Proiect romana

Romantismul romanesc de D. Popovici

De la scoala:

Dupa ce se termina monarhia absolutista se dezvolta burghezia. Iluminstii vorbesc despre

contractul social, e prima data
cand se vorbeste despre egalitate,fraternitate(in revolutia franceza),(E primul pas spre
modernizare)
Romantismul – prima jumatate a sec 19

Perioada pasoptista
in literatura se incadreaza intre 1830-1860. Poezia perioadei pasoptiste este baza poeziei
romane moderne. Cei mai importanti
poeti au fost: Ion Heliade Radulescu - Zburatorul (fundamentele literatura romana), Grigore
Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu,
Andrei Muresanu, Gh Asachi, C. Bolliac, Vasile Alecsandri; Poetii pasoptisti prezinta in poeziile
lor ideea patriotismului.De
asemenea unele texte sunt o critica a societatii contemporane (in special Grigore
Alexandrescu)
Vasile ALecsandri Pasoptism-publica poezii inspirate din lit populara; cele mai cunoscute texte
sunt publicate in urmatoarea perioada.
Prozatori: Vasile ALecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Nicolae Balcescu;
Literatura pasoptista este o literatura romantica, dar apar si elemente clasice.

Revista Dacia literara a aparut in 1840, doar in 3 numere, aparea la 3 luni o data; este fondata
de Mihail Kogalniceanu si a avut ca scop principal publicarea productiilor literare originale din
toate cele trei provincii romanesti; 30 ianuarie 1840(prima data cand a aparut); Revista este
considerate embrionul miscarii culturale pasoptiste pt ca a impus niste directii clare pt
fondarea unei literature autentice; rolul de indrumator cultural – M. Kogalnicianu care in
primul numar al revistei publica un articol introductiv numit “Introductie” care devine
programul romantismului romanesc; in acest articol sunt precizate urmatoarele idei:
- combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre: din introductie “darul imitatiei e o manie
primjedioasa la noi, omoara duhul national.” Se propune inlocuirea alf. Chirilic cu alf. Latin
(incercare esuata; acest lucru se va intampla in perioada junimista)
- kogalniceanu indeamna scriitorii sa se inspire din istoria nationala, din frumusetile patriei si
din folclorul romanesc (aceste teme sunt prin excelenta teme romantic)
- literatura critice si sa satirizeze viciile oranduirii feudale si moravurile societatii
contemporane;
- este necesara o critica literara obiectiva “Vom critica opera iara nu persoane”;
Este prima data cand se discuta in cadrul cultural romanesc despre realizeaza unei literaturi cu
specific national si despre necesitatea unei limbi unitare
Revista dacia literara este importanta si pt ca a fost locul in care au publicat cei mai importanti
scriitori ai perioadei; grigore alecsandrescu, costache negruzzi, vasile alecsandri; (cea mai
valoroasa nuvela istorica din litearatura romana alexandru lapuseanu de costache negruzzi)
Caracteristici ale romantismului:
Romantismul a aparut in Europa la inceputul secolului al 19-lea si au existat 3 tipuri de
romantism European: romantism apusean (pana la 1830, a fost antiluminist, contemplative
egoist), romantism apusean (de dupa 1830, pana la 1860, a fost titanesc, active, socializant,
umanitarist), romantism rasaritean (idealist, national); Romantismul romanesc apare relative
tarziu pe la 1830 si se prelungeste pana la 1885, critica literara vorbeste despre trei etape ale
romantismului: 1830-1840 preromantismul Vasile Carlova; 1840-1860 romantismul pasoptist
(miscarea romantica se contopeste cu lupta de eliberare sociala si nationala(cele doua
evenimente istorice, unirea pricnipatelor 1859, revolutia de la 1848), 1860-1885 perioada lui
Mihai Eminescu care reprezinta sintetic romantismul romanesc
Trasaturi romantism:
1. Egotismul –constiinta imperativa de sine insusi
2. Asumarea individualitatii – originalitatea
3. Valorificarea folclorului si a miturilor
4. Cultivarea sensibilitatii, a fanteziei creatoare in detrimentul ratiunii lucide
5. Evaziunea in trecut vazuta ca o alternativa a realitatii obiective de care romanticii sunt
dezamagiti; aceasta evaziune se realizeaza de obicei prin vis
6. Onirismul
7. Nocturnul
8. Stari specific romanticilor sunt: reverie, contemplatia, meditatia, revolta
Temele romantice:
1. Conditia omului de geniu
2. Istoria nationala (trecutul glorios este de obicei pus in antiteza cu prezentul)
3. Iubirea (care de obicei este insotita de tema naturii)
Retorismul limbajului consta in utilizarea figurilor de stil retorice car accentueaza starile,
sentimentele primare (interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica) Invocatia
retorica consta in invocarea unei personalitati sau a unui concept general uman; figura de
stil specifica este antiteza;
Personaj romantic- personaj exceptional pus sa actioneze in imprejurari exceptionale; este
construit in aniteza cu un alt personaj din text; are un caracter labil trecand usor de la o
stare de spirit la alta complet opusa;

