lait . 4 ina f yeu si mint, sae a “quem yenisera CUV intele, apoi, cu ty ae . pqutasem stem aminiese o intin hi ease wp carte Si, pe e gandu a ¢ tinting, mai firesc, simfeam ca intra in rind ne gma data cand trebuia sii constat c§ ae ae e toate nenoro irile : in cine stie oe more ie 1 foe sit fi-o dai jos inaintonas, 4 ee § inainte de a ti sical pierzi vremea si oe ” ind-o, straduindu-te i eee va, patna ajungi sa o simti ca | de fapt, asta esti tu. MARIN SORESCU | ve generala. 1. Creatia — prezen ta lui Dumnezeu" Creatie — .balbaiala in fa tii romanesti — un nucleut { afirmatd origi | eului In universal spiritualit Marin Soresen, un calsie m viata, a clirui nalitate naste din polarizarea totului in micaul artistic. Creatia s draté tematio in cate 4 pind acum: poate fi inets “ona” (1965), «Para ‘iilogia Setea muntelul siani realizat va_ tipologil jeaiuiese cliserui™ si, Matca™, @! ; ; ow gubsumeazi oe etaforic. expriméind _ de sare" si se subsumeaz teatful sor nie — framantari suiletesti ee ale Astegie come i ew ou Medu- ae meters uclee __ Diblice, ,Pluta Medi co gh wExisld perv", ire, prin met hs ica Med ami Fini ionesicene. «Rae vEindccout TOReSIeeN féra, in comic absurd, OT spa} Shakespeare destsoard coala", w tree Mate pe scenaril einematogratice prec ; : 4 dramaturgic’ “at € expresh cositate, eae} me aigcursul oF1458 MARIN SORESCU : ului, a naratiunii, a esculy, cdind forma pocmului, a i Ui hare dramatizat in care inefabilul lemperaturiat@ x testi ¢ intact. Marin Sorescu eun nciutator, mn Tig Ahasverus: un strigator in pustie, ca Ioan i Botezzito insingurat bantuit de vedenii, ca Ioan din Patmos Micu). Creatia soresciana e sfericd si de aceea greu de mentat. Pentru a 0 intelege trebuie Considerat Poemy unicd specie cullivatd. Fie el in prozi, fie in poezie “in teatru; si trasdtura definitorie a poemului este ie jarea intre liric prin excelenta si epicul esential In po, , Sorescu ,,povesteste” ce i se intampla, lui sau altuia, care se doveste a fi, de fapt, o alti ipostaza a eului, Creatia, in general, e pentru autor »balbaiala in fata lui Dumne. zeu". iar literatura nu solilocviu demential, » deznadajduita cdtre un Demiurg surd. ca in po gheziene, Scopul scrisului nefiir mal, orice drum al creatiei soresciene transgreseaza sfera Strictd a literarului devenind ,o dozi mare de neliniste, de anxietate chiar’ iar niesele un wuict de intrebéri Puse $i nerezolvate". (D Micu) Emotia produss de opera sorese} estetica. Ba ridicg lectorul in punctul in mare ec municabi- lut si incominicabilul nu mai sunt contradicti Sorescu se Projecteaz’ in toate picselo sale ca 0 ex Presie a constiintei umanititit « adacd Tona si Paractiserul sunt eu — ca sii Paratrazez cunoscuta butac sunt Si teatruy meu isto fenuing revenind Ja starea defineste in ipos arumul infeleve, decum de sé © strigarg emele ar. ad inovatia de ordin for. vi nue de naturd — tot ew Asumdndu-si 0 identitate adam attorul insnsi se ic a Sibid@t-ontologic usnrdndu-ne Fort lh plese uct yorba nick ‘ mine, ei e vorba do now ada geen a 89 (din eare nagte creatiay este tocmay cin atxime oblectivain Dlectivare care Nag expresia la Tvelarea chintesentel omeneseutuj, ydtee Pe autor Aket I oper’ dupii o seorratie tent man gy Sorescan $e conto ered © cale de a lest din singuratat ruta el isi pro este cu tucrurile din fur. devening © si atunci se ~ POZE, critica st chiar pictura. Poezie, teatru, Scanned with CamScannerintt-0 posibilé clasificare a opere} Me observa ca un nucleu al originalitati i ponte eee din Sincle Polarizato, : care tot restul e compus din umbre (say figura ca a ne in spate ca in pfona’ . 