, intre religii si credinte aoa meimacile culturi si culturile populare, a mijlo- sa aa a re nt omanii — (cu protoistoria si cul- ‘olclorici na de simbolisme universale) $i jumea cea mare a istorici; ne-a preluat din minoratul nos- tru si ne-a inseris in cirti ferecate de aur — ba chiar a visat de-a lung! de veac — ea fara noastra insasi sa fie mijloc otul, spunea el, in jurul cirwia sa se petre: ir dintre cele doud lami ex- treme, riisiiriteand si apuseand, care vor hotari de scnsul sau nonsensul planetej albast: — (Constantin Noica). Mircea Eliade (Bucuresti, 28 februarie 1907 — Chi- cago, 22 aprilie 1986) a facut studii de filozofie Ja Bucu- resti, inchcie cu o lez’ despre filozofia Renasterii (1928) ; ja Calcutta (India 1928—1931) is} sustine doctoratul in fi- Jozofie cu o lucrare asupra gandirii si practicli yoga (1932). Intre 1933—1940, simultan cu o intensa activitate beletris- ticd si publicistica, tine cursuri de filozofie si de istoria religiilor la Universitatea din Bucuresti. In timpul razboiu- ui este atasat cultural al ambasadei Romaniei de la Lon- dra (1940—194}) si al legatiei romane de la Lisabona (1941 —1946). Din 1946 se stabileste la Paris, unde preda istoria religiilor la o Scoala de inalte studii, iar apoi la Sorbona. Solicitat in SUA in 1956 va lucra in calitate de lector-con- sultant si imediat profesor titular si coordonator al Cate- drei de istorie a religiilor. Din 1985, in semn de inalta pretuire, un spatiu spiritual a fost denumit ,Catedra Mir- cea Eliade“ la Universitatea din Chicago- Scanned with CamScannerspirituale ale omului de 9, ilocvii" (1932), ,,Oceanografia" (1934), »Alchimi asiatici’ (1935), ,, Yoga". Essai sur les origines de la m, : ‘i tique indienne" (1936), ,,Cosmologie si alchimie babilonig é - na“ (1937), ,,Fragmentarium® (1938), ,,Mitul reintegrarj ae (1942), ,,Insula lui Euthanasius* (1943), ,,€omentarii Ja I senda Mesterului Manole" (1943), slstoria credintelor si ideilor religioase’ (1977--1978). a In cei 60 de ani de la redactarea primei opere lilerare »Romanul adolescentului miop", wproza lui Mircea Eliad is a fascinat cAleva Seneratii si a cunoscut numeroase ava. taruri ‘ismul si autenticitatea din »Maitreyi* (1933), mo- nologul interior al ,,Intoarcorii din rai’ (1934), fresea epocii din_,,Huliganii* (1935), fantas cul cu profunde rédacini in folclorul autohton eSarpele“ — (1937) gi »Domnisoara Christina" (1936) si, in tine, desivarsita sintezi a wNoptid de Sanziene", roman social si filoz unde realismul se + imbina cu fantasticu! mitul si simbolul — (Mircea Han- toca), Mircea Eliade si-a impus si cunoasci limba si cultura ndiand, dar si practica yoga prin experienfa proprie, pre- 1 cum si Wantra, L-au interesat tehnicile meditatiel sj fizis ologia misticd. Experienta din India se gaseste in escurile lui Mircea Eliade, ins si in Operele : ,Nopti la Seram. Pore" (1940), ,,Maitreyi (1933), ,,Isabe] si apele diavolu= k dui“, (1920), ,,Secretul doctorului Honigberger** (1940), "i Scriitorul marturisea: ,cred in realitatea experientelor cara ne fac si ,iesim din timp* si si ,iesim din spatiu“, De. scriind exercitiile yoga ale Iui Zerlendi am dat anumite. indicatii, bazate be propriile mele experiente", * In toata creatia sa epici, nuvele si romane, naratiu- Nea se desfaisoarii Pe mai multe planuri, ca si dezvaluie is in mod progresiv fantasticul ascuns in banalitatea cotidi- A ana. As, 4 axioma niversuri Paralele. Nu este vorba ce creatia — pe toate planurile si in ‘ului — este tras&tura specified a con Scanned with CamScannergMaitroyi« , 4 Aunane. ,,Santier (1935), ,,Nunti in eer (1939), Lumina, ce ge Stinge” (1934), ,,Douéisprezece mii capete de vite (1952), Fata cipitanului (1955), ,@ fotografie veche de 14 ani (1959), La figinei" (1959), Pe strada Mantu- teasa” (1968), ,,Tincrete fara bAlranete (1978) — cuprind $i elemente de viata sociala, din Jumea exoticd sau_autoh- ‘toni, alaturi de aspecte morale, religioase, filozofice — insa acestea sunt impregnate in confésiune si sublimate Poetic, dizolvate in substanta evocarii. Motivul dominant 4] iubirii, in proza lui Mircea Bliade apare pentru ci ero- sul e un ferment strecurat peste tot in impetuoasele, dez- lanfuilele trairi ale eroilor sii. B un factor care precipiti nenumirate procese, alimenteazi-conflicte si iensiuni sau de calmeaza si stinge. Firesle in existenta eroilor, nu este singurul factor. Pentru cei care-si eauti febril identitatea au si implicatii crotice, confruntare intre vointe, traind ‘cea plenitudine sufleteasca si biologic’. Confruntiri intre sexo, Momenie de revelare a misterului, suferinte, dram, eanuri, inaltir deri sunt posibile. Mircea Eliade continui, in modul ce) mai evident, di rectia prozei fantastice cminesciene, printr-o actiune pro- giramalici, fiind constient de inefabilcle resurse ale aces- tui filon. Prin structuré si prin temperament uncle ele mente neoromantice ii deschid calea spre o ereatie lite- rari moderna. se a preocupat de Tefacerea unititii primordiale, de mitul reintogririi in paradisul ada- mic, dinaintea picatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea Ini Mircea Vliade, 0 nostalgic a androginismului IT, ,,Mattreyi« 1. ALLAN : Tn intreaga fic literar-artistica, Mircea Rliade reflect inedit inant mitul iubirii si motivul cu- plului in ,,Maitreyi sau in »Nunti in cer acestea devin chiar, teme, eroii esc cu Fervoare erosul, abandonin- du-se, iegind din ,normi", prin atitudinea de ,inconfor- mism“,’,insubordonare", de ,,nealiniere la preceptele vre- unui cod, 2 Scanned with CamScannerMIRCEA ELIADE te un roman pe jumiitate autobiog sprecton Mi. llade, Acest roman cuprinde 0 mitologie voluptatii, senzualitatea este transfiguraté. Povestea foarte simpla, dar frumusefea ei seduciitoare lumineazs ; arde ca frescele din Ajanta, ca poozia erotic indiana, Dobandirea conditiei adamice se dovedeste iluzoy ideal .imposibil de atins, Paracisul pierdut este eterna piratie umana spre implinirea erotica. Chiar daca aces paradis este gasit pentru o clipa, el este pierdut, si mer ravnit — céutat cu infrigurare. Ace] paradis regisit de vine totusi straniu fiindcd se destrama, nu dureaza (deci apare neverosimil), desi cuplul tinde spre reconciliere armonie inifiald" (Ovidiu Chidirmic). La un concurs de romane incdite. ty 1933, M. Eliad s luat premiul intai, fiind un roman de dragoste $i _tot odata un roman exotic. care a impresionat criticii gi a fascinat eititorii. La 26 de ani, seriitorul devine celebru. Cautarea febrild. cercetarea perienta in limea ticd au fost comparate de M. Eliade ,,cu o lung itorie prin labirint, ea este un fel de incercare initiatica’. Pompiliu Constantinescu la aparitia romanului arate ca ,,Maitreyi este una din accle céirti cu destin de miracol in cariera unui scriitor si chiar a unei genera jar Sebastian marturisea : este cea mai frumoasa si mai tristé varte pe care am citit-o". Intr-adevar viitorul a asigurat acestei opere 0 situati analogé cu ..Manon Lescaut, cu ,,Paul Virginia’, tind: foarte citité. Creatia literara ulterioar’i a lui M. Eliade igi aruncé luminile asupra romanului Mailreyi, o explic’d mai bogat $i mai limpede, o situcazi inci mai duantat intr-un gravid ae gare si-a inmulbit reperele, romanul Maitreyi® crosul reprezinta o dime Ae. care angajoazh experiente omen wath eet ae a Pentru actiuni revelatoare, La Mircoa. Taliade, A -e acel preaplin al sufletulu si al blologicntui, aflat to Xpanstune, apare cao zona de conty vointa sf terenut preditect ft dle confruntare Maxima inte ‘lint modernists a vl fun al experimentirii: morale (ten: ‘pit Aventura ont A roménesti) ; apare ca o trate constiinffi mereu alerinty eget Viata Mberdi, Allan @ ati: cind este un observator re perspe toata.