Din carte:

Ce este romantismul?
 Definitia romantismului s-a dat in mod obisnuit in legatura cu clasicismul si cu
realismul. Raportata la aceste doua curente literare, romantismul se caracterizeaza ca o
literatura a sentimentului si a fanteziei; apare ca o violenta descatusare a sentimentului, dupa
marea revolutie franceza.

 In opozitie cu romantismul, realismul porneste de la intuirea realitatii obiective

 -//-, clasicismul opereaza cu o lume care pastreaza contingente cu lumea obiectiva, dar
care este totusi o constructie a ratiunii omenesti.

Ca curent literar:
Pentru ca romantismul sa devina un curent literar era nevoie de o anumita evolutie a
societatii, care sa permita generalizarea unor anumite stari sentimentale. (de aceea
romantismul nu a aparut simultan in toate tarile Europei).
- In literatura franceza – in primii ani ai secolului al 19-lea.
- -//- romana – al treilea deceniu al secolului trecut. (asa de tarziu pt ca am avut o evolutie
lenta a starilor economice, sociale si culturale); pacea de la Adrianopole si asigurarea libertatii
comertului in Marea Neagra au creat conditiile material necesare pt a dezvolta romantismul.
In al doilea rand, trebuia sa se intre in contact cu literature romantica si preromantica straina.
Preromantismul romanesc care ia astfel nastere este lipsit de putere creatoare. Impletindu-se
adesea cu romantismul si contopindu-se uneori cu acesta, el va cunoaste o epoca de
recrudescenta dupa 1848 si va constitui o atmosfera pirelnica pentru inceputurile poetice ale
lui Eminescu. Contactul lit. romane cu romantismul oglindeste o dubla orientare:
I. Indrumarea catre romantismul occidental
II. Lit. romana gaseste sprijin in lit. rusa (Puskin si Lermontov contribuie la randul lor la
imbogatirea continutului lit. romane)

Romantismul este strabatut de doua curente contrarii care se vor manifesta statornic:
1. Romantismul depresiv – viata sufleteasca se realizeaza in linie descendenta si se
incheie in reununtare. (o prelungire amplificata a literaturii preromantice)
2. -//- progresiv/revolutionar – ispitit permanent de imaginea ideala a societatii
viitoare; combate cultul excesiv al ratiunii asa cum era el practicat de literatura
“Luminilor”, prelungeste totusi si fructifica anumite trasaturi ale acestui curent

“romant” (lb franceza veche) provine din “romanticus” (lb Latina tarzie)
 In limba engleza, termenul este atesat pentru prima data in 1659, sub forma de
romantic, in legatura cu cuvantul francez romance.
 Din limba engleza, termenul trece in limba franceza unde apare pentru prima data in
1675; cuvantul dobandeste o larga dezvoltare  In 1698 este acceptat de Dicitonarul
Academiei Franceze, ceea ce ii oficializeaza existenta.
 In lb germana, termenul este mentionat pt prima data tot in acelasi an (1698) sub forma
de: romantisch
 Isi specializeaza sensul
 Naratiune poetica in versuri -------------------------------> Naratiune de imaginatie care
poate fi redata in versuri/proza ------------> Naratiune de imaginatie scrisa exclusiv in
proza
 Se aplica tablourilor din natura si artei gradinaritului, avand semnificatia generala de
pitoresc; astfel un peisaj romantic va insemna peisaj pitoresc

