STUDIU DE CAZ: SIMBOLISMUL EUROPEAN

Definitie -------Simbolismul a fost o micare artistic i literar

de la sfritul secolului al XIX-lea, care se opunea
naturalismului i parnasianismului (n esen parnasianismul
cultiv o poezie rece, impersonal, eliberat de afectivitate) i
potrivit creia valoarea fiecrui obiect i fenomen din lumea
nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu ajutorul
simbolurilor. Dei simbolismul francez a durat foarte puin, el a
fertilizat poezia modern, negnd gndirea tiinific,
raionalist.
Context------ Considerat din perspectiva socialistorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit
generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la
sfarsitul secolului al XIX-lea. Numele curentului a fost dat de
poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articolmanifest,"Le symbolisme".
Trasaturi-------raportul dintre simbol (semn, cuvant) si eul
poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci sugestia este o
modalitate specifica simbolismului;
- corespondenta dintre cuvinte si elemente din natura este
principala modalitate de realizare literara a poeziilor; de
exemplu: cuvantul plumb are drept corespondent in natura un
metal greu, de culoare cenusie, maleabil, care simbolizeaza
starile sufletesti sugerate de trasaturile acestui metal: greutate
sufleteasca, angoasa, instabilitate psihica, claustrare intr-un
spatiu fara solutii de evadare;
- muzicalitatea versurilor: fie prin prezenta instrumentelor
muzicale, fie prin muzicalitatea interioara a versurilor
- versul liber, ca noutate prozodica, rima fiind considerata o
simpla conventie, accentul punandu-se pe forma si ritmul
versului;
- cromatica este, de asemenea, fie exprimata direct prin culori

cu putere de simbol, fie sugerata prin corespondente (ex.

simbolul plumb = cenusiu)
-temele, motivele si atitudinile abordate de simbolisti sunt
urmatoarele:
teme: natura, contemplarea locurilor exotice, calatoria,
conditia eroului damnat, singuratatea eroului, boala, moartea,
timpul ireversibil, dragostea, visul, evaziunea din real.
motive: toamna, amurgul, orasul, ploaia, parcul, fantanile,
florile, parfumurile tari, instrumentele muzicale, drogurile,
cimitir, cavou, ninsoarea, cosmarul.
atitudini: spleenul(uratul existential,plictiseala provocata de
banalitatea realului), plictisul existential, dezolarea, indiferenta,
nevroza, dispretul, tristetea, melancolia.
-----Reprezentanti----Reprezentanii de seama ai curentului simbolist sunt:
-francezii: Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,
Stphane Mallarm, Jean Moras;
-belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck;
-germanii Stefan George, Rainer Maria Rike;
-spaniolii Rubn Dari, Antonio Machado;
-italianul DAnnunzio;
-romnii Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan Petica,
Ion Minulescu, George Bacovia, D. Iacobescu, Demostene
Botez.
Charles Baudelaire:
(1821-1867)
Ilustru poet francez,considerat (cu volumul de versuri Florile
rului), ntemeietorul poeziei moderne.Opera sa mai cuprinde
Spleenurile Parisului, Paradisurile artificiale i Curioziti
estetice (critica de art).

Metafora obsesiv a creaiei sale este abisul le gouffre, iar

coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: adncul,
oceanul, marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prpastia)
apar cu mare frecven n universul su poetic i sugereaz
stari de disperare, de aliernare i de cdere n absurd.
In prefata culegerii, Identificand pe Satan cu Pseudonimul
Hermes Trismegistus si numind plicitseala cea mai rea dintre
suferinte, subliniaza tonul general a ceea ce va urma:

Si le viol, le poison, le poignard, l'incendie,

N'ont pas encore brod de leurs plaisants dessins
Le canevas banal de nos piteux destins,
C'est que notre me, hlas ! n'est pas assez hardie.

Daca violul si otrava, pumnalul si arderea,

Inca nu au brodat a lor schite placute
Pe banalele panze ale destinelor noastre jalnice
Este pentru ca sufletele noastre, vai, nu sunt destul de indrasnete
Prefata concluzioneaza cu urmatorul blestem:
C'est l'Ennui ! l'il charg d'un pleur involontaire,
Il rve d'chafauds en fumant son houka.
Tu le connais, lecteur, ce monstre dlicat,
Hypocrite lecteur, mon semblable, mon frre !

Este Ennui! , ochiul lui umplanduse cu lacrimi spontane

El viseaza despre spanzuratorile din ceata narghilelei sale
Il cunosti, cititorule, acest delicat monstru,
Cititor ipocrit, asemanarea mea, fratele meu!