¢ PB care E fiind t prin s¢ care-1 cum § si ren _astiel tatea Roste lui it meo Nara da ju tare recey caict Scanned with CamScanner»Maitrey 1 = ee penetrant, cfind exallat, cAnd coplesit de plenitudine, Do- minanti rémane luciditatea personajului — privirea treaza’ asupra sa si asupra celor din jur. Inceareii si se fortifict s% distinga ctapele unui proces launtric si contradictiile unvi sentiment trait cu fervoare si cu accente de suferinta, ___»Maitreyi* este o poveste de iubire trait pana ta divinatie, fiindca eroii aspiré spre absolut. Romanul sta pe uncle elemente de jurnal, 0 trdire evocatd ca un reper al autenticitatii, In planul constiintei lucide, Allan reali- zeaz4 o confruntare a impresiilor initiale cu ceea ce s-a petrecut ulterior, cici autorul, ca narator, se asazi in perspectiva faplelor deja cunoscute, avand sub _ priviri toata.drama. Pasiunea de a salva timpul a fost motival pentru care Eliade a tinul un Jurnal. In acceptia sa, jurnalul ne- fiind un carnet cu note, ci fixarea unor momente efemere prin scrisul cu vocatie. In romanul ,,Maitreyi", jurnalul pe eare-] readuce in discutie devine un pretext literar, pre- cum si 0 modalitate motricd pentru confesiune, revelati si rememorare. Substanta epic’ a romanului se densific _astfel, intr-un chip modern si original, sporind autentici- tatea faptelor, dar si a introspectici. »Acest prim roman remarcabi] al lui Mircea Eliade e un jurnal interior al descoperirii dragostej. Jurnalul descoperirii unui dublu necunoscut. Maitreyi nu e o iubiti oarecare, @ o iubité (pentru Allan) fara pereche, unica, intr-o existenta. Si este Indianca. Cam ceea ce e pent Ragaiac al lui Gib. Mihieset ica’, Allan nu e, fi- reste, la prima sa aventur: nu). Allan numai prin Maitreyi descoper’ adevirata ‘dra- goste, lar prin drayoste se introduce in misterul sufletu- jan. »yRomanul te, mai intai, printr-un far- cal ingenuit Yehnica narativa e a confesiunii, atorul igi rememoreazi episodul Maitreyi, referindu-se Ja jurnalul finut in vremea aceea, si intercalénd in rela- tare extrase copioase din ace] jurnal" (D. Micu). Autenticitatea confesiunii sporeste interesul celui ce recepteaza opera literara : ,,Am goviit atit in fata acosty caiet pentru ca n-am izbutit s% afin inch ziua precisa cana Scanned with CamScannerELIADE sim Auldlnil-o pe Maitreyi. Ia insemnarile metg oa * paheeye Timio, Numele ei apare acolo mul a og a “dupi ee am iesit din Sanatoriu gi a-trebuit in ease inginerul at Narenda Sen, in cartiery) ‘ptm ore, Dar aceasta s-a intamplat in 1929, iar eu intatnig. es Maitreyi ou-cel putin zece luni maj inainte, gy" sufaér oareoum incepdnd aceas' | povestire, © tocmay | > ci nw gtin gum sf evoc figura ei e-alunci sf nu po _ aievea Mirarea mea, nesiguranta si tulbur; ~ tai fatainiri'y ,Wotusi a-am scris aimic in »Muitreyi Uneori ri stimau, f se afla ir nitudinez ritu} zori singurdita si att de : mos cer! si astazi, ednd caut in acele caiete orice umbri care gj, Pers poata evoca pe Maitreyi, nu gasese nimie, B Ciudat ¢, respecte - ineapabil sunt si prevéid evenimentele esciitiale ee cese-camenii are schimb& mai tarziu firu] Vietii mote ei tanar es nit din Anglia, la inceputut profesict sale. Atlan Aocumer afla in India ca membru la Rotary Club, locuia Ja Narends lesley Street la Ripon Mansion. Era méndru de Celatey cumoscu si descendenta sa continentala, ¥ rtuviseste , fieud sa »citeam mult despre fizica matemalica", Mo 3 zilnie in jurnal" ete. F multe t €a tana el Parcurge drumul »Labirintului, iti eu ta in multiple planuri,. 6 a fost an, canalizare a ofesional bine turat, Allan se bucurd ci a birouri ete xwitat viata monotong « mult nv re Siprainedlzite. cu hartii. si semnaturi” — d ‘trup ir rea birocratioy y ay . 7 “de monofect: ea Vrea util in planul faplei, fara o ast Aire 7 ~ @urOpeAN, seara avery ty LUCE la ReUrastonie, Ca in mi destin? un grape Seve Si bucuria- potrecerilor tineresti EB ‘nto. lent — a restaurant si in plimbari Srimal fi eur e destindere ani), ¢ In : . a My sta plenary «3, Or Sliul firesc, bucuria de | eu ace i cre um ‘veam initiativa’ lucrdril +88 Le ‘inducgee Satalma in mine cénd.vedeam | _ § aM singury) ned de fa centrn pe feren. detern torea cyt Stan. “pentra of eram. si Autor 2 ans U trai bucuria superioritatii | antolc : ora : ae ego marce * Bengatutuy , oa utin civilizata, contemp! p 4 cAntate, niciodata pla Scanned with CamScanneroMaiireyi Uheori riiminea fin eort, sta de yorbi cu tucriitorii eare-: stimau, (uma pipa, seria in jurnal. Starca da beatitadine - so afla in cul stiu (lucid, dar gi sentimental), traleste pla- nitudinea spiritual: ,,Jubeam dimincfile. inainte de c4s&- ritul zorilor, cand tiicerea mii fiicea si chiui de bucurie ; 6 singuriitate aproape umanii, pe acest cimp atét de verde si atat do piirisit, asteptandu-si c&latorul, sub cel mai fru- Mos cer care mi-a fost dat si-1 vid vreodata*. a Personalitatea ingincrului Narenda Sen, cunoscut gi respectat in Calcutta, pentru tinuta sa profesionali, flind laureat la Edinburg — il marcheazi definitiv pe Allan. Chiar se stabileste intre ci o comuniune deosebiti, Afland ° ei tdnirel gazetar european, Lucien Metz, doreste sa so documenteze pentru a tipari. la Paris, o earte despre India, Narenda Sen oferdi sansa unei vizite, ka el acasi, spre a fi cunoscula si viata de familic, din aceste Jocuri, cu speei- fiend sau. . =F Motivul-vizitci, inte-un spatiu miraculos, muite tainc. Allan reflecti, acum cu o dozii de insatisfac- tie, asupra limilatei lui cuncasteri, fiinded luni de zile, de ednd se afla in India: ,,traisem o viat& de colonii, singur @u munca mea pe santier sau in birouri, si cilind cirh si vazand spectacole". Accasti unduire de marasm, pare a fi determinati de straturile insondabile, abisale ate fin tei. Eroul rememor Jaitreyi mi.s-a pirut atunci mult mai frumoasi. .o viati mai putin umani in acost trup infasurat si totusi transparent, care Uriia prin wt racol, nu prin biologic’. Ochii ci l-au fascinat, si-a adan= irile, ereand o comuniune ,cald’, dar ,olan= sofia inginerului Srimali Devi Indira, Maitreyi (de 16 ani), Chabu (de Ut ani), care in fata petilor ,se slranseserd una Mined alta, cu acecagi panic’ inochi", degi inginerul Incerca vadarnic 482 le incurajeze, sit le faci sii vorbea Starea contradictorie pe care o inceare’d Atlan este determinaté de un moment surpriza, Incitant si derutant. Autorul, naralorul si personajul fuzioneazi intr-o pagin’ antologica. Sunt consemnale fapte; stiri de spirit, sunt mareate, ,spatiul’, ,timpul Gdirit’, dar si atimpul reme= Scanned with CamScannerzm -a mal durat mult. Inginerut eet 1 eee rnanecriodts sanserite din biblioteca u maa hut fost prim pandit al guvernului, apoi o a ot s omtasl vechi. Eu ma apropiasem de f ier yp in curte, o curte ciudata. cu zid ft =e seat aaae, iar dincolo peste casi se indlfa ; om mind a 8 i f tiu de unde vin chetul unui cocotier. Priveam fara si stiu dé in Calcul farmecul acela, linistea aceea nemaiin uh : $i deodata aud un rds nestavilit, contagics dea dreptul gi de copil, in acelasi timp, care , a fnimi si ma infiora. Pleo mai mult capul pe feresati atunci zireso in curte, trintita pe cele doua rep a pul aproape descoperit al Maitre i, cu ul in ocl bratele pe sini, si o vid miscind din picioare, mi randu-se de ras, in cele din urma repezindu papuc a u tura de glezna, tocmai in celilalt capat al zid tu ui, uram privind-o, iar acre ‘ va oe : is a ut nesfarsite. Nu stiu ce spectaco} sacru imi a ci 2 pot ei si silbaticia acelul teupl aprins, Aveam sentimen- tul cd sivarseso un sacrilegu, privind-o. dar nu giiseam pu terea si ma despart de fercastra. | Plecdnd ii auzeam rdsul prin toate salile prin am trecut". Aceasta reverberatie este determin: rea subiectiva a lui Allan, fiind patruns de fri afective intense, incat eul sin traieste a inexplicabilé (fiindca, in gencre, se ct - = ,stipénit", ,puternio echilibra: altfe)), 2 ® eS ter oo Eroul igi cauta identitatea. Cunoasterea de sine ii adues ick Imprevizibilul, fiinded este o fire dilematica un tanay ade cu © complexii viata Miuntrici, Dupa citeva zile se afk a Ja Tamluk, plimbandu-se in susut apel, a simtit cit est § de singur gi rememoreazi din