Romantismul accentueaza factorul subiectiv; scriitorul romantic nu este satisfacut de

realitatea obiectiva, el cauta sa depaseasca aceasta realitate, e in cautarea unei patrii idale.
Tentatia spatiilor nedefinite si dislocarea scriitorului din present constituie un caracter
fundamental al romantismului.

In jocul forelor sociale, burghezia detine intiietatea si, odata cucerite marile pozitii
economice, aceasta va porni la cucerirea pozitiilor politice. Aceasta corelatie se manifesta si in
domeniul spiritual. Din acest domeniu, vom urmari fenomenele vietii literare, care au avut
importante consecinte chiar in secolul urmator.

Sfaramarea echilibrului clasic -> ivirea a doua curente opuse: “Luminile” si preromantismul.

 Literatura luminilor are ca trasaturi esentiale rationalismul si combativitatea

revolutionara, care au dezvoltat multe pejudecati ale timpului si au deschis cai noi
progresului social.

 Literatura preromantica este sentimentala , despresiva, obosita, poezia in special

traducand situatia calselor sociale in curs de lichidare, a aristocratiei mai ales. Termenul
de preromantism a fost utilizat spre a desemna formele incipiente ale romantismului, cu
alte cuvinte literature sentimentala a secolului.

!! Sfarsitul veacului al 18-lea si inceputul celui urmator converteste opozitia antic-modern intr-
o noua opozitie, in care termenii capata o mai stricta precizare si anume opozitia intre clasic si
romantic, in care notiunea de clasic se aplica antichitatii, iar cea de romantic se aplica
timpurilor moderne. Termenul romantic ajunge in felul acesta sa desemneze global epoca
moderna a literaturilor. !!

1. Notiunea de antic (clasic) a fost gandita in opozitie si cu aceea de medieval (gotic) ceea
ce a rezultat ca prin romantic sa se inteleaga medival (gotic)
Cercetatorii timpului credeau ca arhitectura  opozitia: clasic-gotic cu
gotica este o creatie a popoarelor germanice romanic-
germanic
  Clasic insemna romanic
 Romanic insemna germanic

2. Pozitiile pareau sa capete astfel o relative conturare, dar demonul eitmologiei a

intervenit si el a stricat intregul aranjament -> Nu se putea face abstractie de faptul ca
romantic apartine totusi familiei de cuvinte derivate din romanus si este strans inrudit
cu romanic, asa ca, prin romantic s-a inteles romanic, iar clasice sunt cele germanice.

3. Poporul roman care a dezvoltat o literature clasica, locuieste in sudul Europei.

Popoarele germanice traiesc in nord.
Clasic = romanic 
Romantic = Germanic

 Clasic = sudic;
Romantic = Nordic;
4. Popoarele neolatine sunt romantice.  romantic = sudic;
Popoarele germanice sunt clasice  Clasic = Nordic;

In cursul revolutiei franceze, un numar destul de mare de adepti ai materialismului

au pus bazele unei noi religii, care se chema theophilantropismul (religia omului care si-a
pierdut religia si doreste sa si-o regaseasca). Aparitia acestui fenomen dovedeste trebuinta
adinca sufleteasca a unei noi directive a veitii sufletesti, zbuciumata de evenimentele
revolutiei.

