0% au considerat acest document util (0 voturi)
688 vizualizări3 pagini

Floarea Albastra 2

Poezia Floarea Albastra de Mihai Eminescu prezintă tema iubirii și a condiției geniului prin contrastarea a două lumi - cea a cunoașterii absolute și cea a iubirii terestre. Poezia este structurată în patru secvențe ce alternează cele două planuri, iar simbolul central este floarea albastră care reprezintă aspiratia spre fericire prin iubire.

Încărcat de

Roberto Lino
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
688 vizualizări3 pagini

Floarea Albastra 2

Poezia Floarea Albastra de Mihai Eminescu prezintă tema iubirii și a condiției geniului prin contrastarea a două lumi - cea a cunoașterii absolute și cea a iubirii terestre. Poezia este structurată în patru secvențe ce alternează cele două planuri, iar simbolul central este floarea albastră care reprezintă aspiratia spre fericire prin iubire.

Încărcat de

Roberto Lino
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Floarea Albastra

Poezia Floarea albastra scrisa in 1872 si publicata in revista Convorbiri


literare,in 1873.

1. Evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea poeziei studiate


intr-un curent literar, intr-o tipologie.

Poezia se incadreaza in romantism prin mai multe trasaturi: remele


predilecte (iubirea si natura, conditia geniului), motivele literare, atitudinea
poetica, amestecul speciilor, dar si antiteza pe baza careia este construita
poezia.

In primul rand in Floarea Albastra sunt asociate, in maniera romantica, mai


multe specii literare: poem filosofic, egloga si elegie.

In al doilea rand, poezia este o dezvoltare a unui motiv romantic de


circulatie europeana, intr-o viziune lirica [Link] albastra isi are
punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire, de
iubire pura intalnit si la scriitorul romantic german Novalis.

De asemenea poezia are o compozitie romantica, fiind structurata in jurul


unei serii de opozitii: eterniate-viata, masculin-feminin,geniu-fiinta.

2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat

La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca


natura vibreaza la starile sufletesti ale [Link] albastra apartine
acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradiziace, prezinta ideile
eminesciene din aceeasi perioada de creatie: Sara pe deal, Dorinta, sau in
secventa idilica Luceafarul, depaseste insa cadrul unei idile, pentru ca
implica tema conditiei omului de geniu care aspira la absolut.

Emblematic ptr tema iubirii si a naturii, cadrul natural feeric si protector


pentru cuplul de indragostiti se realizeaza prin motive romantice frecvente
in lirica erotica eminesceana: codrul, izvoarele, prapastia,valea.

Tema geniului este evidentiata prin antinomii.C in lirismul cu masti, eul liric
imprmuta pe rand doua ipostaze umane sau portrete spirituale, care se
asociaza celor doua [Link] eului liric sunt verbe si pronume la
persoana 1 singular”eu am ras”si a 2-a „te-ai confundat”.

Portretul geniului se configureaza simbolic din elemntele cosmicului,care


este simbolizat de culoarea [Link] fetei, fiinta telurica, este
perceput la inceput ironic pentru ca in finalul poemului, prin
asbstractizare,sa fie proiectat in ideal, fiind desemnat prin simbolul floare
albastra.

[Link] la alegere a doua elemente de compozitie si de limbaj ale


textului poetic studiat.

Titlul fixeaza simbolul central, un motiv romantic de circulatie europeana, ce


sugereaza aspiratia spre fericirea prin iubire. In vizunea romantica, se
confrunta doua moduri de existenta sau ipostaze ale cunoasterii:lumea
cunoasterii absolute, si lumea iubirii concrete a cunoasterii terestre.

Cele pasiprezece strofe alcatuiesc patru secvente poetice, prin alternanta a


doua planuri cosmic- terestru, in dialogul celor patru secvente poetice este
potentata de monologul liric al fetei.

Prima secventa (strofele 1-3) reprezinta monologul fetei care descrie lu,ea
rece a geniului,Poezia incepe cu reprosul realizat prin adverbul”iar”plasat la
inceputul poeziei.

In prima strofa universul spiritual in care geniul este izolat se configureaza


prin enumerarea simbolurilor eternitatii- [Link] spre cunoastere
absoluta este sugerata de metafora”rauri in soare”si de miscarea
[Link] de cunoasterii guvernat de timpul infinit este definit
prin intermediul unor metafore cu valoare de simbol.

Avertismentul final, desi este rostit pe un ton sagalnic cuprinde un adevar.

Meditatia barbatului din strofa a patra constituie cea de-a doua secventa
poetica si prezinta reactia indragostitului la reprosurile fetei.

Secventa a treia contine strofele 5-12 este cea mai [Link] aceasta data
fata adreseaza barbatului chemarea la implinirea iubirii in spatiul
[Link] deosebire de a;te ideile eminesciene, aici femeia este aceea
care adreseaza chemarea la iubire: ea incearca atragerea barbatului in
paradisul naturii.

Cadrul natural se realizeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica


eminesciana, codrul, izvoarele,valea,[Link] de inceput de lume este,
in viziunea romantica un spatiu nealterat de prezenta umana.

Idealul de iubire se proiecteaza intr-un paradis [Link] zilei de vara


se afla in rezonanta cu pasiunea [Link] iubita este o aparitie de
basm gratioasa.

Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea.

Ultima secvenra poetica strofele 13-14 contine a doua interventie a vocii


lirice masculine ce apare in strofa a patra si reprezinta mediatia barbatului
asupra iubirii trecute, pe care o proiecteaza de acesata datra in ideal si
amintire.

Daca in penultima strofa despartirea indragostitilor pare temporara, in


ultima strofa separata la nivel formal, printr-un sir de puncte de suspensiede
restul [Link] la timpul trecut sustin tonalitatea [Link]
dintre vis si realitate dar si dintre cele doua lumi.

Figurile de stil si imaginile artistice sunt numeroase:


epitetul,personificarea,comparatia,inversiunea,repetitia.

Muzicalitatea trista a poemului este sustinuta de elementele de


prozodie:rima imbratisata, ritmul trohaic, masura versurilor de 7-8 silabe.

Concluzie

Poezia Floarea Albastra reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din


etapa de tinerete, care anticipeaza marile teme si idei poetice dezvoltate
mai tarziu in poemul-sinteza Luceafarul.

S-ar putea să vă placă și