1 tt ct PE'Un alt nucleu de originalitate e° oy tai sia doua: ,Exista nerv pe i, nenuma “ge deschide mereu ~*" Deschiderea larga ql treilea nucleu de ~ jn spatiu. in Isto vlad Tepes (y mea’, romanele si deri. (Maria Vod acest un, Nstituie teas le « phil persoanelor 1, Pluta Meduzei*, “Cad suri de jubire, Cuplul eu-tu* alti, spre lume, iz Sineluj spre multime reprezint§ - ginalitate si ea: se face in timp si si-n Univers, Dramele istorice -despre si ,A_ treia teapa"), »Lupoaica \ica se subsumeazii acestei deschi- san) i Sorc u adasta in tragic si-n sigal- nicie, in ironie si in liricd fiind o totalitate, indiferent ci cititorul 0 recepie sub forma poeziei, a teatrului, a ro- manului sau a orice altceva. Lumea lui e posibila doar fntru suras si ironie pur romaneasca, cu haind de batea- nism antonpannesc, iar pornirea spre surds se naste din _ Regarea tragedici. Su razinda, opera aspira spre Unu, spre esenta. Surasul lui Sorescu, al cérui efect e saga metafizicd aduce cu ironia socratica, dar si aici exista un paradox, - asa cum-existi in aproape toaté opera sa. El se naste din- tr-o detasare de siiuatie, unita, in acelasi timp: cu parti- “ciparea la acea situatie. Rezultanta e competenta ludica "A surasului devenit mod de a trai, de a wedes, dé Ss oa Noaste si a ,spune™ lumea. Oralitatea autora ne ~ Siea din vesnicul dialog cu. Sine. Opera 1 ate « nttagicul, sublimul, grotescul in plasa a unea ca el - Sithion). ‘Vorbind despre ras, Henri Bergso atu devine -8@ naste din interferenta seriilor, adic # Fo surasue tamplari, La Sorescu, rasul apare doar aia jntamplari se sil intainim la fot pasul, dar OU PT ou cele impo —-Raste el, ci din ciocnirile de lumi PS” erent merel. sibile. Th Jona’ motivul Iudic ¢ U8 FE a cicia, nu pane Antre inguntru si inafara, iar iret pee ‘ca persona), 24M SSe.personajul nici in fafa mortil: TON" ; Scanned with CamScannersurade amintindu-si dg tot, j besle more poscar ghinionist si chiar de mlttiy oe / Pat at ‘ait nee oi capacitatea de a restructura intreg bie? a 0 ¥ i umani. .a,octea muntelui de sare" poarts 5 Wee h “co? sogia » “ arta gy or ie wero: )setea de absolut" a autoruty; we fing Me ie : ror dale. Aceasti scte se elev in ekutareg nepota” Fs ge f fel oF iesiri, a unei explicatii, a unui sens, in abs al yo eo gna! ti care capaté expresia unui labirint pustiy si wal oe nl € E.Papu). A ieannt De ite yur € “Riceala" si ,A treia feapa sunt doug PieSe alerinn en dinir-o aglutinare de situatii asamblate re, ea ie" dintr-o agi ; POrtericests « pe ope! deci. departe de orice oanon al Gonstructig} deme al your? - aticg -ontlict gj fa Wextele sunt fara subiect, intrigd, farg punct culminant. Dramaturgul) — “cronicar asambleay, intortocheri caricaturale compunand tablouri de fre WP pe cate - ge'surprind ,eternul uman sub imperial Conditionitilg mest sau " geografice si istorice’ (D. Micu). : ’ Marin S Tema picselor e legatii de omul istorie, de condita ale eprodlc umana intr-nu anume timp si s , jar