yt dormi* : le, de dat Reluat in cea de-a dow stron, vrbul We moat, seria tie com ; Rel fe 1 cut obiectul nemijlocit legal eit me sf" 1 timplator spre celktlalt pol a sintors™ na int a ny Cesta gs s, ambele aflate, intre Eros gi Thanatos, ambele aflate, intte Eros : tg th Prin som i Diy! +t My semnul egal latent, ii (,sicriele de plumb“), plumbul Caracterizeay, ibut al morfii rte semnificativ, sub semnul i sat " ca a in universul Plumbului este Imposibi]y Com, sth, alt i oie aude, vede, aoa pul & Pe un a i a Ba i municarea propriu-zisd este exclus + oA striga impli : iment, dar — osibilitate a comunicéiii, ci si sublinierea Condit iH depart individu pentru care ,provincia' si 0 nemirturisig, Tost. lepiirta nig Utent “ay tear of : Nostale itrului devin in ultima instanf& repere ea majore, Din. 8a centru tan p tenfiale 2 fn ideea incomunicabilitatii, su, era cauzi, se accentueaza in poezie i ai Berindu ge ‘ larea conditiei de interlocutor a celuilalt. Se a, igul insusi isi evidentiaza in poezie semnificatii de o real§ Profinzn, el Berl ee putin, sete racelii pastratoare a formelor, ct ven ca si ploaia, acest frig distruge tocmai formele, . in ultima stro a poeziei, determinantul nde Plumb metaforic, fiind ,,un fel de ax al transformarii, prin Posibilitate in sens att propriu, cat si figurat* (Rodica Zafiu), lubire (a Sugestiva intoarcere), efemeritate a frumusetii vegetale (aripi) sunt in fond repere spirituale, consacrate, devine vig a dea fj inte MOT, aflat intr (Moti), inte, » fixate pri N acelasi clemen, saturnian. nLacustra Poezia a fost Publicaté in revista »Viata noux (in grupajul intituly Poezii), !a 1 decembrie 1903, A fost inclus’ in volumul Eul din universul Plumb salvarii in mod evident print pléngdnd"), totul Ca 0 garant materialitatea unei lumi completa epuizare a intimit Emblematics Pentru indi esentiala pentru esirea. din absenta unor relat esentiale ¢ unej Tealitaqi Subiective, in mai 152 Plumb, ului este pregatit pentru i tt-o redimensionare a simfurilor (aud materia ie ca cliberarea de si din contingent (si deci ée supuse descompunerii) Se poate realiza dupi 0 Ul materiej, fF Vidul bacovian, Singuratatea devine o condife planul realitatii (singuratatea implica tocm#! uTumea), pentru ca omul 84 se poata incredinlt re masurd un produs al imaginatiei. Scanned with CamScannercamdat wefindul® este singura modalitate de evadare din universul ian total lipsit de repere, anulate rapid de acea descompunere carac- | pa nd lumea Plumbului. In acest caz, verbul va duce este cat se poate de er! ificativ, capabil si scoatai in evident tocmai acest transfer al individului “ alt univers. in realitate ins&, universul imaginat / imaginar este el a Jasat sub semnul aceleiasi descompuneri inexorabile. Fiindc& locu- in Feustre raman doar iluzia salvarii (atat de uscatul incert si nedimen- inte cit si de acvaticul care, proliferand ameningator, ameninta lumea in snl ej intim’), din moment ce tocmai nelinistea nu dispare: ,,Tresar prin sont i mise pare | Ca n-am tras podul de la mal. Experienta fiintei, trebuie so menfionam, Se consuma aici in planul compensator, al visului si al iluziei, unde individul nu se poate sustrage totusi ameninférilor din planul real. Strofa a doua a poeziel transcrie in intregime o anumitd violent a gevaticului, 0 adevirata tortura la care este supusé o flint care a avut iluzia salvar si evadarii: Si parca dorm pe scanduri ude | In spate md izbeste-un yal‘, Semnificative sunt aici ,,parcd si ,ymi se pare“, ce exprima cat se poate de convingator idea c& fiinfa bacoviand nu se poate desprinde in fond de realitate, traind dramatic propria iluzie. Golul istoric si evadarea in timp nu pot oferi o solutie, caci eul se regiseste intr-un univers in care ,,pilofii, posibilul metaforic suport al rea- lului, se prabusesc, vizibil supusi aceleiasi descompuneri inexorabile: ,,Si simt cum de atdta ploaie | Pilofii