Marile initiative culturale

 In tarile romane, evolutia societatii este rapida in prima jumatate a secolului al 19-lea.
 In Moldova si Muntenia, brughezia intra masiv in actiune si faptul acesta face ca
interesul literar principal sa se deplaseze din Transilvania asupra celor 2 provincii.
Stradaniile Transilvaniei se concentreaza asupra luptei pentru culturalizare si asupra
luptei politice, care se va duce in sec al 19-lea si care va absorbi toate energiile pt o
lunga perioada de timp.
 Progresiva latinizare a limbii are drept urmare impiedicarea manifestarilor poetice
libere.
 Lupta pt. cultura este prezenta si in Muntenia si Moldova, unde se desfasoara insa in
directii diferite. Instrumentul cel mai important este presa. Presa are rolul de a ne ajuta
sa reconstituim imaginea societatii timpului si contribuie in mod essential la revizuirea
conceptiilor, la purificarea mentalitatilor.
 Ideea socialista a jucat in viata sociala romana rolul unui ferment active, ea a modelat, a
stimulat si a pregatit societatea romaneasca pentru primirea unei noi forme de viata.

1. (1829-1859) Primul ziar apare in 1829 la Bucuresti si e intitulat Curierul romanesc; apare
sub conducerea lui I. Heliade Radulescu si a lui Constantin Moroiu, pana in 1 aprilie
1848, cand evenimentele premergatoare revolutiei vor determina suspendarea lui;

 In 1832 apare ca supliment o Foaie oficiala a statului;

 In 1836 apare un alt supliment Muzeul national (publicatie literara si industriala)

2. (1829-1858) Tot in 1829, dupa aparitia Curierului romanesc, apare la Iasi o gazeta
politico-literara, Albina romaneasca, condusa de Gh. Asachi;

 Isi schimba numele in 1850 -> Gazeta de Moldavia

 Alauta romaneasca (1837-1838) sub conducerea lui Asachi si cu colaborarea lui
Kogalniceanu

3. In Transilvania, prima gazeta romaneasca este Foaia duminecii, editata de Ion Barac, in
1837, la Brasov;

 Este continuata in acelasi an de o alta publicatie, Foaie de saptamana din Transilvania,

aparuta tot la Brasov, sub conducerea lui G. Barit; aparuse fara a avea aprobarea
autoritatilor, asa ca singurele 2 numere aparute au fost confiscate
 In anul urmator,1838, aceasta publicatie este inlocuita de Foaia literara, scrisa tot de
Barit la Brasov, care ulterior cedeaza locul publicatiei Foaie pentru minte, inima si
literatura (revista in care se concentreaza activitatea literara a scriitorilor nu numai din
Transilvania, ci si a celor de peste munti;
 Pentru discutarea problemelor politice, G. Barit face sa apara la Brasov, in 1838, Gazeta
de Transilvania

4. Gazeta Teatrului National – apare la Bucuresti – 1835, sub conducerea lui Heliade este
organul de publicitate al Societatii Filarmonice

5. (1835-1848) Curier de ambe sexe de Heliade – publicatie cu caracter complex, in care se

dezbat probleme de limba,literature,educatie si chiar chestiuni de ordin casnic.

6. (1836-1837) Curiosul de Cezar Boliac apare la Bucuresti, este inchinata in special pt

problemele de literature;
7. Revista Dacia literara a aparut in 1840, doar in 3 numere, aparea la 3 luni o data; este
fondata de Mihail Kogalniceanu si a avut ca scop principal publicarea productiilor
literare originale din toate cele trei provincii romanesti; 30 ianuarie 1840(prima data
cand a aparut); Revista este considerate embrionul miscarii culturale pasoptiste pt ca a
impus niste directii clare pt fondarea unei literature autentice; rolul de indrumator
cultural – M. Kogalnicianu care in primul numar al revistei publica un articol introductiv
numit “Introductie” care devine programul romantismului romanesc; in acest articol
sunt precizate urmatoarele idei:
- combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre: din introductie “darul imitatiei e o
manie primjedioasa la noi, omoara duhul national.” Se propune inlocuirea alf. Chirilic cu
alf. Latin (incercare esuata; acest lucru se va intampla in perioada junimista)
- kogalniceanu indeamna scriitorii sa se inspire din istoria nationala, din frumusetile
patriei si din folclorul romanesc (aceste teme sunt prin excelenta teme romantic)
- literatura critice si sa satirizeze viciile oranduirii feudale si moravurile societatii
contemporane;
- este necesara o critica literara obiectiva “Vom critica opera iara nu persoane”;
Este prima data cand se discuta in cadrul cultural romanesc despre realizeaza unei
literaturi cu specific national si despre necesitatea unei limbi unitare
Revista dacia literara este importanta si pt ca a fost locul in care au publicat cei mai
importanti scriitori ai perioadei; grigore alecsandrescu, costache negruzzi, vasile
alecsandri; (cea mai valoroasa nuvela istorica din litearatura romana alexandru
lapuseanu de costache negruzzi) + inf. Din pdf Eliza