personajele sunt {ilanolescu), numeroase, umbre de eroi dc enit] simboluri. Amindowi |" piesele ancoreazi in vremea lui Vlad Tepes. Structura % diferentiazd : in prima ecroul © absent, in cealalti e td é _timpul in prim planul sce structura primeia e bina F contrapunctaté, urmarind cAr tuatia Bizantului, cant Confesitme : Pe cea a romanilor, jar in co doua e monolinet® Yap eu _ In ,Raceala" romanii su i statorricih Galion Confruntandu-se cu ei, in incercared Ki cd | gets " Prumos, Tete Tepes Si al instaura coma pe Ad Be Neat” trae rodlic, ates Gonfrunta cu etermnitatea. oirel alone typ Ste agicul grot levine Spectacol in spectaee de \Unan ransit gloria esc. Ea devine o imagine mi Ge dem fy in 3 Mundi". Samburele ej e profund. pils® dy 0 data efemeritatea miririlor. Cele dot vital € un simbol : cusca (ideea dé cae et. TUT existan es fe@Pa (un fel de cruce, ceva i A tential) in cea de-a doua. ° jruiil Cee wa feapa e departe de ideea reconstpl OSt legaty GcTS filosofic metaforizant. Atal be "de epoca Tui Viad ‘Tepes, incit fe? Scanned with CamScannerpolul impamanteniri ; le it smart acesta. a di ram *Teapa Mare @ i ; ‘i. Ramury hte ele voastre, Ostagij Mei noviizutre ne gt nid sunt Scosi din teapa, descantatj de ‘t iis 18 or speare™ esti Iam Wiral Shakespeare esle o meditatig “ Hcl {rtistului. Comicul de limbaj tana teen condi« VW orului negru. ee rome Spune ci piesa are in zona ,; marele Shakespeare isi serje Opera urmar. ‘ul eritio al lui Sorescu. Apropierea dintre ee tor si demiurg e izbiloare : artistul @ replica 4 : res a Demiurgului. mice per, Teatrul curopean a] anilor-5 uo personalitate de talic m ySelea muntelui de sare sunt opere dramatice in sone ui] nou pe care fl dau termenului Scriitorii. moderni de genul Beckett sau Tonesco: ..o ciutare spirituala" (6, Simion). Marin Sorescu urmeazii pe Tonesco sau Beckett fara a le reproduce maniera si cu atat mai mult filosofia', (N. Manolescu). 0/60 are in Marin So- ondiala, Piesele trilogiei 2. fona* Confesiune: ,Imi vine pe limba si spun ed Iona sunt eu” Martuvisirea {ui Marin Sorescu merge mai departe aCel care tri ra de Foe este tot Iona, omenirea fhleogi este Tona, daci-mi permite. Tona ¢ omul in con- -difia Tut umana, in fata vic fu fata mort ; Scrisi in 1965 si publicali in 1968, ,fona" face parte, itary de yParaclisorul" si ,,Matea" din trilogia »Selea Muntolui de sare, Dintre piirfile trilogie’ ,,«fona re Mal explicit poomaticii* (D. Micu). Aid, individ iy tn a rile unci cauzaliliifi exterioare’ (Marian seclnarl a recliserul", drama se destiigoari In lumea in ga: alte nitului tn care personajul s-a iuchis cu ie aleda. rétrele goale ale unci catedrale uitale.P po care sia 2 vremii, yechimea, Crede in misiune Scanned with Cam162__ MARIN SORESCU asumat-o gio duce la capat ey ctu ultima lumanare se stinge jsj aprindg fae de viu, ca un rug. ,Matca” are rept tg, Mi nuluj asupra stihialului, biruinta femej a bj nastere unui copil: desi Potopul o amenints ‘ de potop findndu-se de burtii, Orta ej ¢ maj. Pema tte 1, se poate sfarsi, ea nu se s irses| ick ~ »Teatrul su e, din pun - trale “traditionale, antiteatry ( marturisea in ,Jesirea prin . mi-a surds crispat si prea % Prefer prospetimea, chiar si . Intr-adevar, daca li se suprimz | de teatru pot deveni 0 carte ¢ »Iona“ este un