grei se prabusesc*. Prima strofé este reluat& in final cu dou’ adaosuri nu lipsite de impor- tang. Esentiali ram4ne pentru omul bacovian permanenta neliniste (,,tre- sirind), iar asteptarea transcrisé printr-un gerunziu atemporal constituie un argument in plus in favoarea ideii ci incd se mai asteapti o solutie in interiorul unui univers el insusi definit sub semnul tarziului. nDecor“ fh tliat in revista ,,Arta din 15 martie 1904 sub titlul Funebra, poezia a clus’ in volumul Plumb. @ poo nt cares caracterizeazi demersul, Nicolae Manolescu a remareat felon ere) in vedere reprezentarea peisajului de iarn’ »puternic stilizata*. inctig criticului este c& poetul ,,nu descrie peisajul, ci fl organizears in % spond, doug tristturi opuse, albul si negrul, care nu au numaidec: ente in stricta lor realitate“. 153 Scanned with CamScannerY MBIT 228 é EVOLun, os "a Poze, clrora li se asociaza adjectivele ,albi” sj ee Ro, tagma decor de doliu funerar”, vin sé sugereze deprimarea, Singur}? Pet moar Atmosfera de trite prezent in aest decor dezolant gg tay tuati de versul liber care urmeazi strofei: In pare regretele plang sf ac aici auditiv. ae . Perppreca dea dun strofi visa este simbolizaté prin prezenta ya .parcului solitar”, si care apartine-planului exterior. Prin adiug, ii, wnegre” determinantului ,pene” si a altui epitet in structura ,.cu gta, amar ge insi in planul interior, béntuit de amariciunea neputintei ge. 42”, seme sufleteascd. De fapt, ,glasul amar” al piri anunt fayidic un ypjy CP ae ie accentuati de versul iberimediat urmitor stofei: vIn pare faye! fae Strofa a treia este constituitt dintr-un singur vers nou: ,,gj frungg °P2 Rey negre”, Ia care se adaugit tri versuri.~ relvate din primele doug stggt@® abe copacii negri”(strofa 1), wSi pene albe, pene negre” (Strofa a Tea) gf Copa funerar”(strofa 1), Ia flul acesta, poetul schiteazi din cdteva tuse agpe™°0t de SX naturi si insist asupra sti de disperare in fafa unui astfel de peisaj. Urge Geag ata ln parc ninsoarea cade rar” incheie aceasti viziune de cosmar, zipada au vers de a gugera imaginea mortii fntregului univers, cuprins de impiritia friguiy et Prin reluarea versurilor in ultima strofi, G. Bacovia fixeazi acest tt uniform, stresant tocmai prin banalitatea, prin insingurarea lui, sau prin fine Yi g existenfei umane, care trebuie si oscileze intre alb si negru — 5 Sip tele imp, lumi condamnate la o monotonie cenusie, la un spectacol primitiv, Prin intreaga poezie, autorul realizeazi un pastel modern, caracterizat; calitatea izvordta in primol rind din constructia simetric’, dominatt de reluiri, de paralelisme sintactice, apoi, din elementele de prozodie, fiuritont th & ritm obsedant. Totodata, ea este 0 operi poetic’ de imaginatie, contrasting Gl mul” pastelului clasic. . el. Cuvantul-cheie parc”, cele dou’ epitete adjectivale ale sale ,solitar” sj secu cuvantul-titlu decor”, cu doud determintiri din sfera semantic’ a nefiintei "qc dois si ,,funerar”, toate sugereazi un spatiu exterior lipsit de vitalitate ‘si un altul interigg pandit de monotonie, de singuritate. ‘ Opozitia ,alb'-,negru”, folositi ca antitezd, repetitie si epitet, se extinde deh copaci, parte componenta a decorului, la alte elemente ale realititii (penele pisirii,frun. zele) si astfel, poetul nu descrie peisajul, ci il organizeazi in functie de cei doi terme ai opozitiei. n general, albul creeaza impresia de ireal, de imensitate, dar la Bacovia sugereai nefiinta, pentru ci, in paginile semnate de poet, albul exprimi obsesii maladive. Atmosfera trista, apisitoare este intregita de epitetul amar” (,,glas amar”), cici astel Pasirea anunta sfarsitul lumii, cAnd in Parc se intorc sufletele mortilor (,,fantomele api’) Prin universul specific poeziilor sale, prin sugestiile create cu ajutorul structunor lingvistice tipic simboliste, la care se adaugi sentimentele apisdtoare, imaginile inspi