8 Biblioteca romaneasca de Zaharia Carcalechi, a fost considerate de unii cercetatori

drept prima revista literara in cultura romana.

 In paginile acestor ziare si reviste se fauresc crezurile politice si sociale ale timpului, aici
se dezbat problemele capitale ale literaturii romane, aici se stabilesc directivele
culturale. Una din problemele care preocupa mai mult redactia este aceea referitoare la
eliberarea sclavilor negri. Acestia erau vanduti in libraria Curtii, adica sub ochiul
protector al domnitorului.
 Heliade porneste o intreprindere, in 1843, Biblioteca universala, el lanseaza idea unei
societati pe actiuni, care ar fi avut ca scop publicarea de opera literare. Revine asupra
propunerii in 1845 cand publica un fel de apel-program si un bogat catalog al operelor
pe care voia sa le dea in traducere romaneasca (pentru a educa proporul)

 Teatru: Instrumentul cel mai eficace in operatia de moralizare a societatii ramanea insa
teatrul;
Costache Negruzzi: “Teatrul critica pe cel rau si scoate din trecut lectii morale valabile
pentru timpul de fata.”
Heliade Radulescu: “Tetrul este “censura obiceiurilor” si “scoala moralului””;
 Dezvoltarea teatrului presupunea o anumita evolutie a mentalitatilor, mai exact,
parasirea anumitor prejudecati. In tarile romane, artistii erau vazuti ca finite de ordin
inferior (caraghiosi sau ghidusi)
 In Moldova,1645, cea dintii atestare a existentei teatrului o avem din vremea lui Vasile
Lupu, cu prilejul nuntii fiicei sale; cea dintii reprezentatie in limba romana, data de artisti
romani are loc in 1816, este vorba de un teatru de societate, condus de Gh. Asachi.
 In Muntenia,1680, se aminteste despre o opera dramatica a egumenului manastirii
Sfantului Sava din Bucuresti, Neofit; este vorba despre o comedie tendentioasa scrisa in
greceste si intitulata Grajdul;

 Trupe straine:
 In 1809, in timpul cand trupele rusesti se aflau in Moldova, vine acolo un
antreprenor dramatic, Gaetano Madji, Italian de origine, dar Italian venit din Rusia
si conducand o trupa de teatru ruseasca; trupa aceasta a ramas in Moldova pana
la 1812; dupa plecarea lui Madji, vine la iasi o trupa germana; Trupele straine
incep sa circule tot mai des in tarile romane;
 In jurul anului 1800, a luat un avans extraordinar teatrul francez de societate;

! Dupa exemplul trupelor de teatru ce vizitau tarile romane, avea sa ia nastere si teatrul
romanesc !

!! Heliade face unele incercari de organizare a unei societati care sa se ocupe in mod special de
teatru inca din 1832, da societatea aceasta nu ia nastere decat in 1833 sub prezidentia lui
Cimpineanu; societatea aceasta fu numita Societatea filarmonica; statutele ei au fost publicate
de Heliade si ele prevdeau organizarea unei scoli de arta dramatica in care sa se faca educatia
viitorilor artisti !!