tumultul tr st © Norinnel : chofuisem noapter —intreayir, by; ; a 5 dansasem Pani da amefire, siirutasem toate fotole si ple« w fase in zorl cu automobilele Ja Lacuri", Surprinde o stare 2 ‘ thud, acum la 24 de ani incopuse sit iubeasc ‘ 1 ‘rnd aeeeel al pte mele in aceasta 1 Di . ‘ 8. Ma. gandeam ka Norinne, la Mi, a eeilattitofi, gh mii seine r ‘bam cum au intrat eb Scanned with CamScanner»Maitreyi* viata mea, ce rost am eu printre existentele lor até Ge unite $i de mediocre" ; ,ma bucuram cé am si réman ei@d in cort, inc&é o saptiména“, ,,ag fi vrut sa fiu liber, s& rae man in cortul meu eu lampa de gazolina si sa asculé mille oane de greieri si ldouste din preajma mea‘, : Tesirea din aceasti stare se produce neasteptat, prin- t-0 Scrisoare de la Calcutta. Destinul uman si profesional Cunoaste mutatii imprevizibile. — prin factori exterlork, Mai intéi, Narenda Sen fi oferea sansa de a lucra la As sam, pentru a inspecta terasamentul gi podurile pe linia feraté Ludming — Sadyia, cu un salariu foarte bun, Degt _ regiunea era nesénatoasi si necivilizata, winsi dragostes de jungla* cu care venise in India, si pe care nu putuse inc& a o satisface complet, acum se profila birnitoare. i: _ Orgoliul tandrului, dornie de afirmare, pare fires, ins& are si o noté de exaltare: am fost totdeauna cone stient de spiritul meu constructiv, de energia mea de af civilizator, de folosul meu pentru India". Apreciat si iubit de inginerut Narenda Sen, acesta if di perspectiva viitorului (— si nicidecum a petrecerilor zgomotoase, in banda, cu Harold gi cu fetele, la restauranf. sau aiurea Dumneata Allan: ai alte drumuri inainte. Viata anglo-indienilor astia nu este demna de dumneata. £u as crede i stricd mult faptul Miegti intr-o pene siune anglo-indiand; n-ai si jubesti niciodaté India al&s turi de ei". TAnirul Allan e inteligent, insetat de viata, de cunoag- tere, de munca pasionanta care sa se exprime prin realizari concrete, durabile si chiar eterne. Eroul isi cauté merew identitatea, isi modele constient. personalitatea, ca act de vointi autoformativa La Assam traia intens zilele, munca sa.de pionierat, de orgolios efort. de crestere™. Tip constructiv, inginer priceput, Allan é om al faptei si al actiunii energice — insii este si un artist. Nostalgia actului creator, literar-artistic, o traieste. Are un crez inalt, un ideal : lumea aceasta atat de veche a Indiei si munca noastra laolalta atat de noua isi asleapté inca ROMANCIERUL". oe __,,Astzi am rasfoit multé vreme jurnalul meu din’ ‘Assam, Cu cata trud’ descifram insemnérile de peste zi Scanned with CamScannerMIRCEA BLIADE ‘n caielul inceput odatit cu noua meg. ~ in Maitreyi sile eemenrie ; de un sentiment ciudat: c& tities 5 8) —— Lh ear je plank, ci munca mea’ de constructij ferajy t] Pricteni 4 . wisten{a i eli entru India decat 9 vedeam t ‘ ult mai eficace P' frungla este mu zi ig j asupra ei, ci Jumea ei atat de veche cn i u 4 inca it asin taoatta att de now a nents calito cleral| porara. $ Gf alta Indie deciit a reportagii ‘ sia P i. elici a gndle. Sorenie ‘hie atunci, printre tribuy, conanteg tunt de oameni eunoscuti pana atunci Aa on fi Narenda ‘alituri de flora aceea otravitd a a Ff » !1 Ploaia Cone] invita si tinud, in cildura umeda si amefitoare. Voiam sa dau vig] sotia sa. acestor locuri inecate in ferigi si Hane, cu oameni cost pas atdt de crunti si inocenti. Vroiam sa Je descopar €Stetica g denta int morala, si culegeam zilnic anecdote, luam fotografi, schj | Fini fam genealogii. Cu cat mai afundam mai mult In salba Fanaa cie, cu atat crestea in mine o nestiutii demnitate si un a ® ) banuit orgoliu, Eram bun si drept in jungla, mai corect i 7 a @lete, un mai calm ca in orase", alb, dup / - Cunoasterea, drumul prin. izvor, 0 diinde&’ acumularea unor experi: poo mi un martiraj. Claustrarea, tuire de sine, prin renuntiri, ea ‘" nua, obsedanta, i] surme serile si:noptile cu Ploaie conti neazé: ,simteam ner tonic’ si team at ca o plasi de argint viu, tremu. ponte ram, aveam raisuflaréa fierbinte, ameteam do cate ori tre} oy rigor buia si ma ridic de Pe scaun, $i priveam in gol, sacritiog inta, fit ‘4 timp"s *,,cAtoodata simfeam ei n-am team to indura. Ini venea atunci sii string pumnii si si ‘indemn Jemnul balustradei, “lo si urlu si si Pornese prin ploaic afar’, in intunerio, oriunde, zenta hh ‘ " » Inte-un tinut tn, care eerul si nu toarne vegnic $i iarba sale ind ii q Lo sa nu fie atat de inalti Je umedi ‘ de ci ars yl fie atit de inalta, de u Mm autaten eae As fi veut si vad fardgi Hori, sma plimb ae san vaint agent egal Tamluk, si simt brizd ee V pirat ¢ sea Sert, etici aburii si miresmote. acelea | Pe Vegelale mi Innebunisor, " aburii si mire smele ace! propie ume, malaria, pe un fond de depreshine dea fi intr-un. sie trupul qui Allan, care ¢ internat! AL 4 $1 stare 7 ta de Medicina tropical’, La iesit! sonaju Meonstiont, are sentimentul inst moreze Pattea cd. sun " Scanned with CamScanner-yMaitreyi“* tenia si fara, cunoscuti, si-mi era teamé de moarte, M4 ‘cam mort aici la cinci saptimanj depiirtare de fara - mea, si gdndul acesta ma paraliza, frica imi inghefase o+ brajit" Introspectia reveleaz’, deprimarea, prébusirea tem- - See rea ridicarea ‘din boali, i invioreaza, poate « 5 , il bucura vizitele, ins fl si contrariazi unele Rg mente (Harold, fetele Geurtie si Clara ; inginerul y larenda Sen cu Maitreyi), Spre a-l proteja, inginerul i invita sa locuiased la el, subliniind c& i-a dat ideea, chiar, sotia sa. Allan, accepta, in ciuda faptului ca socoteste a=. cest pas ,,un prizonerat, el fiind 0 fiintaé foarte indepen= denta iubindu-si libertatea, diversitatea preocupirilor. sale, _ Fiinta sa e dual, contradictorie, _framéntata, prea scindata, fiindead in plan psihologic se d& o lupti de mo- tive — necesara — inainte de a ajunge la hotdrdrea de! nitiva,: ,mi-adue aminte vag ci strigau la mine doud su- “flete, unul m4 indemna catre viata nou, pe care nici un alb, dupa stiinta mea, nu o cunoscuse de-a dreptul din - izvor, 0 viata pe care vizita lui Lucien mi-o revelase ea pe o minune, pe care prezenta Maitreyiei o facuse mai tonicii si mai fascinanta, ca o legenda, catre care ma sims team atras si dezarmat; si celilalt suflet se revolta im- potriva conspiratiei steia din umbra a sefului meu pen- tru a-mi paraliza libertatea sia mi implica intr-o existenta cu rigori si mistere, unde petrecerile tineresti vor trebui | sacrificate, biuturile cxcluse, cincmatografele rarite, Sim- team tot atat de organic si tot atdt de ,ale mele“ ambele indemnuri. Narenda Sen ii precizeazi Jui Allan ci pre- zenta lui ,,va fi inci un ferment de civilizare a familici* sale indiene. . . if Locuind in casa lui Narenda Sen, Allan a receptat re- . alitatea ca un european gi si-a ficut uncle reprezentiri si proiectii neconcordants cu lumea din Calcutta. Luii s-a © pirut ca toti incurajeaz’, pina la o tandri complicitate, - -apropierea dintre el si Maitreyi — prin discrete retrageri, prin mutuale’ consimtiri, prin crearea mereu de prilejuri de a fi impreuna. i Are-loo o lunga incubare a erosului in constiinta per- sonajului, Pasiunea $i-luciditatea i] fic pe erou sA.remes : moreze, sianalizeze toate triirile; si revadi caietul: —~ + Scanned with CamScannerate: ,Mi-a placus Sa ma inchipui casétorit cu Maitreyi. Nu pot minti, eram fericit. Am visat-o tot timput eat ad Mantu ; logo eno - poi — Ma Bandeso : ¢, SAtorit cu Mait, Q o 9 Fars 3 mal falentats si maf entom st; aCcePt ? Fai ar ex pur si'sim ' ide analiza psihologicg i ce araté capacitatea a la Gamil Petrescy si] furrepectie (asa cum am intdinit 1a ¢ cu izbucniri dy Aner Holban) Conga sand subcongtienteln ee ee chiar din De ea senitiee roase $i dilemat iv 1 ipoteze, ot 1, a f Allan incearca, ST aa, situafii (in care se imp} See ea al Eroul se confesea: itreyi, parintii ei ete.). 