méntitoare, George Bacovia este, asa cum afirma Nicolae Manolescu, singurul ca 2 coborat in Infern” (Metamorfozele poeziei). Vedeniile aduse la lumina zilei suat stati si tulburatoare, ca imaginile de la panorama. George Bacovia este reprezentantul cel mai dé seama al simbolisinului ne intrucat a creat un univers poetic propriu, cunoscut sub numéle de bacovianien ral femele si motivele specific simboliste (lumea orasului, a targului de provinl® aceste doud elemente, Scanned with CamScanner“one gACOVIA Y 229 Il ei cromantismul etc.) sunt abordate i vite S .) sunt abordate intr-o manieri aon wn et De esamoTie HiaaRPI TARE ane bef originala, afirmandu-si i acustra a aparut initial i . na: : erin Le parut initial in ne. 1 dit i oeripoi in volurmul Plumb 1 din’ 1903 al revistei .,Viata noua” si inclvs intesenta poeziei me 1916. Datorita valori ei, aceasta ete mu ahaa 0 2 ‘iene, sinteza é1 lirica, F nureprezinit wt ei simboliste romanesti ci, ci si manifestul si capodopera piel a concret, titlul denu an : is Pan specific’ epoci ve oe pe stalpi (piloni) la suprafata apei i et ett devine store. fn pan oferty, casa anne izolate, Ne astfel 0 mnetaforit °s termenul izolarea, rin spain Se ploaie ca element al dezintegriri si Le textulni, : tear tea potel ‘Tema gener? poeziei este sentimental singurit a eaneaie ajein | se agape teme adiacente securdare ~ ang al izoisi totale de lume. se austri, dezagregarea natura ines ages Sezai, Masih sete yeaa este alcatwith din pat stofe sare 0 structurd circular’, i gfe ei i final numai cual doilea vers movi Lt er race dé ae fica prin care se sugereazi punctal de . ind, tot asteptind”). Intre aceste dowd strofe spain tensive al anxiel im exprima direct 0 realitate material si spirituata se afld strofele a doua si a treia in s 5 i ca scent cade pe elemental simolc, pe un plan meditativ si abstract. in pose ex de fapt, dou planris unl exterior al naturii, si altul interior, al popritor tra, iar legitura dine ele se realizeaz printr-o serie de perceptii, de senzatii Franice. in felul acesta, sunt dezvaluite corespondentele specifice simbolismului intre fenomencle naturii si trairile interioare ale fiintei umane. Fh structura discursului liric se observa trei momente importante: intens, obsesiv, dureros, tulburitor, dezolant (strofa 1), un moment al trecutului, un trecut jndepirtat, primitiv, al genezel. “imbolizat prin Jocuintele lacustre (strofa ‘a Ika) $i momentul vidului istoric ce se ‘ntinde intre cele dow’ timpuri fundamentale (strofa a Ill-a). 1, concret — pie exist cel al prezentului trait - Strofa I contureazi prezentul si primul vers consemneazi un fapt banal eiderea ploii pe care poetul o percePe nuditiv (,De-atatea nopti aud plouand”), impre- ropti’). In schimb, versul al doilea, prin metafora personificaloar® aud materia plan- gind” trimite catre planul nic intrat in dezagregare, tn disolutie, catre imaginea dividul rimane neputincios in singt mito se revine la planul individual, la eul poetic insusi, care isi declari, tulburator $i direct, singuritatea (sunt singur” a a locuintelor pre locuintele Jacustre”). ‘Singuratatea este cea care” determin’ aceasta evadare in trecutul indepirtat, dintr-un prezent torturant $1 dezolant. ‘Astfel, odati cu strofa @ trun var in A as oaraarul posibilei dezagrees? (Si parcé d durile ude / fn spate mé iz! resiunii ape, dar si Sl rea de P . lumen exterioard (T' pers tas podul de Ia mal’) -Pcdul” este simbolul leg : + din iy eins, Si ine numai.di izolare, prin tragere Custrofa a Iil-as¢ tt 7 ent Sbsesiva a ploii si trecutul ; intre pr 7 fi remuti i fecta (,Pe-aceleast vl indepirtat al omenitii ste 0 identiale Fe i + odati cu €@ face loc sugestia ce4 a omului insusi, impus@ (axael sionant fiind nu fenomenul in sine, ci durata st permanenta lui obsesiva (,de-atatea c eantului in fata clruia in wuritatea sa. Prin versul ") si translatarea Sa fntr-o alt lume, ces