Stphane Mallarm
(1842-1898)

Printre operele sale cele mai reprezentative se numr

Irodiada, Dup-amiaza unui faun, dar i poemul n proz
Igitur.
n plan poetic, se produce o reinventare a lumii i a cuvntului,
proces pe care Mallarm l-a numit transpunere(transposition).
Ca i Baudelaire, crede c, prin analogii, poetul transcede
realitile cotidiene i ajunge la o esen ideal.
Imaginile recurente in universul poetic al lui Mallarme sunt
evantaiul, pasarea, oglinda, lebada.
Dup-amiaza unui faun
Le-a vrea, aceste nimfe, perpetue. Un duh,
Rozalbul lor, c pare-mi s joace, -ntr-un vzduh
Topit de somn. O umbr iubisem? Greu-mi dubiu,
Morman de noapte veche, sfrete-ntr-un conubiu
De crengi subiri ce, ele, crng nsui, spun c eu
mi druisem singur, vai mie! drept trofeu
Exsangua greal a rozelor n floare.

Paul Verlaine
(1844-1896)
Reprezentant de seama al simbolismului francez, preocupat de
muzicalitatea cuvantului, este autorul unor volume de versuri
ca: "Poeme saturniene", "Serbarile galante", "Cantecul bun",
"Candva si odinioara", "Intelepciune".
El afirma c arta nseamn a fi absolut tu nsui i formuleaz,
n versurile celebre din Arta poetic (1855), notele
caracteristice ale esteticii simbolismului: Muzica nainte de
toate; Sucete gtul elocinei; Nuan, nicidecum culoare.
Verlaine cultiva o liric a sentimentelor intime, a variatelor stri
sufleteti, ntr-o atmosfer crepuscular i vag.
Arta poetica

Ci numai muzica s-o desmierzi.

Precumpneasc, deci, vers impar,
Mai vag n aer, fr habar
Uure ce-i, tot uor l pierzi.
Nu te-avnta cuvntul s-l alegi
De nu i-e arma puin dispre:
Cntul de-i tern e cel mai de pre;
Precisu-i nepresis: privilegi.
Priviri ascunse dup-un voal,
Ziua ce tremur-n amiezi,
Stelele limpezi care le vezi
n cerul serii, autumnal!

------Elemente de noutate in muzica si pictura-----n pictur, curentul simbolist a fost marcat de afirmarea
impresionitilor i a postimpresionitilor universali precum:
Eduard Manet, Edgar Degas, , Paul Cezanne, Henri Matisse,
Vincent van Gogh. Cea mai directa continuare a simbolismului
plastic a constituit-o , la inceputul secolului nostru , stilul
Artnouveau, care a tratat teme si motive simboliste intr-o
maniera predominant decorativa. Acesta se bazeaz pe forme
curbilinii, sugernd, deseori, forme de plante i flori, aadar
este un stil puternic decorativ .
In muzica impresionismul , reprezentat de compozitori precum
Claude Debussy, Maurice Ravel se inrudeste cu tehnica
sugestiei simboliste. Estetica simbolist a afectat lucrrile lui
Claude Debussy. Alegerile sale de librete, teme i texte provin
aproape exclusiv din simbolism. Cea mai cunoscut oper a sa
Prlude l'aprs-midi d'un faune a fost inspirat din poemul
lui Mallarm: L'aprs-midi d'un faune.
------Etapele simbolismului-----Dup etapa de nceput, tutelat de Macedonski, n cenaclu
apar primii poei simboliti:tefan Petic, Mircea Demetriade,
Alexandru Obedenaru, Traian Demetrescu, Iulia C.
Svescu,Dimitrie Anghel.

A doua etap o constituie direcia pseudosimbolist din jurul

revistei Via nou, condus de Ovid Densuianu, care cultiv
programatic poezia oraului, n opoziie cu smntorismul
obsedat de universul rural.
A treia etap valorific inovaiile formale aduse de
simbolism,-mai puin nsi viziunea poetic- avnd ca
reprezentant pe Ion Minulescu.
A patra etap realizeaz sinteza temelor i motivelor,
contaminat ns de elemente ale altor micri literare,
expresionismul n primul rnd.George Bacovia, exponentul
ultimei etape, ilustreaz la un nivel artistic, superior
simbolismul, n primele dou volume, dar depete ulterior
coordonatele acestui curent.

--------Concluzie------,,Prin simbolism poezia noastra se modernizeaz , devine

contemporan cu peisajul liric occidental , capt o alt
fizionomie. ()simbolismul, in fundamentul su,reprezint mai
presus de orice o poezie de cunoatere prin intermediul
metaforei, alsimbolurilor si, mai ales , al emoiilor subtile :
olfactive si muzicale, ca i instrumentegenuine, spontane, de
intuire i descifrare a esenelor universului. Bote Lidia