Elaborarea doctrine literare

 Clasicismul romanesc al epocii se intemeia pe de o parte pe modelele antichitatii, dar el

se-ntemeia si pe modelele date de marele secol francez si intr-o masura larga, pe
literature “Luminilor”;
 Lupta impotriva clasicismului este o lupta de lunga durata si de mare amploare si ea s-a
desfasurat pe multe linii. Este in primul rand o lupta a modernilor importiva anticilor,
este apoi o lupta a popoarelor germanice impotriva popoarelor romanice, este o lupta a
sentimentului impotriva ratiunii, etc

Literatura de tranzitie
  Barbu Paris Mumuleanu este unul dintre scriitorii preocupati de problemele literare si
unul dintre cei preocupati a dea o definite clasicului.
 Mumuleanu a observat saracia vocabularului nostru; a fost catalogat drept omul care a
ridicat limba română de la stadiul de dialect al ţăranilor la rangul de limbă literară;

Heliade Radulescu:

 elaboreaza o teorie literara clasica. Articolul fundamental in care el exprima principiile

sale literare este intitulat Serafimul si beruvismul si Visul si a fost publicat in Gazeta
Teatrului National in 1836: “Artistul trebuie sa imite natura, dar el nu este tinut sa
reproduca fotografic elementele naturii, ci sa aleaga dintr-insele numai pe acelea care
au o aplicatie universal, care se pot aplica oricarui om, in orice loc si-n orice timp. Arta
trebuie sa lucreze nu cu elemente izolatorii, care subliniaza diferentele individuale, ci cu
acele date care sint commune omului de totdeauna si de pretutindeni.”

 O alta problema tratata de Heliade si care ne duce in sfera clasicismului literar este
aceea a cailor pe care se ajunge la stabilirea modelelor si a regulilor artistice. El face sa
intervina aici o noua notiune, notiune de consimtamant universal, iar regulile dupa care
trebuie sa se conduca artistul si regulile dupa care se conduce critical literar sunt deduse
din studiul atent al acestor modele;

 Adreseaza, in ajunul revolutiei din 1848, urmatorele cuvinte catre “generoasele inimi
romane”: “Cand am aparat limba de nedreptatile ce I s-ar putea face sau I s-a facut…am
apparat averea voastra cea mai scumpa, cea mai sacra. Boldurile mele nu sint insulte,
sint efecte ale curajului ce mi-l insufla lealitatea voastra si cauza voastra…Adevarat ca de
la un timp incoa va vorbesc mai mult de limba insa vorbesc de nationalitate. De s-ar fi
putut vorbi ca in tarile majore, ca in tarile unde au oamenii limba si cuvint v-as fi vorbit
altfel. Ah, de ce nu pot sa-mi sparg inima sa v-o arat, sa vedeti ca n-are alta bataie decat
din cauza voastra, de copiii vostri, de viitorul lor. Pentru ce toti inamicii mei si ai vostri
sa-mi priceapa fiecare vorba si numai voi sa nu ma pricepeti?”

 IMPORTANT: In 1826, se intoarce in tara din calatoriile intreprinse in centrul Europei

marele boier Dinicu; aducea cu sine rivna cea mai curate de a se devote ridicarii culturale a
poporului sau; avea nevoie de colaboratori; l-a gasit pe Heliade drept un bun colaborator;
Din straduinta lor comuna lua nastere, la Bucuresti, in 1827, Societatea literara; Programul
societatii din 1827 a fost publicat cat mai tarziu de heliade in Issachbar:
- Scoala de la sf dava sa se transforme in colegiu si un colegiu asemanator sa
se infiinteze in craiova;
- In fiecare capital de judet sa se creeze cate o scoala normal, iar in fiecare sat
cate o scoala primara
- Abolirea monopolului tipografic
 - Infiintarea de gazete in limba romana
- Traducerea si tiparirea operelor straine
- Infiintarea unui teatru national;

! Acest program (Societatea literara) este expresia cea mai desavarsita a miscarii de
“Luminare” din cultura romana, dar el reprezinta una din laturile acestei miscari, anume latura
educative;