soliloc dis" a caruj esenta izvoraste disimulatiy Sul absurd. Conotatiile merg pand la registrole Stilist tragedia Personajului are hain » dar mitul pag se vede intors in parodie. In esenta lui, personajul Lui Se. . Tescu pastreazi putine asemanari cu Personajul biblic: ee Pescar $i e inghitit de o balend, Piesa e com Tare simetrica Se afl afara, in nei. Claustrareg Sica dupa care s ; "_ ,Eveniment Be inghitit de de vedere | D, Micu), Ca tehn sional, ca 9x pi i 1 dramatic, un ide Se Prof de sub mong pusd din patru tablouri si are o desiigu. in primul si in ullimul ablou_ personajil al doilea si al irciloa in interiorul bale. ti modified bercepfiile, senzatiile, jar le © conduce viata sa est: imperfecta. ele" din \tona"" sunt simple : un pesct 9 balenai, aceasta © inghitita de alta si api ‘aredl cu disperare si scape din burtt interioru] ultimului chit si 7 j via. realize se sinucide eo vial Inserfia_absurdulul wh Tivilegiati a operei sore i it de crizi, iese din 4 Meetat irealitafi. / Cp conted 1 in, . re tabrteg Spirit care concep? ang Ravin 0 Prov uni, UM nei veg ‘unele ir tara di Wl bate una iy face p a diy inclu: Inti Subs Scanned with CamScanneri acest at 2 eo In care trhiege Perso- inistea cu care ele accept neobisnui gle Sm, curajul lor de a imbritiga si de a tri iunia, xcept a onpind, textul nu are cronologie precisa, jntriga in adevaratul sens al cuvantului .organiza- et tadalica, spatial — temporal a scriiturii (Marian Eons corespunzand dorintei de ilustrare a unei mito- F proprii omului contemporan, in, care tragicul dérizo- 'a| lipsei. de sens si Incomunicabilitatea reprezin- ordonate ale lileraturii \,absurdului*, Astfel se in- 13 la Beckelt, fonesco sau Adamov. Conotatfile tex- ; sorescian sunt diferite: instrainat de o viata fara ons, fona e solidar cu sine, ce] ajunge sa infeleaga eroa- sersavarsita de-a lungul clatoriet prin burtile balenclor. yemneaza esecul, dar istenta e inteligi- ia si in acest punct Si 1 de coitalti eroi featrului absercului Razbim noi cumva Ja lumina ~ Protagonistii tragedei sunt nisie avataruii ale unui Unie uman (in raport cu destinul). Trilogia pune problema me vesnice metamorfoze si curgerii lucrurilor si sinelui une le in altele. Totul devine ipostazi a lui Unu. caci ho- dintre om si lucruri ¢ fictiv. In Jona". lumea e, ca batena, deopotriva micro si macrocosm, multipticate a in alta, Integrarea obiectelor in universul poetic se ® prin exlinderca cului acaparator asupra lumii P 1 dimensiunile cosmosului. Obicctele si clementele sunt cluse in Sine si devin componente ale unui microcosm Isla flier’, imaginca conduce [a desi nu are conflict si nici intimpliri care eA — UPrinde are 0 problematicit remarcabilt ae ae Mitolo, le si fenomenul uman generalizat si ee: “dedupg®,® OMuUT contemporan (ambigu te, one latii, ironia ca stare de a fi) totul Scanned with CamScannerJ64__ MARIN SORESCU stunea filosofict a acestel tragedy; on vestru). : - tol George Steiner afirma oj declinyy : ma artistict este inseparabj] }o, at Ta i de seni Belg, logie si simbolic*. In Lona", Marin Soregety i blema de teorie a genului, de Viabilitate ." "ey 5 tah i tragediei — ca forma estetick, in featruy cong \ (Marian Popescu). temp! Poate simbolurile textului, chiar eontureaza dificultiitile condifici umane " luminoasé