Romantism

Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală

apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800.
În mare parte, romantismul a fost o reacție atât împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva
normelor politice și sociale ale Iluminismului. Romantismul a influențat artele vizuale, literatura și
muzica, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale
(științele naturii).
Caracteristicile generale ale literaturii romantice:

 prezența eului liric în textele literare, subiectivitatea trăirilor

 exprimarea cu prioritate a sentimentului și sensibilității
 libertatea creației, absența oricăror reguli sau constrângeri estetice (prezente la
clasicism)
 întoarcerea spre trecut și adorația trecutului, în special al evului mediu și goticii
 îmbogățirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme și stilistic
 exprimarea specificului național în literatură
 tendința de a prezenta istoria într-o lumină ideologizată, glorificarea eroilor și libertății
 apar multe opere care au loc în peisaje, culturi, personaje si țări exotice care reflectă
dorința de evadare din viața reală
 descoperirea folclorului național
 aspirația spre absolut (iubirea perfectă, libertatea deplină și cunoașterea totală)
 apar culegerile de basme și folclor național și includerea limbajului popular în literatură
 teme romantice: viața, moartea, iubirea, libertatea, exotismul
Literatura română romantică
Articol principal: Literatura română romantică.

În literatura română, romantismul se face simțit prin intermediul scriitorilor pașoptiști (Ion Heliade
Rădulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo ș.a.). Influențele curentului persistă
mult timp după declinul său în culturile vest-europene, atingând punctul culminant în opera lui Mihai
Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.
Romantismul s-a manifestat în literatura română în trei etape:

1. preromantismul (cunoscut și ca romantism al scriitorilor pașoptiști sau de

tip Biedermeier)
2. romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism înalt)
3. romantismul posteminescian
Reprezentanți:

 Mihail Kogălniceanu
 Constantin Negruzzi
 Vasile Alecsandri
 Dimitrie Bolintineanu
 Mihai Eminescu
 George Coșbuc
 Octavian Goga