5 t si Maitreyi, pai ee de la inceput §' a en st marae dragoste in cele dintai } nlelogats numa sade a Ma ispitea mai mult trecute in tovardsia Maitreyiei. Ma isp’ viata ei. Dacd ta si cen og ofa Sigilas si ee meu din a i i a a Ee x ane race natale a eed ‘ain cuvintele si intampla. see sees a i ma nelinistea, aceast,; ile ei, dacd mai ales, ma tulbura si ma Be Prater ae straniului si neintelesului din ochii, din raspuing surile, din rasul ei. Este adevarat ci spre fata aceas! a a simteam.atras, Nu stiu ce farmec gi ce chemare aveat pana si pasii ei. Dar as minfi daca n-as spune ea intreaga mea viafa din Bhowanipore — nu numai fata — mi se direa miraculoasa sf irealii, . | Sonn este permanenta, cu fluxuri si refluxuri, * cu stari rafionale sau numai sentimentale, Povestese, isi fac unele confesiuni despre preferinte cul turale, estetice, despre Personalitati, precum Pagore, Walt Whitman, Pa. Pini, despre riturj sj i i ual $i erotic + lucreazii in biblio. teed la fise, clasificari, fac lectura. Fluxul iubirij (prin ree memorare si Prin jurnal, Prin retranscrierea Jurnatului) le la cele mai subtile nuante pana la stirile impetuoase, de exaltare, re la reverie, Allan trece la lucidit urat casitoria 1 hu mi-am pierdut nick reyi? posibil si-mi pi rd a : era it § tea, incat Prins jy a oF 8 tndotata. ‘at enigmatic fat din eSte am eun plu nu pot £ Casitorit. Ce s-ar face Maitre; pertatéa tenet le... “ Erc lui: ,F sextuali’ covor ¢ tulbur adevaré acela). cim ca numai nu-si i Fe riginal amirac multi, este f ieste i trum ceput miraj Xd eini i vorat ditate eid, ¢ cand m-a si nv plan; emot fn cc pani ne @ Aiciz citis de i calc Scanned with CamScanner19 bertatéa mea? Ma inchipui soful Maitreyiei ; i ‘tal ? yiei ; ag fi prea’ fericl Unde vor fi cilatoriile mele pe unde nusmi vine 3 . Erosul le domina sufletele intr-o comuniune a cuplu- ui: »Patima creste, delicios, si firesc amestec de idil, sexualitate, prietenie si devotiune. Cand stau lang’ ea pe covor citind impreuna, daca ma atinge, sunt excitat si ma tulbur nebuneste. Stiu cd si ea e tulburata. (Nota Nu e adevarat, Maitreyi n-a simtit niciodaté patima in timpul acela). Ne spuncm multe prin literatura, Cateodata ghi- cim c&i.ne vrem. (Notd: Inexact ; Maitreyi era cdstigata numai de joc, de voluptatea amagirii, nu de ispita. Nici ~nu-si inchipuia pe atunci ceea ce poate insemna pasiunea)”. Fascinat de Maitreyi ,fecioara indiana’ ,,cu suflet o- riginal", ,,senzuala, desi pura ca o sfanta‘, reprezentand »miracolul femeii indiene“ — el fi daruieste lotusi atat de multi, ludndu-i in brate nu i se mai vedea fata‘. Lotusul este floarea sublimului, a elevatiei in India, Allan intu- ieste iubirea misticd ce i-o poarta fata : ,,Scrie poeme pen- tru mine si-mi recité ziua intreagd versuri’. chiar a in- ceput sa scrie o noua carte de poeme asupra ,,iluziilor si mirajelor frumoase'. Maitreyi simbolizeazi mentalitatea indiand cu rida- cini intr-o cultura foarte veche, cu un fond filozofic iz- vorat din cirtile ezoterice, din Vede si Upanisade. Menta- jitatea occidental moderna ¢ dominata de rationalism lu- eid, de orgoliul rezultatelor stiintelor si tehnicii- ,,Azi, pe cand fi povestesc destrabalarile fetelor din Europa, ea m-a intrebat daca sunt pur, si numai gindul ca s-ar putea s4 nu fiu a inspaéimantat-o intr-atat, Incét a inceput s& planga, Setea aceasta violenta, misticd dupa puritate m-a emotionat", Europeanul este atras din spatiul profanului an cel sacru, tot mai mult : ,ne priveam fix, fermecati: sti paniti de acelasi fluid suprafiresc de dulce", 0 beatitud’ ne a simturilor depigea senzualibatea, ca si cum ar fi par- ticipat la o fericire cereasca, la o stare de har‘. Allan chiar citise despre ,,dragostea mistica. : Allan nu a inteles, fiind european, sensul atitudinilor de incurajare. El n-a banuit ci acele relatii afectuoase si calduroase vizau persnectiva adoptiunii in spirit, care nu Scanned with CamScannerputea inciilea nigte bariere (nici céind eroul impatimyy ox, |pMiaileest prima hotirdrea de a trece la hinduism), De alltel, chiay nea faté Maileyi tLavertizase : ,,Tu nu stii un ducru“, Nu Stil | primirea noi te iubim altfel (ezita si se regorecta), ei te iubese Alt, | atectuoa: fel",-,,Si eu ar fi trebuit si te iubese tot aga, NU cum te | dach ar iubeso acum"; codul moral, religios al lumii indiene jm: Maitreyi pune o atitudine anume : ,,frebuia sii te jubese tot timpy duigenta de la inceput, ca'pe un FRATE®, 9) Allan si Curba simtiimintelor nutrite pentru Maitreyi este Sufe tiéariti in toati constituirea ci, in toate etapele : eu neg’ 4 titi. Mor iubeso" ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragos- | fara tit". .Ma amuz; doar", apoi marturiseste : nici o femeie .| for, fine ou m-a-turburat atata", »sufcrinta mea.senzuala e un ble: _ tem“. Gandeste ca este atras de , irationalul; wVirgin' tea barbara", ,,fascinul ei", se simte \.v si ind ‘irulrea Maitreyiei ii aduce siguranta, di pentre-o clipa, c&ci tr sufletut tulburat al lui Allan, iar iz. bucni framant&rile, dilema asupra _.,sensului" acestei @aruiri, asupra ;cauzei", Se intreaba : ,Oare Maitreyi mango. activat'cao hipnotizatd, ‘ca un automat, de cand m-a 4 apoi t2 rutat intdia oard ? Si spontaneitatea vastitatea dragostéi ei | acea w fata de mine nu sunt oare simple c&deri, acte determinate | despirt ‘iinta ei barbara, superstitioas’i ! Luciditatea ana Re te traésdtura a personajului. ticese patra ‘2 $ si enei Tot luciditatea i] face si intrevada si 0. posibild sc’ ae ere @ tonusului pasional, incdt starca de panicti o incea ban at ca (pentru libertatea lui, poate intcleasi egocentric) 1} aPar Strangand-o in brate, am simtil inldia dat% — teama — og] Hiunte dragostea Maitreyiei ar putea cindy si ma oboseasca® : ingad wm daruisem cu desivarsire, si nu rimaneam 0 clipé sin- in pur gar“, chiar in preajma somnului, imaginea ei ma urm pasiur tea", dar cand aveam neveic de sing rifate, de ce nu | ficato _mi-o ghicea ? De ce nici dragostea coa mai mare et Shiel dorinta. celuilalt 2, Means __--ln acest, roman intainim revelate fazele aprinderti; ] 5") inslalarii, crogterii si apoteoziirii unot iubi ri — naruile ey tal si abrupt din | vine’ bura, t Scanned with CamScannerPra ea a lui Navenda Sen gi a luluror din casi :; ralda, intimitatea almosferei familiale. .ocrotirea co sinstirea si respectul acordat — ca apoi (chiar Daltrey: eee fa hinduism). la aflarea logiiturii erotice cu. . yi si se dezlintuie mania turibundi. fra nici o in~ Allan si umanai si si se product izgonirea imediati a Tui an si punerea unor crancene interdictii. Suferinta e incomensurabild pentru’ cei doi indréigos- 4 Momentul rupturii unitaétii lor apare ca un -sacrificiu é sens, deoarece ei se logodiser’, hieratizaser’ legitura tor, find astfel cliberati de picat. Pentru Allan, lovitura «+ aceasta declanseazi o stare de paroxism : .izbucnii in plans nebuneste, smulgandu-mi pirul. muscand ni’, sufocat de durere", ,,parcé fusesem rupt in zece bu- caci imi simteam trupu) numai o rani, sufletul risi- pit’, anu mai aveam nici vointi, nici putere si m& dezme- tigeso 0 clipi, Abandcnarea de sine, buimacul drum de ~ 4 patru ‘zile in singuréte du-se in zori lamgis un mango uriag, nehranit, ri cu hainele murdare, é apoi-triind singur intr-un bungalow din Himalaia. explici a acea uriasi capacitate de sufe 4 fiindcd tsi dé seama ca espirtirea cuplului este un act ireversibil Redresarea, calmarca, iegirea dix soc ct nsuma timp si energie; héatisurile deziluzici si disperérti i] supun pe ‘Allan la cea mai inalli fensiune, cu grou tsi poate do- ¢ andi o perspectiva mai det findul sinuciderii mi-a “ apiirut deodata in toati lasitatea si ridicolul lui", Febra Hiuntrici scade treptat, prin efort Jucid, incearcé si se recupereze pe sine, sii se clibereze de patimi, chiar evede in forla magici : .eram vrdjil, nu indraigostit®. Retragerea, in pustnicie inscamnd o smulgere din tumea in care fierb pasiunile, Eroul yrea 0 Iriire in plan contemplativ, puri- ficator. Doreste sé-si demonstreze impietriren sensibilitast ‘(ca 0 fortificare), 0 accepti intr-o