poezie. cronicar finlande, Ey ca personaj, esie in ultima i stan i ~“— fiecare regisindu-se in el’, : ae ia © eimy, Si Se soaigy ta 2 afirma os 10 faramy de Orie t 3. Personajul literar — Jona writ Statutul personajului e fixat de “SUSI Creatory] dase »€a orice om foarte singur, Iona vorbeste (Mat e susi, isi pune intre béiri si-si ‘ = Naimi t timpul ca si cand in scena personaje. Se dey — Dust bleaza'si se .,strange dupéi i sale interioare ; si trebuintele scenice’. Fiind ¢ in scend a rapor — Pus tului identitate — alteritate, ful piesei traseazé ecoul. : deja singuratatea monologala a@ personajului si. ideea sin — (Ba lui divizat. Iona este pumit d. r ul sau individ" te), dar el se dezminte, (etimologic : ce] ce nu se imp: caci existenta sa este plurala » teapta. use dedubleaza gi se aoe — (FF dupa cerintele vietij interioare si aci tragedie a i meu... . nari singurétiti ontologice reusvsie stergerea granitel _) . tre ,unul" si_multi', 2 it ad aa k icarctl, 8° CuPrinde in nume prin forma Timbfi vechi, ome e sel um seevodate ind ,,lo" semnifica ,stapan ai ei as i a iP ean al marii, pe de o parte (al exterioru = ee age Festelui in care se afl fal interiorului). Mort Pescari In dous, J de organizarea Scenicé : Scena e impi' 5014 — este. Gealania ne i ea reprezinia gura imensi mare" are Tona st jy'Métate — ana, niste cercuri facute aif R ci Beste cereu’ 2 eset Nepasdtor, . cu navot te Ro cimea’ din unt. E intors cu spatele, SP, teaty Es AU gurii pestenu} uriag, Langa él, Scanned with CamScannerea dau vesel: din. coi mony liva pes rare pegelul sone sta de vorba cu Aine in- jndu-se curentuluy de vorbe obignuite care pyancimile eatrului valori de exceptie. Mono- a og Se poarta pe diferite tome ; viaté, moarte, ecesitates constrangere $i face si fie auzite "a pescarului ghinionist, a calétorului pe ulti, textul dobindind astfel yalori polifo- m fundamental, integrand dialogul, mono- are si © reprezentare grafica adecvata : pu- 3 a textalui sub forma de replici spri nite de dialog: Una din problemele majore este cea 8 2 eu cine comunica, cum comunica, dacd eu adevarat comunicarea si pana unde. Pier- inseamna pierderea comuni — Nimic. — Pustielite. — Pustietatea macar ar ecoul... — (Bai = (Mai strigi od / + teapt na... — (Freedndu-si mi meu... — Nu mai e, s-a isprivil. — S-a dus trobui semi raspundéi: re ecou.) Bi, dar ecoul? « 0... (AS> and de seam’ ca ao jata si verifice phauiala.). I nile a pagubi.) Gata si cu-ecoul — Semn Besoin Ags! Poale « vreo cvisurd a (Explicativ.) Sa se termine odal mai now Juata de accu galigia de pe mar Po peltia cu dublut poate avea mai multe interpretari. agile ° Parle poate FF relatia Tall Pau, (existenta in ‘att expresionist (Ov, Crohmalnice!n®). elatia este de AG Scanned with CamScannerBee: opozifie, fiecare latura a du lui 4 concepere a eunoasterii. Omul ¢y burta balenei priveste critic lume, i. pera sabloanele, prejudecitile, falsitates, fe unei noi nasteri. Ipostaza Paty Fin” ® expresionist in ,,Fiul’ Ij Hasencle, de Ernst Barlach, unde i flictul Fiu — Mama, § dintre individ sj toa © alta interprotarc os lalt, a Sinelui, Dublul iui Iona « un peste si in burta Povestea eu omul inghitit d. numai o parte a Poy «=~ copere. ~buimac"", 5 ce wo A anzit o Pov . “My *ndu-se). E: “ Pescuia, tot as: ~apor, gal. gal" el mare si hats ] gpartd 12 a— §i ve = bine — Ce, gata? darea mal — Lea inghitit ee > daspaimantat) sig mai tesit el zdravain? fame’. — Cum sf jas? Dialog = PAi, te intreb gi eu, Poy esiea ce zice, ce ne invalal automatis che a NU stiu, c-am auzit numai partea asta, a-nldi, cat Repotrivit Ne invata clar ca poti fj inghifit de un poste. pe stare ‘sta puteam si nici n-o mai invat. 