ARTE POETICE ROMANTISMUL

y5n1no

Romantismul este o miacare artistic\ ai literar\ ap\rut\ la ^nceputul secolului al-19 lea
ca o reaciie ^npotriva clasicismului ai regulilor lui formale, fiind caracterizat prin
introducrea notelor de lirism, de sensibilitate, de imaginaiie, prin cultul naturii ai
tendinia evaziunii in trecut. Inclinare spre lirism spre visare spre melancolie.
Un concept cum este acela de romantism al clasicilor, pus ^n circulaiie de Emil
Deschanel, sau cel de clasicism al romanticilor, enuniat de Pierre Moreau, reprezint\
doar o tentativ\ nefericit\ de tulburare a graniielor ai aaa destul de fragile ai variabile
ale unui curent literar cum este romantismul. Ideia unui romantism al clasicilor care
trimite la Racine Shakespeare, Petrarca, Dante etc. nu este prezentat\ doar de Emil
Deschanel. Ea apare sub diferite forme ^n prefeiele cu un caracter programatic ale
scriitorilor romantici, ^n studiile acestora, ca ai ^n operele fraiilor Schlegel.
Se cuvine de asemenea, s\ preciz\m c\ prezenia unor “atitudini romantice” individuale
^n faia existeniei nu presupune ^n mod obligatoriu atestarea unei literaturi romantice
^n toate timpurile.
Miacarea ^n timp, suscint\ de graniiele de ^nceput ai de sfarait ale romantismului,
r\mane mereu deschis\, dat fiind ^n primul rand faptul c\ acestea sunt variabile de la o
iar\ la alta.

SENSURILE ROMANTISMULUI

Circulaiia sensului de romantism ^n diferite i\ri se integreaz\ ^ntr-un vast camp

semantic. 
F\r\ ^ndoial\ c\ romantismul ai-a justificat total ai ^n mod credibil existenia doar ^ntr-
un timp mai ^ndelungat. Pe m\sur\ ce literatura romantic\ se diversific\ de la o iar\ la
alta sau de la o generaiie la alta, sensurile conceptului de romantism deveneau ai ele
tot mai numeroase.
Educiia clasic\ a multora dintre scriitorii ai teoreticienii romantismului nu exclude
c\utarea unor c\i de conciliere ^ntre arta romantic\ ai clasic\, evidente mai ales ^n
cultura spaniol\ ai italian\.
Poezia romantic\ este o poezie universal\ progresiv\. Menirea ei nu se rezum\ doar la
reuniunea tuturor speciilor poetice ai la punerea ^n relaiie a poeziei cu filozofia ai
retorica. Dar din moment ce romantismul este o art\ a paradoxului, aaa cum credea
Novalis, totul devine cu putini\.
Ugo Foscolo ^i ^ndeamna pe italieni s\ cultive operele de istorie, literatura trebuind ai
ea s\ devin\ un uriaa tezaur de informaiii.

FUNCSIA ARTEI ROMANTICE.

Eroul romantic ^ai configureaz\ esenia uman\ ^ntre reverie ai fapt\. Exist\ ^n arta
romantic\ o puternic\ aspiraiie spre absolut. Exist\ ^n literatura romantic\ o v\dit\
preferini\ pentru st\rile de poteniare a spiritului. Aceste sunt relevate atat prin actul
creator cat si prin modul de comportament al eroilor ^n raport cu realitatea care poate
fi ai ea supra dimensionat\. Spiritul rebel al unor scriitori romantici face ca ei s\ poat\
venii uaor ^n conflict cu ordinea existent\ ^n societate aaa cum poate crea o stare de
dzam\gire ai retragere trist\ ^n solitudine. 
Vreme ^ndelungat\, unii sociologi ai literaturii, esteticieni ai istorici ai culturii s-au
str\duit s\ descifreze ^n patrimoniul at\t de eterogen de idei al romanticilor un anumit
numitor comun capabil s\ releve un coniinut social unitar.
Romantismul proclam\ libertatea ^n art\ ai ^n sensul deschiderii sale spre toate artele
viitorului.

Reprezentanii ai ROMANTISMULUI.

LITERATURA GERMAN|
-Friedrich Schegel
-Wilhelm Heinrich
-Novalis
-Clemens Brentano

LITERATURA ENGLEZ|
-William Blake
-William Wordsworth
-Samuel Taylor Coleridge 
-George Gordon Bryon

LITERATURA FRANCEZ|
-Victor Hugo
-Alphonse de Lamartine
-Stendhal
-Francois-Rene`

LITERATURA ITALIAN|
- Ugo Foscolo
- Ludovico Breme
- Ermest Visconti 
- Giovanni Berchet

LITERATURA ROMAN|
- Mihai Eminescu
- Alecu Russo 
- Costache Negruzzi 
- Vasile Alecsandri

Critica romantic\ face parte dintr-o mare devenire. Diversificarea ei real\ se va

produce abia ^n a doua jumatate a secolului al-XIX lea.