Joagiturdt pasagera. pe Denia Isaak ,,cdutatoarea de absolut" sau pe Geurlie 0 fata lipsita de prejudeciti*. Neeliberat total, chipu! Maitreyiei il obsedeazi.; Tee -vine in. preajma lui, iscodeste, caut& a o intaini. Tl tule - _ bura-fapta disperat® a: Maitreyiei care s-a dat unui-van- Scanned with CamScanneray se" 8} fost peste tot, am vazut toate am. 22 MIRCEA ELIADL zator, numai cu gdndul de a fi alungaté 91 cliberatg ae intre hartii, afl de o ter t a pasloaih chiertourd pe cate Maitreyi 0 talinuise, yy seal arate in aceasta forma, precum $i marasmul, ; scrisorile eare mai vin de la Maitreyi, vin dintr-o intrag mitologie superba si inaccesibila — Allan est floare", ,zeu din aur si din Pietre scumpe’ »Orice pasiune este in definitiv mistica, in misura care produce extaze asemaniitoare cu fericirea Paradisiag si da eroilor impresia de a participa la un mister cosmi wAllan cunoaste iubirea absoluta expericnta lui réiméng contemplativa si abstract refloxiva dovada cea mai bun: ‘@ constiluie convertirea la o lege a iubirii pana atunci ne. eunoscuta spiritului sau lucid’ — (N. Manoleseu). Caracterui deschis al Tomanului este impus de final +Suni cedsuri de cand ma gandese" .Simt ca a ficut asta pei mine", daca a§ fi citit scrisorile aduse de Khokha’y wie ce sd cred 2" «De unde stiu ?* wAS vrea si Privese Ochi; Maitreyie! Srumul cunoasterii i-a creat reprezentari, wite (erolice, filiale, intelectualo, ice) dintr-o Perspectiva noua, revel, notiuni gj estetice si mitolo até prin India : wAm Anuntele, totdeauna frunte, in costum indian de miata: i prinde foarte bine, lindu-ma si vorbes, se (martur Jar aparitia mea, sincer; ¢ tot timpul bengaleza ese cdl + Spontay a, i , Mira creat ¢ mare Popularitate). Recunosc ca socictatea india ma cath, prictenii indieni sunt nestimati, Cateodats sunt fi a ostit ciudat, in sensu) divin A a tito mat devotati, alii ca pentru doa albastre fOr, simt ace, “cina : al cuvantului (ca in ‘11, 8ocotind orice a fomeie mami" Niciodata n-am sim mai curata $i linistitoare dragoste imna Sen, po e€are — ¢ iccare o cheama (ca ale d-nei Sen), chiar fir cd sunt Mai 4 vedea fata femel wiv", cA nicdiert an ni ca 1 ‘a Urata si mai inalt& pa ‘i H deat drama existentiala, drama ideilor i} eschidere de a hott optional, Dorea si Scanned with CamScannerwMaitreyi : 23 treaci la hinduism spre a eluda orice piedicd. in drumul u- nirii cu Maitreyi ,nu-mi lepiid legea din spaima sau’ de pofta cistigului, ci-pentru ci dragostea ma pune in aceasti incercare", ,dacd-o dogma moarti poate stavili o dragosta Vie, ce fel de dragoste e aceea ?", ,,vreau sd-mi dovedese mie.insumi ci hinduismul e tot atat de bun ca $i cresti- nismul, dacd cred. intr-adevar intr-un singur dummezeu''. Dar timpul n-a mai avut ribdare cu Allan, clici a izbuc- nit conflictul si interdictia — declansate de Narenda Sen (cel Pecetluit\in tipare, rigide. inextricabile).. 2. MAITREY! 1 , Maitreyi inseamna pasiune fascinanté si mister infi-’ nit. ,,Tensiunea inalté a evocirii Ppoetice si capacitatea de a fi impus fn literatura romana un personaj feminin a ca- rui putere de seductie riméne aceeasi dup’ decenii’ — sunt particularitati ale marelui scriitor (consemnate de G. Dimisianu). Mircea Eliade, prin forta ficfiunii, da viata unor spa- tii ande erosul isi densificd substanta si inmalteste refle- xele. Un spatia intens erotizat este casa inginerulul Na- 1 renda Sen, fiind impfinzit de vraja feminititii eroinet, a- caparati péna la anularea vointel de smulgere, menti+ nandu-1 pe Allan intr-un soi de captivitate psihicd. De fapt, cel care activeazi latentele, dand impuls tensiunilor adunate (dezlintuind criza), este Altan. Tehnica narativa, folosité de Mircea Eliade, face ca Maitreyi si apara ca intr-o sceni, prin prezenfé nemijlo- cité sau prin evocare (jurnalul lui Allan, rememorarea, retranscricrea unor notari). Voit, romanul pastreaza pana la sfarsit, un fel de inaburire a portretului_eroinet,, dezvaluind trasdturi care mereu se sustrag - elucidiril. Misterul eroinei este infinit si curge in tainele universale. zi Imposibila clarificare, pe calea lucidititii, ii intretin, lui Allan, o dorinté vie, o patima a descifrarti. “ Suflet bogat, unic, e in afara orieciirei inserieri poste | bile. Comportarea sa echivoca, Allan 0 intuteste ea nefa= 5 cand parte din strategia feminind de incitare. Neantele S Scanned with CamScannernmiportamentale, meandrele existentiale i. produo suti, deoarece simte cd se afla pe terenul: uno? amb . tati simbolice, enor miturl J eonceptil _filozofice sii rale — nepenetrate de el. Dinamica spirituala nu.o poa vvarca intr-o atitudine, intr-o formalla fixd. Maitreyi pare sobra, indiferenta, dispretuitoare, provocatoare, p, funda, complexa, plina de poezie, cu deschidere spre, cul intelectual“, dar si spre ,,jocul semnelor“. Indi: promite si retrage ceea ce avansase, rectificé ceea ce rea a fi spus limpede si definitiv. Acest spectru al con: trastelor se rasfrange in eonstiinta lui Allan si il face to mai lucid, mai atent si analitie — fiind pus in -fata cu. noasterii acestui suflet feminin plin de vraja, dar si ii perspectiva cunoasterii de sine. Atractia europeantilui este sporitd fata de exotismu i culturii, mitologiei, filozofiei indiene, fafii de mentalita He grolics cu insertie de secret. Tocmai aceasta inserfi secret determina la i 5 . ‘injiteh moderna, dosacnalisata apres kine te eee ie ginafia poate sa ating’ unele culmi ale subli vulute aaei: Maitreyi apartine unor orizonturi ge ee onal tuale fncdireate de semnificatii. India nu a pardisit cum facut Occidentul, puterea intui iva, elanul mist cum mentala, care au marcat inceputurile int le e $1 asceza antice“ (Mario Meunier). : erepciunii * saleg In India ‘cultul pentru femeie atinge s ae ritual, lel orice Temeie si orice danng eprematia spig 0 zeifa. ,,India nu in| ie nici fedoens 2 Wade nitaai ie in e on ci fecioara, nici aman- co alta virtute pilesto altiuri de avessin die ween oe femeie e adorata intrucat est, as din urma, Ori Eliade). Fiecare tanar are e sau va fi mama‘ — (Mircea ‘europene ~ viata fomeit este deo edt ~~ Opus. lumi . Karma (Maitreyi s eli este determinata de ursiti, da fete fericirea nu lsistan we de mai. multe ori) pede sabil. Idealul este in ine CCAS Pasager si irespon prin cununa de fi n institutie —~ familia Tow $1 Irespon. Wan © Hori albe de j, ‘ logodna facuta mant ae Padifie } logodna rites pusi Ja gatul. 1 amentul he zat unirea cuplulny a, Prin leg lan, ma at, PPECUM si actele hicnate eet Om MA auzii chemat in balcon’ hieratice : : Scanned with CamScanner fiine sia cum itis: facioMaitreyi* 25 _ Imi spunea fntiia oard pe nume. Mi cobordi si o va- zui rezemata de balustradi, numai cu wn gsal_ pe umert, © paral atarnandu-i negra peste brate, printre glicine. Era eran legendara, de basm oriental (...) Apoi ea a ciu- lenew Sal.Ja sin, si mi-a zvarlit ceva alb si cu alunecare snes& in aer ; o coronita de flori de iasomie.. N-am_ maf vaznt-o in clipa urmitoare. Nici nu i-am putut = mul-. fami (...) Am infeles mai tarziu c& acesta era semnul lo- godnei, c fecioara care diruieste o asemenea coronita unui tandr e considerata pe veci a lui, cici_ schimbul a-, cesta de flori avea valoarea unui legimant dincolo de im~ brejurari si de moarte. Dar atunci nu-i cunosteam. inci Simbolul, si o strangeam de maini si o sirutam, pentru c¥ > fusese a Maitreyici, se lipise de sanul ei, si de acolo mi-o - i 2varlise la mine ca nepretuit dar“ + Si sezand eu pe pati privind florile de iasomie, ma duser’ deodati gandurile la’ inceputurile inceputului, cdnd de-abia o vizusem pe Mai- treyi si nu-mi plicuse ; cind eredeam ch nimic nu ma va lega de ea niciodati, si intelesci cii, de fapt, eu o iubisem' de atunci, desi:nu-m1 lamuream aceasta sina yoiam sit mi-o limurese“ .,,_ Mtegrarea lui Allan fn ritmurile spiritualitatii_ in- diene 0 face pe Maitreyi ca o sfanti prezvitiera : i »-~ Frebuie sa intirim unirea noastra, si nu fim bles- temati