2 ene re Ce oogttlam aici, de ce-o fi mai pierdut vremea cu in Race m Camenij isj ie mpu: ruri care nu le fe at losese dupa inoare pa pul cu Jucruri ce fare, 0 Concluzi, antul £408 at a pigh oe ae cla S-a sg) -geaba, cuvantul fal ‘ "pt nu are iustificare. niece wee “jp lO Iona" ti x 7 a A Increder, me 8 Ureat o intreaga stare de a fia roman! in muta “eta pestoty; “py titatea Ini, hazul de “mecan Ala Sap Steluj iz] Ueneste in r4 a3 ste in ras: "A uitat sa m. il ia. (lar se Porneste pe ras). ‘Pa a Scanned with CamScannerZ Un grilar, ceva e frebui pus un gratar la intrarea in orj > 3 Be ord se bage nimeni intel cd ential sulie.. any TZ Citre peste). Bine, mdi mustetea te oo Ae ; sal adentt ca asta ns tea, se poate sd faci Dublul personajului devine tot atat de real ca origi- alu, pa chiar replicile isi schimba ponderea, dublul in- sresandu-se de lumea reala, a es Cred ca-l pandea de mult. (Reconstituind) Parca-1 yad pe raposatul = ma inghitise si, cu burta plind de mine, $e yetragea si el undeva si ma ferece. S8-i tihnesc. r —_ Satul, mergea asa, prin ap, cam distrat, si de ne- - plsditor ce era, dadea din coada. a — Precis didea din coada, Ca aga fac cand sunt si ei fericiti. pa‘astalalt, care-] pandea de mult... — Gam de cat timp? — Stiu eu cum o fi intre pesti ? Oamenii, ma rog, igh poarta Tanchiun’ si-o viata intreaga. — Bine, asta ¢ alta poveste. Noi, oamenii, darea mai dresatd, mai evoluata. — Dar dumnealui era peste gi nu mai putea de foame". Dialogul aluneca pe campul absurdului comic, lipind utomatisme verbale, clisee de oralitate in contexte absolut potrivite; vorbind despre oamenti inghititi de chit si des- se intreaba + ,Atuncl de ce-i pre starea lor de spirit, Iona si mai mandncii, daca n-are conditii 2. Imposbilitatea de a-s! crea conditia existen{ei saul a supraviefuirli fl duce cl gAn~ dul la cirabusit cu picioarele ,nerafiona) distribuite™ Si care, odata ajunsi pe spate nu se mai pot intoarce Ja po~ _ titia initial’, Exista o sinygur’i solubie + “boil pent reimpirtirea picioarelor“. De la ci busi gandul zboar’ a Progres si fleciireala inofensiva, © sii treaci wretner, Be — Mula in alt plan. Progresul | ¢ progres: >“ J conteste®. ‘te perelii palenei. Cand i tot limitala, de - Sapuci nimeni s § : c Sarge peretele intr in alld UM ar avem rab- Tona percepe lumea margin! Scanned with CamScanner168 MAKIN SORESCU pereti, Misearea lui ¢ Vesnicg fie e8 8 od ‘i Patrun ae agtere, cautare fie £4 ® pantec le | af Paty, 95 ci ie ci e burta balenei, tie an tary ny este ie wii oo ol punct de sprijin stabil, punctul de epaos ff Ca iy 8 gel lal de a fi trecut pe lang’ - »PUNCHUT sai de needy fy ij Can - mare ; ering jFig Mes t w— Em! Naiv ce Sunt! Poate am lreeus 08 ” Q 7 A gy Yo locul unde eram la-nceput, Vezi, trebuja say sou prt ca pe-dsta, Ma opream acolo si trétiam in contig ’®tny e col toata lumea. Nici hu-mi déideam Seama cj totyy ets, a bi a ¢, trebuie