 Gramatica romaneasca tiparita la Sibiu in 1828. Ca rol istoric, gramatica lui Heliade este de
o importanta exceptionala; ea este punctul de plecare al teoriei limbii literare;

Grigore Alexandrescu

 Cel mai inzestrat poet al epocii;

 O parte insemnata din opera sa este constituita de scrierile satirice si mai cu seama
fabule;
 Este un critic sever al societatii contemporane lui;
 Meditatia de stil preromantic ilustrata in poezia Adio la Tirgoviste
 Poezia Anul 1840 – opera poetica cea mai caracteristica pentru sufletele in permanenta
agitatie ale generatiei; insemneaza un moment hotarator in dezvoltarea poeziei
romantic romane; a aparut in Dacia literara;
 Opera lui poetica a fost concentrata in volumele Eliezer si neftali, 1832; Poezii, 1838;
Poezii, 1842; Suvenire si impresii, epistole si fabule, 1863;
 Proza: Jurnalul sau de calatorie din 1842; (literatura de calatorii a fost la moda in epoca
romantic)
 Poetul se arata precoupat de problema geniului, de acea a creatiunii artistice, de
existent modelelor literare, de imitarea naturii, de stil, de limba literara (in toate aceste
domenii el adduce solutii care oglindesc aproape intotdeauna educatia clasica)
 Alexandrescu este un technician al ironiei;

Fun fact: In 1860, Grigore Alexandrescu este numit membru in comisia centrala in Focsani;
acolo innebuneste. Cu intunecari si luminari successive ale mintii traieste pana in 1885.

Costache Negruzzi
 In 1840 este numit director al Teatrului National din Iasi impreuna cu Kogalniceanu si
Alecsandri si participa activ la viata Daciei literare
 La infiintarea Academiei Romane este numit membru al acestei institutii, dar boala il
impiedica sa participle la lucrarile ei; moare in 1868;
Alecu Russo
 1830-1835 – este instalat intr-un institut de educatie din Elvetia, la Vernier, langa
Geneva; educatorul urmarea formarea unor deprinderi morale si a unei judecati
sanatoase;
 1835 – pleaca la Venetia cu intentia de a studia comertul;
 1841 – este numit judecator la Piatra Neamt; 1844 – se stabileste avocet la Iasi;
 1846 – apare ca scriitor dramatic cu doua comedii: Băcălia ambițioasă si Jinicerul Vadră
sau Provincialul la Teatru Național; textul ambelor comedii s-a pierdut dar Alecsandri
semnaleaza in articolul biographic pe care I l-a inchinat in Revista română a lui
Odobescu, versurile: Din Focsani la Dorohoi, Tara-I plina de ciocoi; care ar fi avut darul
de a supari ocirmuirea zilei. Era asadar aceeasi tem pe care avea sa o reia Alecsandri la
Iasii in carnival , o critica ascutita a societatii si a conducerii Moldovei. Pentru pacatul
acesta Russo fu trimis la manastirea Soveja din Muntii Vrancei ; se spune ca in acest
timp ar fi descoperit balada Miorita, pe care ar fi dat-o mai apoi prietenului sau
Alecsandri ; se presupune ca in acest timp ar fi mers la Paris unde s-ar fi aflat in
societatea lui Alecsandri si Balcescu, laolalta cu care ar fi scris Cîntarea României;
 a fost influentat de Herder, poet german care i-a dat indrumare catre literature
poporana si conceptia ca limba este conditia fundamental a unei literature; si de Victor
Cousin, care il facea constient in acelasi timp ca o limba nu se creeaza in mod firesc din
spiritul omenesc.
 In acord cu vederile lui Petru Maior, care n-a latinizat limba romana, Russo propune
imprumutarea de radacini literare, adaptate insa spiritului limbii romane. Abuzul de
neologisme a gasit intr-insul pe unul dintre cei mai inversunati adversari: “neologismul
nesocotit asa ne-au invalatucit, incat nu mai putem zice cele mai simple lucruri si mai
obocinuite, fara amestecare de vorbe straine” spune el in Cugetari;