si nu sur n ritmul. Incercai aceeasi deziluzie si desftitare pe care o aveam de cate ori o descifram in dragostea si sufletul Maitreyiet — jungla superstitiilor. Ritmul, Karma, Strimosii... Cate puteri trebuiau fntrebate si invitate pentru asigurarea fe- ricirii noastre 2..." Ti ofera un inel, pentru aceasta ceremonie, dot serpt impletiti — din fier si aur — unul reprezentand_virilita~ tea, altul feminitatea ; avea o piatré negruic. bogodna’ ‘aceasta are loc la Lacuri, in parc, cdtre seara. Isi sprijint bine pumnil, cu inelul, in iarbi si fagidui; momentul fiind sacerdotal : n—— iM& leg pe tine pimantule, c& eu voi fi a lui Allan, gia nimanui altuia. Voi creste din el ca farba din tine. iy cum astepti tu ploaia, asa fi voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata fa cd unirea noastra va rodi, cici mi-e drag cu vola mea, |! Scanned with CamScannerMIRCEA_ELIADE, acd va fi, s4 nu cada asupra Tui, ct agy va rel dic Tu, ma auzi, mama pimintole, ty ma minti, maica mea. Dicd ma simti aproape, eur simt eu acum, si cu mina gi ca inelul, intareste-ma imbese totdeauna, ah eu oscuta lui s4-i adue, de joc si-i da ‘ie Sonu ce oo din tine. Sa fie imb: rea noastr§, cea dintai zi a monsoonului. Ploaie si fie sdrutul nos Si cum tu niciodatd nu obosesti, maica mea, tot astfel nu oboseascd inima mea in dragostea ntru Allan, care cerul l-a nascut departe, si tu, mr mi l-ai a bengaleza, __,,ineant ‘io ating, intr-atat par Allan ramiisese cu 0 ma se legase si el printr-o m apdsa de inaccesibil. >a gest pe pimint, parca tui", auzind : «— Acum nu ne mai desparte nimeni, Allan. Acum sunt a ta, cu desiivarsi Eliberarea de obses: logodné cosmica si a inteles ci Maitre ficuse prin aceast& multe zile, Alla si patima ei de “) ,obsesia paca: tului_n-a mai chinuit-o", a Nofianea de jubire Ja indieni este mult mai cupringi toare decit la europeni. Allan nw poate intel de la i ceput ci fetele — Maitreyi si sora ei Chabu — AU fie, copacal lor, de care-sunt indragostite sav e: Maitreyi a tut pistra o suvifa din parul alb al Jui Tagore, care-i Cae mentorul spiritual, Numai treptat ev anu, prin exprienti directa, sib Huenta Maitre va descoperi farmece) inbirii mistice umimenta Maltreg De aceea, Allan se uimeste .C, : ‘ sufletul acested fete 2": if thier seni, coe nba tia di Ai Gadea seama eh oamenii ac in India pe care el ii iubeste ascund istor! mifalogie peste putingi de strabvinnt el sunt anata adinel, complica rinfelesl", Latit horeenay te mid ct, Pana aitel » Tati conceptul de dey * o> Am fubt tl ' ' nuinit, eee yin {pom din aceia pe care n h i si a pena sa et $10 mangaiai protector, ridicol. . Scanned with CamScanner niciv adi 1Maiireyi* : 27 LY ta nu e dragoste, scumpa mea, — Ba dae dragoste si Chabu jubeste acum pomul ei ; -dar al meu era mare, c&ci sedeam pe atunci in Alipore, acolo ‘rau arbori multi si voinicl si eu m-am indragostit de unul fnalt si man cai i mandru, dar atat de gingas, atat de man~ Saietor... Nu ma mai puteam desparti de el. Stam ziua in- treaga imbritisati, si-i vorbeam, fl sérutam, plangeam. li fSceam versuri, faird si le seria, i le spuneam numai lui ; cine altul m-ar fi inteles ?.Si cand m& méngaia el, cw frunzele pe obraz, simteam 0 fericire atat de dulce, incat. imi pierdeam rasuflarea. MA rezemam de trunchiul lui, ca 1 Sd nu cad. Fugeam noaptea din odaie goald, si ma urcam 4D pomul meu ; nu puteam dormi singura. Plangeam sus ; intre frunze, pana ce se apropia ziua, si incepeam si tre= } rf | mu lata si iubirea pana la divinatie penira guru. Maitrevt starneste in sufletul lui Allan, deruta, uimire, gelozie ; ih inoculeaza in suflet, picdtura cw picdtura vraja fata de ne- eunoscut, fata de mister. Ea avea parca ,,o stare de har‘ ¢ »Sufletul ei era de mult dat altuia, lui Robi Tkkur (Ta~ Sore). [l iubeste de cAnd avea 13 ani si i-a citit pentru in- 3 taia oara cartile. Verile si le petreceau pana mai anul tre- cut, la Shantinketan, gizduiti — ea si familia — chiar la poet acasi. Cate nopti nui petrecusera ei pe terasa, singurt, Maitreyi la picioarele batranului, ascultandu-l, mangaiat& pe par! La inceput nu stia ce este sentimentul acesta, eare o face sii trdiasc& aproape fara trezire, ca intr-un vis nemaipomenit de frumos ; credea ca e veneratie si iubire filial pentru gurul ei. Pana ce, intr-o searé, poetul i-a aos spus ca aceasta e dragoste. A lesinat atunci pe terasa (...) ‘ Plutea in odaie un parfum proaspat de iasomie. Guru con- tinua s-o man; S a, asa i-a spus. Si < nu-l uite nicio- data pe el. Si nu I-a uitat. Are o cutie intreaga cu scrisor\ ~ de la el, trimise din toate partile lumii pe unde a umblat. Cutia e de lemn parfumat, a fost data de poet acum doi ani, impreuna cu o suvité din parul lui (...) Totust niciodata n-a sirutat-o, nici n-a miangaiat-o decat pe par, adauga Maitreyi, ca si cum mi-ar fi ghicit gandul gelos. Pot pentru continutul notiunii de iubire se adauga si. Scanned with CamScanner2 ait “EA ELIADE - sail 9g MIRCEA ELL ipNotiunea yo} a . uiperior, surpr nimie la fata - cul — 8 ‘u atentie. eaaae aniei 5 ule examinata ou tent capricioasa a Danie (a, , 3 frend Sen din coche act, Jocurile Daniei uneig — desi} Sinan * Maitreyiei - eee gcul nu ascuy ‘itele i; ale Mal anese. Joc a al inant ip Fomantil Famnese mnificativ, 1 COG) rae Manolescu). Moment ‘al e notat in jy, fac, } se Si un joc, cand se Prete (timpul ag re. J nal), devine marcant ca 0 pecete a trea jurnalului nina! monstrat aceasta, iar in - retran: 4 birb diaz) : Ss & cheama ea in bj sii se iazaiy Vino sii-fi arat ce-am fiicut, ma cheal ; =a i di ei pe bliotecd. incizeci de volume pe mas: ase iy Sarees setae fe ii ci si poaté fi citit ej ‘ct * gase cit cotoarele in sus, in aga fel, inca 7 masi t a altul. 7 . . ase ian il fuge > fn a eaenaes incepi din capatul a al eset iat et ioe : inc a e intalnim, vrei : de dincolo. S& vedlem la ce volum ne mi, besa ai tad pen Parea foarte emotionati, ui t emura a a died floa “yea clipind des din pleoape, ca si cum sat a s ei " ceva, sa destrame o imagine din fata ochilor, ats on. call face eS M-am asezat la scris cu o presimtire ciudata ch se ie intampla’ceva nou, si ma intrebam daca& nu cumva . astept eae * dragostea Maitreyici, daci urpriza pe care o presimfea ae au era o eventual imp: ¢, 0 luminare a ascunzisurj s : « lor.sufletului ei. Dar ma trezeam prea putin clatinat \ - [i -intamplarile acestea eventuale. Seriind, ma Jnirebam: pic © gai iubese ? Nu |: mi se parea ci 9 iubesc, memai atats + felesei pentru a suta oara ci ma, atragea Itceva in treyi : irationalul ei, virginitatea ej barbara, si mai pre +do toate faseinul ej. Imi limurii perlect aceasta: of er « vrajit, nu indréigostit, $j citidat, ntelegeam mu in ce + tile mele de luciditate multe-putine cate mai aveal he a in clipele din Pragul experienteloy decisive, in clipel *teale, cand ‘Incepuam si ‘Untiese: Reflectia ow mi-a reley “hiciodati nimie, iy, _Duisei- mana be #n volum " ket intalnii Dina: Maitreyt evolu af ajuns ? md intrebs ats Hans 2 mg i. then Pe eet cate ajunsese: gi eat 5 Peetod" du Welly, Rosi deodlatsi do: beicu “ole Scanned with CamScannerTnedntare, nw stig, dar imi spwsie cu ub Blas stins : Ai wizut ce neagteplat” avem inaintea noastrad ii sugestionat gi.eu putin de coincidenta z ritatea volumelor de pe masé aveaw titluri can : Viswl, la-mii cu tine, Ajutor !, Nimic now? 9 spUns cu mai multe intelesuri". Elanurile adolescentine pline de mister ale fetei, o fac, la lectia cu Allan, si deseneze peste litere cate 0 floa- re. Jocul acesta o cucereste, iar Jui i se pare mai feml- ¥ nina » sdecdt altidatad o barbara“, ,,o panteista". Orgoliuk barbatese si poate chiar o dozii de egoism il fac pe Allan 8 se creada stipan pe sine ; ma stiam imun, simteam c& voi putea riimine deasupra jocului, implicat in eventuala ei pasiune, dar liber f. ‘ati de mine insemi, Urmaream jocek ei ‘cu multa luciditate', Altadataé, zvarlind o floare pe masa lui Allan, iar pe a doua si-o pusese in par — apo fuge. Ins a doua zi, cand cer avea, 0 aruncase pe fereastra | pentru a salva situatia) — cerce! floarea mea‘, ,,floarea aceea avea impletit wn fir din parwd meu". Noi eviropenii suntem gata si calificim aceste gocuri — candoare, copilarie — Insé pentru indianca sunt altceva, ,,semne“, hazard ce semnifica,. prefigureaz’ »destinul. Misterul se confine si in profan nu numai. i sacru. asta, Cand, intr-un stadiw al erosului picioarcle conform nei traditii ~ dal situ :,,Inexact | Maitreyi- era castigata ner yoluptatea ar ii, ne de ispita. Nici nu-si - abunei ce poate insemna pasiunea". tr tor, se produc mutatii Jipiiceala erotic’ (Tireased) a de- tei suspendé provizoriu jocul. Dar dupa aceea, jocttl_e re- a a in momentele de clevatie si fn fmbrati darwindu-mi nied nici o Leama. Jocurile Maitreyie’ tin-de mistic, Imbogitese pasiunea. Ritul eo credin{ei, nua inteligentei, M. ivey} -este ade miracolul ochilor, mainitor, picioarelor, Ma. |, si alingeau maini Allan noteazi in jurna~ Inchipuia pe nsi in stadiul dirmii- © restric vilualul mani brotic si are Ineredintat: erceazii i Ar fi veut si-] inheas A pe Allan-;;ca spe un sprieten’y, - prin ritualul ei solemn, thuzia ob{inerii absolutue. . Scanned with CamScannerELIADE 5 - S Fa i tinul aduce comuniuneg Plena Maitrey! insii Ana prutalitatea Iu! Naren a —— yea pe un frate“, ic ului. Apoi . je ,unive pases oer imprevizibilul, nefastul, stiferinta dezag mavents u tui, despartirea spatial. : spirituals eect Distincfia, intelectualitatea, ¢ Se eet nun oo racterizeaz pe Maitreyi. In fata unui ete tal ona 4 '€ tinut conferinte ,,Despre esenta’ peoetees 5 rts al ei p; cizeaza : ,a fost prea profunda“, ,,a vorbit de lucruri pre, chat . intime“. Mai tinuse gi alte comunicari, incat era cunoscut§, nate nu numai ca poeta. Fire predispusd spre visare si creati p) a a Pe incepe a scrie 0 noud carte de poeme asupra_,,iluziilor g re dar } mirajelor frumoase“. 7 panteist Maitreyi implinea la 10 septembrie 17 ani. Inginernl ‘Animisr™ a‘tinut s& sdrbatoreascd cu tot fastul ziua de nastere. Se coplesite ‘pare ca ,,varsta aceasta are un tile ascuns in India“. Sar- — ~ batoarea totodata si un succes editorial, aparuse volume) i-am spt . ei de versuri ,,Uddhitta", care fusese primit de presa ben- galeza ca o adevarata revelatie. Dymnul Sen tinuse sa in- Vite toata elita literelor si artelor din Calcutta, la aceasta ceremonie, venea tot ce are mai bun Bengalul, numai Ta- gore se afla departe, intr-o vi: in Europa. murile } mancart e& ea. Romanul] ilustreaz4 si caracterul nefast al pasiunii. ~ er Caderea e stranie, aduce supliciul, boala, martirajul. ,,Ni- Ma gan meni n-a iesit nevatamat din jocurile Maitreviei (N. Ma- _ nolescu). Khokha ii aduce, peste’ cateva zile, lui Allan (la ga- ati zeta unde se mutase) noua carte de versuri cu dedicatia servati ycdtre dragul. meu, céitre dragul meu“, iar la sfarsitul eb 7 scria ,,Adio, scumpul meu, n-am spus nimie ca si te Laca nal? pe tine Vinovat. Am spus numai cé m-ai sérutat pe frunte. oo Trebuia si spun ; era mama noastra si stia Allan priete. face de - nul pee, dragu] meu, adio ! Maitreyi*, , Rostts entru Maitreyi, “paradisul pier ima i A . eal pa lerdut rimane o ¢ ha tie, este dorit, cutat’s lesco; eH i 1 worn sit oe tuali mS ? Scop In eul sau, prin spiri- i- izare, In ciuda,, despartirij iale ¢ ‘© po selor violente, a suferintei dls parte ve Allan, a pederg c i a su 'sperate — Maitreyi isi faye: reste o mitolowi - S itreyi igi gtient iubine Pentrang A ti creatia aceasta emand din infini nobiec £4 este ,soare", | aeptt Paes “0 Ipostaziere sacra pentra seame + fi : ; pimiere Pr Scumpe“. Fiecare simbol alata + »Zeu de aur si din piel plode: ane unitan (somnifien surat celorlalte creeazi o vi seme! micantay; pentru ea Scanned with CamScanner»Maitrey: tle yuniversala gf ,sacri“ Antangibila", iv - . Dect, Manenta aspiratie spre absolut, ae ni ote Mircea Eliade, prin romanul ,,Maitreyi“, ,,a sporit ca unul seria miturilor erotice ale umanitiitii (Perpessicias). 3. CHABU _ Chabu este. sora, Maitreyie! plina preadolescenta, Chabu traieste intens evenimentele, printr-o hiperdilatare a eului siu. Pare iesité din copila- rie, dar prelungeste intr-un chip misterios si magic, jocul panteist »dragostea naturist-infinité pentru pomul . ei“, Animismul naturist plin de vraja ii determina o iubire coplesitoare, care e mai puternica decat trupul ei fragil 4 . »7> Chabu ma intreaba dac& pomul ei are suflet. Eu t-am spus c tofi pomii au suflet. —— Dar are ea un pom al ei? — Nw e clar pom. E arbustul din curte, acela cu ra- murile pe balustrada verandei. Chabu ii da in fiecare zi de méancare : turt si prajituri si firimituri din tot ce manan~ ei ea, La cei 11 ani ai ei, in Eram fericit si repetam in gind pantism, panteism, Ma gandeam ce documente rare am eu in fata. — Bine Chabu, dar pomel nu manénca turte. ~- Dar ew mananc ! rispunse ea foarte mirata de obs servatia mea‘, Allan, imediat coboara in camera lui, ,scrie in jam nal pentru ca ,descoperirea aceasta nu trebuie pier- duti“: ,,Revelatia a fost Chabu, un suflet panteist. Ne face deosebire dintre sentimentele ei si ale obiectelor (...). Poarte interesant“. . Avand o imaginafie creatoare, in planul fictiunity Chabu realizeaz’ o structur’ epicd si fantastic’, pe care. i-o povesteste Maitreyict. | zl i Chabu traieste o pasiune irafionala, vine din subcon- gtient ; ea nu igi di seama de ,,obiectul iubirii® si nici de noblectul geloziei“. ,T1 fubeste pe Allan firi si-si dea seama, si fragilul suflet, neputdnd suporta tensinnes os plodeaza“ (N. Manolescu). Se imbolniiveste de un fel ae dementia, prostratie, ew acte de violentai si tentative Scanned with CamScannerte; prin finistea. . aflat. nam asa, in treze. remptorie pent tot timpul in Scriitorul isi muleazi spontan, aproa féantric, fie in propozi nla ce bun 2, ir fraze ample, an granit : mic I", nViafa e dur nase si mor, intr- tocmai pentru ci - © viciata de ign Eliade), heme © sinucidere Corin Shei bhomati medtici, vracl, descint tort toda ,linistirii minfii lui Ch: bani Tak ail de buruieni framantata cu mi ne es tareata in crestetul capului. Ciudat yin alura ~ ei striga : Allan — dada" si de cate ori venea Allan ea 4 Ce-ai fiicut Chabu ? a Dar eu ce stiam ? intreba ea incerea: De ce plingi dada ? Tu de ce plir Coincidenta stra murit in aceeasi zi", tea definitiv de Bho nopti le petrecuse, ascuns in fa mina in odaia Maitreyiei“. ere. Forme care © continu deven © multiformi, “un cuvant pentr MIRCEA | ). Un fatum" abu In puritatea ei, Chabu a fost cea care stia de drago tea celor doi, eunelule loevend dutate, ci dintr-o sinceritate. 7 # Seas ei léuntrice care ar putea fi urmarea adevarulut le inelul de logodnai ; w— Ce-ai facut Chabu, ce-ai facut ? Biata fata nu intelegea nimic, d: &And, incepu si ea sii planga si si ma ea imi aplecasem ca, ipul editre trupui nestire. anie romantici se cand Allan Wwanipore: ,,dupi » Precizarea ru tragic, are ceva de I intunerie“. su pe arborescent »Maine, inai apar tire, 0 cf @ Integratit intr nti — dupit concept area de la balcon, eare nut req, an te actioneaza implacabiy, it ii puteam spune. (in as fa casei lor, spiondnd lu. @ — pentru concise, replici Cliptico, ta 7 dinamicii, dri 1 NAL Un unchi aq, prin cdntec* gi p Narenc livulgarea n-a facu a putut realiza in este contr Narenda { tla si dras erau cu a! véizindu-mi_ plans wte pe obraz, cict ci plapind si o lega: nd parca si se nei 2, produce: ,,Chabu a saptea zi) se despir. ce ultimele dou ortodox", Club, joa peste st « lapidara devine p sotlei sal premonitic : A fost} core str? . eluda. igestiv comunicare Aa tumultu ate poan Lu despre 1 pitatitats coagel ¢ nit expl masa \¢ ne de zori, §1 dispar, care s Viata e dureroasi : cultate | ‘antkaticd 1 fn si pe ch Mn ocean de ilud devine ia indiana. (Maree surprin: Scanned with CamScanner»Maitreyi* : 4. NARENDA SEN — _ Narenda Sen este simbolul autoritafii si fortei in plan Social, dar si in cel