Sunteți pe pagina 1din 4

ARTE POETICE

ROMANTISMUL

Roma n tis m ul est e o mi[car e artistic\ [i literar\ ap\rut\ la


^ n c e p u t u l secolului al- 19 lea ca o reac]ie ^ n p o t riv a
clasicis m ului [i regulilor lui form al e, fiind carac t e riz a t prin
introd u cr e a notelor de lirism, de sensibilitat e, de imagin a]ie,
prin cultul nat urii [i tendin] a evaziunii in trecut. Inclinar e spre
lirism spre visar e spre mela nc olie.
Un conce p t cum est e acela de rom a n tis m al clasicilor,
pus ^ n circula]ie de Emil Desch a n el, sau cel de clasicis m al
rom a n ticilor, enu n] a t de Pierre Morea u, repr ezint\ doar o
tent a tiv\ nefericit\ de tulbur ar e a grani]elor [i a[a dest ul de
fragile [i variabile ale unui curent literar cum est e
rom a n ti s m ul. Ideia unui rom a n ti s m al clasicilor care trimite
la Racine Shak e s p e a r e , Petrarc a, Dant e etc. nu est e
prez e n t a t \ doar de Emil Desch a n el. Ea apar e sub diferite
form e ^ n prefe] el e cu un car ac t e r progr a m a t i c ale scriitorilor
rom a n tici, ^ n studiile ace s t or a , ca [i ^ n oper el e fra]ilor
Schleg el.
Se cuvine de ase m e n e a , s\ preciz\ m c\ preze n] a unor
“atitudini roma n tic e ” individual e ^ n fa]a exist e n] ei nu
pres u p u n e ^ n mod obligat oriu ate s t a r e a unei literat uri
rom a n tic e ^ n toat e timpurile.
Mi[care a ^ n timp, suscint\ de grani]ele de ^ n c e p u t [i
de sfâr[it ale rom a n ti s m ul ui, r\mâ n e mer e u deschis\, dat
fiind ^ n primul rând faptul c\ ace s t e a sunt variabile de la o ]
ar\ la alta.

SENSURILE ROMANTISMULUI

Circula]ia sen s ului de rom a n tis m ^n diferite ]\ri se


integr e a z \ ^ n t r- un vast câm p se m a n ti c.
F\r\ ^ n d oi al\ c\ rom a n tis m ul [i-a justificat total [i ^ n
mod credibil exist e n] a doar ^ n t r- un timp mai ^ n d el u n g a t .
Pe m\sur\ ce literat u r a rom a n tic\ se diversific\ de la o ]ar\ la
alta sau de la o gen e r a ]i e la alta, sens u rile conc e p t ul ui de
rom a n ti s m dev e n e a u [i ele tot mai num e r o a s e .
Educ]ia clasic\ a multor a dintre scriitorii [i teor e ticienii
rom a n ti s m ul ui nu exclud e c\ut ar e a unor c\i de conciliere
^ n t r e art a rom a n tic\ [i clasic\, eviden t e mai ales ^ n cultur a
spa niol\ [i italian\.
Poezia rom a n tic\ est e o poezie univers al\ progr e siv\.
Menire a ei nu se rezu m \ doar la reuniun e a tuturor speciilor
poetic e [i la pun er e a ^ n rela]ie a poeziei cu filozofia [i
retorica. Dar din mo m e n t ce rom a n tis m ul est e o art\ a
par a d o x ul ui, a[a cum cred e a Novalis, totul devine cu putin]\.
Ugo Foscolo ^i ^ n d e a m n a pe italieni s\ cultive oper el e
de istorie, literat u r a trebuind [i ea s\ devin\ un uria[ teza ur
de inform a]ii.

FUNC}IA ARTEI ROMANTICE.

Eroul rom a n tic ^ [i configur e a z\ es e n] a um a n\ ^ n t r e


reverie [i fapt\. Exist\ ^ n arta rom a n tic\ o put er nic\ aspir a]ie
spre absolut. Exist\ ^ n literat ur a rom a n tic\ o v\dit\ preferin]\
pen tr u st\rile de pot e n] a r e a spiritului. Acest e sunt relev a t e
atât prin actul crea t o r cât si prin modul de com p or t a m e n t al
eroilor ^ n raport cu realitat e a care poat e fi [i ea supr a
dime n sio n a t \. Spiritul rebel al unor scriitori rom a n tici face ca
ei s\ poat\ venii u[or ^ n conflict cu ordine a exist e n t \ ^ n
societ a t e a[a cum poat e cre a o star e de dza m\ gir e [i
retr a g e r e trist\ ^ n solitudine.
Vrem e ^ n d e l u n g a t \ , unii sociologi ai literat urii,
est e ticieni [i istorici ai culturii s- au str\duit s\ descifrez e ^ n
patri m o niul at\t de etero g e n de idei al rom a n ticilor un
anu mit nu mitor com u n capa bil s\ relev e un con]inut social
unitar.
Roma n tis m ul procla m \ libert a t e a ^ n art\ [i ^ n sens ul
deschid erii sale spre toat e art el e viitorului.
Reprez e n t a n ]i ai ROMANTISMULUI.

LITERATURA GERMAN|
-Friedrich Sche g el
-Wilhelm Heinrich
-Novalis
-Clem e n s Brent a n o

LITERATURA ENGLEZ|
-William Blake
-William Wordswort h
-Sam u el Taylor Coleridg e
-Georg e Gordon Bryon

LITERATURA FRANCEZ|
-Victor Hugo
-Alphon s e de Lamartin e
-Sten d h al
-Francois- Rene `

LITERATURA ITALIAN|
- Ugo Foscolo
- Ludovico Brem e
- Erme s t Visconti
- Giovan ni Berch e t

LITERATURA ROMAN|
- Mihai Emines c u
- Alecu Russo
- Cost ac h e Negruzzi
- Vasile Alecsa n d ri

Critica rom a n tic\ face part e dintr- o mar e deve nir e.


Diversificar e a ei real\ se va produc e abia ^ n a doua
juma t a t e a secolului al- XIX lea.
Florin Popu[oi
cls. a- XI a A