sé punem semne la fiecare Pas, si a Ce eae opresti, in caz de ceva, Sa nU tot Mergj inaintg we it gat te ratiicestj inainte, Pentru oj Marea @ jn Vesniog yy Bi prin care, pentru cg Pestele in eare Se alla @ tem ita sa, j as injeste dupa un ragaz, in scur| 22 In tim Si in a oar’ : ia, elemente care capita in rescian 9 indoter, a na @ F minare simbolici, Piesele trilogiet sunt Citatt asap on timpului metafizic, dar si a celui concret BMAN $i asap we jar Spatiului ; eo] exterior gi ee} interior (i vesnicg devenire) nag Trai Meditatij asupra tanjirii 1a fixarea infeleasi deopotriyg a ide a! Plinire sj limita. Fixarea, punctul de referinté, ¢ impo. ni Sibil de 8aslt, c’ici Duy mnezew insugi Ra un moment lat, ptinetw) de refe ' mamei, Viata ine§ Neniiscut real des plutesta we nor", fie sau, 1 rinté poate fi burta Game tatul, oF a, pe care Tona o invoe’ din neputin’ Voia de Certitudine, vies in Z ext eNormitatilo adasta tn ilogisme cu iz comie ¢ inviere Tasul @ Lrapunctat 6 un lirism Profund fragmentind rete dc iMtipocti ul discurs, devenit im Scull de apiirara in. fala tot nu {NVazigj de tragic, aspira firing {0a ating Sinonima cy Keerea, gi condlifia wmani apirg ca limit, tive, 9 ii ire in i ny tra sea ; Ogos, M. ; Persir ‘pare, singura Sun ) : iz fowl ot Cevantutut are o dubki referin{it ° Slo al Ty ‘gical lp Zaz intraren in moarte. " cen tui, lea g@ Fixeart de la inceput 4 magia cuvinttt, 9 Savin Sintra £m $1 luca @ Movie a convent bre: ing MM, “otputornte, Sepuine twmen dupii_ propria vo or Mi tg Pare bax © mie ga o Sta ec timpen te? I PC 84 tig (ray in mine, tie soeuthna 5 Scanned with CamScannera 4 a area 8 saleamul din fa i, Pre- mana 5 pleoapit toate lucrurile ee "ajo S01 es? © ting CU 7 mie 5 sting CO de langa pat, cuierul, tablourite, Restal uch me ese vede in jur, pani dincolo de stele, n-are -o iaw, Va arde in continuare, Si-am lasat sntirea mea, mdcar Ja soroace mai: mari, uni- 4 fie dat lumii de pomani, , ge reface firul, legatura cw inaintasii, iar 9 promisiune de o alti viata. De aicl ragé- ea e ca 0 PF x nea jrimisa intr-o sticla : minted “Mama, —~as serie —- mi s-a-ntimplat 0 mare ne- ire. i - ei Rugator, ‘ saltat) Mai naste-ma o data: ij nu prea mi-a iesit ea. Cai nu i se poate i _— Prima vial - gntampla insca dupa pofta inimii ? Dar poate a © doua cara ?...". a Jona @ wi personal simbolic, ¢ Vocea, logosul, ingro- © pat in. burta wnui hit si deci, perfect. indreptatit la ase | naste iardsi si iarasi. Esenta omuluj € Logosul. bE "Prag! » din sfortirile vesnic esuate ale omu- lui de a- ; conditia efemera. 1 ‘agismul acesta ma- | ret al destinului uman converteste esecul in sursa de crea- _ © tie saul, jntr-o alté ipostaza, neputdnd s& cunoas 4 nelimi- © tatu; omul e inviat de insi i puterea de a recunoaste neputinta. Invierea & simbol al autosuprimartl Jona ,In- neputinga, Tvl and strapunge burta primuli chit, dar invierea nui ¢ total, cunoasterea ¢ Timitata de ined un pe- rele de abdomen, va fi strapuns $1 acesta si nelimitatul tot nu se arata, ef ¢ necesitate. “A accede Ja libertate © © aspiratic vegnicé a omului. Toate orizonturile au limite. r La limita fiecdrui orizont ¢ all orizont, viafa devine 1. chisoar Fatume: ma mai exist doar 0 singh" solutic awe Stine total, posibitd : in_sine. Tone N cutit, si-si spintecd