Floarea Albastra

Poezia Floarea albastra scrisa in 1872 si publicata in revista Convorbiri

literare,in 1873.

1. Evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea poeziei studiate

intr-un curent literar, intr-o tipologie.

Poezia se incadreaza in romantism prin mai multe trasaturi: remele

predilecte (iubirea si natura, conditia geniului), motivele literare, atitudinea
poetica, amestecul speciilor, dar si antiteza pe baza careia este construita
poezia.

In primul rand in Floarea Albastra sunt asociate, in maniera romantica, mai

multe specii literare: poem filosofic, egloga si elegie.

In al doilea rand, poezia este o dezvoltare a unui motiv romantic de

circulatie europeana, intr-o viziune lirica proprie.Floarea albastra isi are
punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire, de
iubire pura intalnit si la scriitorul romantic german Novalis.

De asemenea poezia are o compozitie romantica, fiind structurata in jurul

unei serii de opozitii: eterniate-viata, masculin-feminin,geniu-fiinta.

2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat

La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca

natura vibreaza la starile sufletesti ale poetului.Floarea albastra apartine
acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradiziace, prezinta ideile
eminesciene din aceeasi perioada de creatie: Sara pe deal, Dorinta, sau in
secventa idilica Luceafarul, depaseste insa cadrul unei idile, pentru ca
implica tema conditiei omului de geniu care aspira la absolut.

Emblematic ptr tema iubirii si a naturii, cadrul natural feeric si protector

pentru cuplul de indragostiti se realizeaza prin motive romantice frecvente
in lirica erotica eminesceana: codrul, izvoarele, prapastia,valea.

Tema geniului este evidentiata prin antinomii.C in lirismul cu masti, eul liric
imprmuta pe rand doua ipostaze umane sau portrete spirituale, care se
asociaza celor doua lumi.Marcile eului liric sunt verbe si pronume la
persoana 1 singular”eu am ras”si a 2-a „te-ai confundat”.

Portretul geniului se configureaza simbolic din elemntele cosmicului,care

este simbolizat de culoarea albastra.Portretul fetei, fiinta telurica, este
perceput la inceput ironic pentru ca in finalul poemului, prin
asbstractizare,sa fie proiectat in ideal, fiind desemnat prin simbolul floare
albastra.

3.Analiza la alegere a doua elemente de compozitie si de limbaj ale

textului poetic studiat.

Titlul fixeaza simbolul central, un motiv romantic de circulatie europeana, ce

sugereaza aspiratia spre fericirea prin iubire. In vizunea romantica, se
confrunta doua moduri de existenta sau ipostaze ale cunoasterii:lumea
cunoasterii absolute, si lumea iubirii concrete a cunoasterii terestre.

Cele pasiprezece strofe alcatuiesc patru secvente poetice, prin alternanta a

doua planuri cosmic- terestru, in dialogul celor patru secvente poetice este
potentata de monologul liric al fetei.

Prima secventa (strofele 1-3) reprezinta monologul fetei care descrie lu,ea
rece a geniului,Poezia incepe cu reprosul realizat prin adverbul”iar”plasat la
inceputul poeziei.

In prima strofa universul spiritual in care geniul este izolat se configureaza

prin enumerarea simbolurilor eternitatii- mortii.Aspiratia spre cunoastere
absoluta este sugerata de metafora”rauri in soare”si de miscarea
ascensionala.Domeniul de cunoasterii guvernat de timpul infinit este definit
prin intermediul unor metafore cu valoare de simbol.

Avertismentul final, desi este rostit pe un ton sagalnic cuprinde un adevar.

Meditatia barbatului din strofa a patra constituie cea de-a doua secventa
poetica si prezinta reactia indragostitului la reprosurile fetei.

Secventa a treia contine strofele 5-12 este cea mai ampla.De aceasta data
fata adreseaza barbatului chemarea la implinirea iubirii in spatiul
terestru.Spre deosebire de a;te ideile eminesciene, aici femeia este aceea
care adreseaza chemarea la iubire: ea incearca atragerea barbatului in
paradisul naturii.

Cadrul natural se realizeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica

eminesciana, codrul, izvoarele,valea,balta.Natura de inceput de lume este,
in viziunea romantica un spatiu nealterat de prezenta umana.

Idealul de iubire se proiecteaza intr-un paradis terestru.Caldura zilei de vara

se afla in rezonanta cu pasiunea chemarii.Femeia iubita este o aparitie de
basm gratioasa.

Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea.

Ultima secvenra poetica strofele 13-14 contine a doua interventie a vocii

lirice masculine ce apare in strofa a patra si reprezinta mediatia barbatului
asupra iubirii trecute, pe care o proiecteaza de acesata datra in ideal si
amintire.

Daca in penultima strofa despartirea indragostitilor pare temporara, in

ultima strofa separata la nivel formal, printr-un sir de puncte de suspensiede
restul poeziei.Verbele la timpul trecut sustin tonalitatea elegiaca.Contrastul
dintre vis si realitate dar si dintre cele doua lumi.

Figurile de stil si imaginile artistice sunt numeroase:

epitetul,personificarea,comparatia,inversiunea,repetitia.

Muzicalitatea trista a poemului este sustinuta de elementele de

prozodie:rima imbratisata, ritmul trohaic, masura versurilor de 7-8 silabe.

Concluzie

Poezia Floarea Albastra reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din

etapa de tinerete, care anticipeaza marile teme si idei poetice dezvoltate
mai tarziu in poemul-sinteza Luceafarul.