familial, Vointa lui devine lege, actio- ere energio, hotarat, interesat de realiziri si acte care rasfranga in directia scopului precizat de cl- ‘ Societatea de canalizare a deltei, Allan, tanarul en- » lez de 31 de ani, venit in India, I-a intalnit pe cunoscutul inginer Narenda Sen, mult apreciat in Calcutta pentru restigiul profesional, find chiar laureat la Edinburg, Allan are o dubla perspectiv’ a evenimentelor ; con- temporana si ulterigara. De aceca, personajul — narator (cel care a scris jurnalul, iar apoi fl rescrie ca roman) este contrariat de uncle a arente (ale incepulului), cand ‘Narenda Sen il atrégea, si de aspectul su fizic: ,,Simpa- tia si dragostea pe care le raspandea acest patron al meu, erau cucatit mai greu de infeles. Cel putin pentru mine. Narenda Sen cra un birbat seducétor, destept si subtil- instruit, plin de umor, blind si drept"; ,,aldt de urdt s inexpresiv", i si fata mare, ,,umeri inco- Voiati", ,,pantec diform", ,picioarele scurte“ ete. Narenda Sen este ,,brahman veritabil, cftusi de putin ortodox", membru fondator la Rotary Club, la Calcutta Club, joacd tenis perfect, conduce automobilul, mananea peste si carne, invita europeni la el in casa si fi prezin! sotiei sale, ciici ,are si fie incénlala”. Deci el depasise un cere stramt, incomod al existentei, unele norme le-a putut eluda. A acceptat cu viu interes vizita jurnalistului euro- pean Lucien Metz, care dorea sa scrie, la Paris, o carte despre India ; a dat multe lamuriri. Familia a dovedil os- pitalitate. Atmosfera a fost placuta, insA cand s-a varsat o ceasci de cafea (aménuntul vizeazA esenta), Sen a rabu'- .’ nit éxploziv si brutal : fetele alergau s& schimbe fete de masi- dar el nu. inceta s& le certe", punand in mare dif: cultate pe oaspeti; acestia ..nu stiau ce si facd cu mainile si pe cine sa priveasci". Episodul din ambianta domestic’ devine. reprezentativ pentru caracteru' acestui » persdna) . surprins realist, tipic, obiectiv, prin detaliu. Scanned with CamScanneras MIRCEA_ELIADE L-a introdus pe Allan intr-un spa{iu interesant si Pag munca, pe santier, cu un salariu mare. Apoj iy :a de a locui in casa familici sale, moti onant de oferit sans: r numai astfel va putea cunoaste viata sp' si nicidecum in pensiunile ocazionale ang] Fire ascunsi, nesincera nu i-a mirturis scopul siu, incdt acesta sa fie orientat spre o directie sii aiba dreptul opfiunii pentru destinul propriu. Naren, Sen plinuise sa-] atragé in mediul sau, pentru a-l adopta iar prin aceasta modalitate toata familia sai sc mute jy Anglia, De la Maitreyi, dupa ce sufletele Jor se impletisery intr-o dragoste mirificd, Allan afla: ,,N-au sa primeaseg niciodata sa fiu sotia ta. Fi te iubesc pentru ca vor sd fi ‘a lor, sa fii copilul lor’..Ei i-au dat indemnul clar, dar ea) na putut sA se apere : ,,Cata sia-1 iubesti, va fi fratcic tay si baba il va infia, si la iesirea la pensie ne vom duce cul totii in tara lui; acolo cu banii nostri vom trai ca un ray jah ; acolo nu e eald si nue revolutie, si albii nu sunt rai ca englezii de aici, si ne vor socoti fratii lor..." Traieste, cu méndrie legitima, bucuria elevatici spi rituale a fiicei sale, fiindcdi Maitreyi este creatoare sensi bila de poezii, publicate deja in volume (acum la cei 16> 17 ani), tine conferinte cu tematica estetica si filozoficd in fata unui publio distins. Ziua de nastere a acesteia a d venit o sarbitoare de mare rasunet in Calcutta si in Ben gal. Limitele sale se simt prin mentalitatea lui inexpug: nabilé, Nu este capabil de un efort rafional care aducd indulgenta umana, in cazul cuplului erotic: Maitreyi = Allan, Actioneaza fatidio, raul se dezlan{uic ca o reactl@ in lant. Niment n-a iesit neviitimat. Boala, disperaredy moartea igi pun pecetea; unitatea familici si demnitated au devenit precare, libertatea interioa’ echilibrul at dispirut, Acecagi soartii a avut gi cuplul erotic. _ Brutalitatea lui Narenda Sen a zdruncinat miracolul subi vraja feminiti{il Maltreyici, starea de har si trate aoe ee prin jubire gi prin creafia artis : Caracterul acesta de gef de clan care-si exercita vointt gi puterea auster in forme inexorabile au imprimat P Scanned with CamScannertale trebuic si ail ) 5 chipul sofici sale Srimati Devi Indira 0 atmosferg stranie, de cdldura si panic’, un zambet" aproape per- manent care-j exterior, fals, mascand mutilarea [duntricd. ,_ Sen a respins ideca convertirii Jui Allan la religra hindus’, spunindu-j ca religia nu se poate schimba fard consimtamantul celor din tara, cd religia sa e buna si ,,tre- buie Pastraté nu din convingere, ci din dragoste si res- pect..." Dect nu i-a oferit sansa sacrificiului pentru. dra- gostea Conceputa ca un miracol si ca o participare la or- dinea cosmica. Turnalul lui Allan deja inre, da ~Observ cateva traséturi Sinerului. E plin de el insusi, ¢ Se considera. Asti-ni gistrase 0 constatare ciu- murdare in caracterul in- de necrezut cat de superior* ‘oapte, pe terasa, mi-a cerut discret a- ménunte despre cocotele din Paris. Ar vrea sa Plece peste cateva luni in Franta, si-si ingrijeasca presiunea arteri- ala" Khokha ii relatase lui All bruta, a lovit-o peste fati, singele. A lesinat in od Proape goala tipa : I] iubesc, an: .Domnul Sen este o cu -pumnii pana a podid aia ei". au inchis-o in odai sii nu se mai poali cobori™ il iubesc sunt brute toti, sunt le (inclusiv d-na Sen), care + na chemat soferul s-0 b; & cu vergile in ta ei*. atea_prozei sporeste st prin tehnica inte- rari scrisorilor (Maitreyi, Narenda Sen) in fluxul re. flor jurnalului, Inginerul ritos, stabileste consi- deratii, ia atiludini, pune interdictii — intr-un stil, preci- Pilal : ,Dumneata e: ti strain si cu nu te cunose Dar daca esti capabil si consideri ceva sacru in viata dumitale, te rog sé nu mai intri in casa mea, nici incerci si vezi sat si scrii vreunui membru al famitied mete", Das mai incerci (vreo legiluri), voi face tot co-mi va sta in putere ca sii fii expatriat. Credeam cl vei avea bunu'- im sit arfsegli oragul acesta, Prin telefon am dat ordin site MAUUL Teruo care i ai det mut, & pleci indata Ingratitudines dumi- ‘to Limita", Mircea Eliade uncste directii spirituale. Prin G iar el nue vinovat. ce ave itreyi ti ou © si-ti ici salariul si in spiritul siu doud forte doud ide, Joyce, el este sincronic eu Scanned with CamScanner‘ritu) european ; prin interesul pentru mituri ey 4, > spiriiul et ' —_— i cnorm de generatia 8a” fuse cere in | dopirteazi raiara cu o neliniste fas ae ia gs ee vine “imnoire, cauti o nod defir tong, ome deschidere, po prin a trai sia da, in literatur’, o imp a ion capil la cea ce este experimental prin tg; (E. Simion). ~ 5. HAROLD f Harold apare in. antiiezi cu Allan, S-au creat, py aceste dowd personaje, niste polaritati ; indiferenta sii noranfa fat de specificul Indiei — interesul deplin i toate planurile (civilizatici, culturii, mituritoy ete.) penty acest univers difetit de cel europe, * spre viata superficiala de petrecer} eupat de cunoastere de sine sia lw ca fapt de divertismont — iubire, Inii ; iubirea conce ca stare de har, ca o vibra| ‘@ miracol al pu : , pratie a Suprafiresculuj : a, in spe rea vaga a rae himentutai istoric-revolutionar = pStrun| Bliad: erea sensuluj pry "4 " . ae fae Ui profund, ca stare de necesitate revendica| ‘it 7 ye eninta farasi, ou cay 5 | fanta fa Allan e uluit de brutatitane Sg Back care a devastiag tier ee & pe a ‘V Un ‘cartier Sikh copii b opers » i Osindea pe britoni ne? COP ba trage atunci am siete onl". In ‘revolta rane avi 1 Scirbit orion Mller an ’ tinfal Ta futuneet ortee alb Intalnit gq apt, 1 1a orice tory tt eMSlezese, ia Pasta dg conti In schimh, Harold, gq Aor Adus din art fa. velo, Ce Rant te eeMenea lucpiny $i era wrasian, "U putea nigh ne 1. ggg Hla ig NES aoa,” °* Fericit de fermen’ dea] imag hs i rhupt res ta in Ingiqt’ Mrturisesta aie ti Aco te o bon ‘alezs y e259 : Orice eurasiant zi ao incl ‘st Tesentim, Pte Haroid mat Dh tele : Scanned with CamScanner