burla. ; Peer nneg teelul lui Marin Soreset sti sub som te fF tor de j ui mit intrupat in verb. EL ¢ prin ipl ed , Pandan eee iar valoarea sa ft © de sags, ‘stei, itologie de cuvan rn at 8 Blaga), ga, shrigahul nui dofel de cel express coy dar, ad, jar surasul care-] acompaniaz’ ¢ & Y ®t dand end in plans, cdind 1 1% oe ale Scanned with CamScanner smul depéFinalaf inlaturd opozifia viatii/mo, v-si reaminti cine este, Jona devine sale libertati si existente' acceptang , e (...) ca singura sa rafiune de a gi", Ge pas Fiecare ,,nastere“ din balena spint ’ sansa de a fi el insuisi. ,,Tdeca fundamentaly = tru a avea acces la un mod superior de exi. repetata gestatia si nasterea, dar aceasta ry ritualic si simbolic* (Mircea Eliade). Dorin Jona incearca abolirea timpului prin memori : mod de a cunoaste. Rememararea (ens i su) a, la Sorescu, intoarcerea Progresiva la pareurgand deva ndirstowe timpul" (M. Eliade, Tragismul personajului nu vine din Moartea sa, ci diy efortul de cunoastere pe care-]. face care nu poate are, decat o-singura directie de alegel Victoria si infrangerits sunt ambiguitati. ,,Adev. efie a lui Jona este de a fi luat cunostinta de sine, de forta sa: de aici inainte, e va putea fi ucis. dar nu ,infrant (N. Manolescu). id. si *. Chitul Chitul este un persona: in plan metaforic pestele ur simbol, este carcera vietii, € wspatiul in care ne este = petduit sii ne stribatem viata. Ideea liborifti c ihvore Co Fs poti misca asemeni lui Iona : * Trim ¢ n= (Aduce argumente). Po sii merg, rte, ary : = mers incolo. (Merge intr-o directice, pind se izboste limita), igo nloreindu-se, calm). $i pot si more sf incon. (Merge : acelasi joc). . — — Pot si merg unde vreati ~ Fac co vreau. Vorbese. : carga! Velem duct pots Si tac. Sami fin gura. (In Spiri . nearcoreast Se vrea liber, th amt 3, (OrPul (simbolizat de ‘chit) tl ‘ated peretilor abdomenului peste inten BUS CONdilia Timitaties la core ae larni sa transceadd Neearcé zad: 'D coea cy di »dincolot ‘ 4 fie cite © fereastra fy poco net ajunge si fie ct urta chitulut, omul nu ad c Scanned with CamScannerjimitirii. Chitul a fost inghifit de ‘i retii se multiplica Ja biter separa Pe 0 1 de imortalitate. “geea P rgonificarit chitului e& data de Jona. Incereind itele necunoasterii, Tona intreprinde vesnic de intelegere aproape wmana fata de Pay cate sechestrat. In flecireala lui cu Sine. mi este chit _,cumnealtit jTéposatu’ “ si-] alir sauclerest® Mii, mustefea’. Tesi di ‘ta pestelui, Jona are dezamigirea de aescoperi nchisoarea @ vésnica. Bimitarea ¢ totala © — Ma miram eu de ce nu sunt fericit. "(Ge suie pe movila de pietre). Ce vezi? — Orizontul. — Cee orizontul ala? — (ingrozit.) O burt’ de peste. = si dupa burta aia ce vine? — Alt orizent = Ce ¢ orvontul acela! ~onditia Tm a CMe aliuil 1 Pe A om — © burta de peste urn, i — Ta mai wita-le 0 data. (lona priveste, apoi isi aco- pera ochi cu P mele). . — Ceai vizut? — Nimic. — Nimic, ¢ Concluzia ¢ tragic’ + Trim si noi cum putem ‘TON BAIESU Rout si vifell” un. sir nesfarsit de burti*. »Toate lucrurile sunt pesti- jnauntru". lec sm continua in xiv. BP yn stotora pin’ de cont BLUl cu fante i ne implica afectiv si rel fae ‘antezia comic’ gi CU asiuned orali re Aoi ent suportabil, vedi 2a lem micul infern uman, apa" Scanned with CamScanner