hacustre (....si ma duce-un gand 1S , poetul patrunde jntr-adevar in lumea alucinanté a tecutului, dar traieste $1 i peste-un val”). a cea ranti, nelinistea, star t ‘pericolelor ce ar pl i j mi se pare J C ul de fa ma} a din afari, $i ¢4 vazuté ca factor destabilizator, 0 fort PUN a dului de lamal”. te ai Palizeazi un sal aan or ae pricina vidult S le gol istoric se intinde”: inte Fe orate i vremuri.ma Ba ai se stabileste 0" a i 4a dezagrega a sesc”). Acum, isi sie i puternicl a dezagree cystre din cau7a sae ys de praibusires a Scan ( ined with CamScannerEVOLUTIA POEZe, fa 4 saul exprim’ si spaima Ci poi. i titaten cAdcri ci fn negny BOL, spintegratonte ci, PO usul al doile etn diner ge NEL POT Gor vers a olen (Ay mates, urea eX stron io prin care se evidentiany QTteyi, seit pi rain vi sind") 68 eT AT aio ime pugivea lumii. $i repetarea cetgy® Says. Sana i pemaent ete SETS oagea Sa de lumea incoge ae ye anvie® ee ‘1 Pre ‘motive poetice Gpie simboliste 2 i are mente de nee = prin care Se ,CONCretizeagy>.~ NOgny reas poe ete A cles Pi etafor $i de simbe ot pi ie Toe 2 "et sore ani femele ment ta lacustts ior rivasit, debusolat, fnsingur 0 Jingind™. Ma tect un interior ravasit, sUrat, seine? ay pea rsitl semtimentele cult iN. Hse remarca, de asemenea, acuitatea «Pig, Oo nguritale $1 ibilitatea unui seismograf toate trayee' Srovizat de SingUurilale ie livie mregistrand cu Set lirie i st 5 pereutenzl astra " Toate acestea, Aste] tind” etc. sama ns, disolutia formelor el ¢O azolante, obositoare, sumbre ; ; dezolante, ober este si sonoritateatextulti provenité din masua 428-9 stay X aes siale terminate in ,Gtd”-CU substantvul ind” dia eee si Fin fina, cu micimodiici. Aceste rime accentuate, a $i aSonantele din ea aaa anal impresia pribusirii m gol, a unei cXderi pe ne c i ye moarte. ar ; / curgeri inexorabile SP oti nt ere pin ens ? 7 apartine simbol cin acustrd apartine simbolismului prin teme, Pi Bat deoeath si prin tehnicé, fiind ,una din minunile literaturii romane. Ecourile Unite aly spaimei, ale singuritatii, ale deznadejdii au incremenit aici intr-o expresie simpli, egal, ‘ibrind fn infinit. Un summum al poeziei”. (Ion Negoitescu, Scriitori modern, 1) Amurg violet Printre alte ,amurguri” bacoviene (Amurg, Amurg de iarnd, Oh, amurguri etc), poezia Amurg violet, publicati in volumul Plumb, contine multe dintre trisiturile lui George Bacovia cum ar fi coloristica intens’, obsesia cromatic3, impresia une realitati dezarticulate, a unui univers absurd, monotonia voita a imaginilor etc. a Preferinta pentru culori, obsesia cromatica se observa, in aceast situatie, inck din titlu unde adjectivului ,,violet” i se asociazi substantivului ,,amurg”, fntr-o sugestie a halucinatiilor, stérilor de tulburare, de alienare. fntregul univers este halucinatoriu intrucét amurgul presupune un clarobscur ce duce la o destructurare a realului, lao estompare si la un amestec al culorilor incat creeazii posibilitatea unei dominante cromatice — violetul. Senzatia acesta este accentuati si de reluarea sintagmei din titlu.cu adiugarea determinirii atributive de toamnd” la inceputul fiectruia dintre cele tel catrene ale poezii, Se repeti si ultimul vers al fiectrei strofe (,,Oragul tot e violet”) in ca ana acccasi culoare violeta ce stipaneste intregul decor citadin. { . ae Peetal itt jez a oxen orasul fhtr-un ,amurg de toamnd violet Ms fenomen halucinatoriu, Proape la modul ,,mecanic” senzatiile produse de un as Discursul liric prit : _ ‘ 7 i ‘nea, cimpul, stibunii, toate Rea (ai »Plopii”), strada (aici ,drumul”), Fi ae Unce,obsedante pri colort, diverse st deen ceo bund Ia realizarea unei. al » Glverse si dezarticulate prin elementele ce 0 compu" i: ,and”, ,sunt Singur”, ,,tresar” inelui: ,aud”, ,sunt sing axaonyel F ca si manifestarile ciudate ale naturij eS Dare stitutive, duc la realizarea une} atmege ft exterioare car * Seanned with CamScanner