Potrivit 

Dicționarului Explicativ al Limbii Române curentul literar este acea mișcare literara care reunește un numar de scriitori în
baza unui program eseistic sau a unor înclinații comune. Scriitorii care aparțin aceluiași curent literar respecta caracteristicile stilului
respectiv, reușind totodata sa își pastreze originalitatea și sa dea o nota proprie creațiilor literare.

1.
 Nume: Umanismul
 Perioada de manifestare: Mișcare spirituala care sta la baza Renasterii, aparuta în Italia în secolul al XIV-lea și care s-a
extins în mod progresiv în Europa apuseana pâna în secolul al XVII-lea.
 Caracteristici: Ea este marcata de reîntoarcerea la textele antichitații greco-romane, care servesc ca modele ale modului de
viața, de gândire și de creație artistica. increderea in libertatea, demnitatea si perfectabilitatea omului; increderea in ratiune;
promovarea omului universal;armonia dintre om si natura; in centrul preocuparii umanistilor se afla omul
 Reprezentanti in lit universala: F. Petrarca, G. Boccacio, L. Ariosto, F. Rebelais, P. Rosnard, T. Tasso, Th. Morus,
Erasmus din Rotterdam, William Shakespeare
 Reprezentanti in lit nationala: Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir
 Cadrul artistic (opere relevante): Grigore Ureche („Letopiseţul Ţarii Moldovei de la origini pâna la a doua domnie a lui
Aron Voda – 1359”), Miron Costin („Letopiseţul Ţarii Moldovei de la Aron Voda încoace” pâna la domnia lui Dabija
Voda), Ion Neculce (Letopiseţul Ţarii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pâna la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat – 1743”)

2.
 Nume: Iluminismul
 Perioada de manifestare: Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare ideologica și culturala, antifeudala, desfașurata
în perioada pregatirii și înfaptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țarile Europei.
 Caracteristici: RAȚIUNEA este considerată ca un dat specific omului. Definind astfel omul iluminismul proclama
EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu ci doar primul slujitor al statului preocupat de
siguranța supușilor săi. Negându-se ierarhia socială feudala, societatea va trebui structurată pe baza unui contract social între
 om și semenii săi. MONARHUL ILUMINAT reprezintă idealul politic al epocii care înlocuia perimatul monarh absolutist.
Trebuia să fie un filozof înzestrat cu o capacitate de a înțelege mecanismele societății și de a mediatiza și armoniaza relațiile
dintre clasele sociale. Orașul imaginat de iluminist ca sediu pentru “CETAȚEANUL UNIVERSAL” este “CETATEA
UNIVERSALĂ-COSMOPOLISUL”, loc în care razboiele ar dispărea iar prejudecățile de ordin rasial sau religos ar fi excluse.
Cercetătorii au plasat apariția unui astfel de oraș în 2440. Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL – figura care înlocuia
cavalerul și sfântul Evului Mediu. Reprezentanții iluminsmului au militat pentru REVOLUȚIONAREA SISTEMULUI
EDUCAȚIONAL și introducerea învățământului în limbile naționale.
 Reprezentanti in lit universala: Voltaire, Diderot, Defoe
 Reprezentanti in lit nationala: Ion Budai-Deleanu, Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai
 Cadrul artistic (opere relevante): Ion Budai – Deleanu, Ţiganiada, Gheorghe Șincai – Hronica românilor, Petru Maior –
Istoria pentru începutul românilor în Dachia,. Robinson Crusoe-Daniel Defoe, Gulliver’s travels-Johantan Swift, Scrisori
persane-Montesquieu, Operele lui Voltaire

3.
 Nume: Perioada pasoptista
 Perioada de manifestare: specifică culturii româneşti, cuprinsă între anii 1840- 1860
 Caracteristici : se urmarea sincronizarea literaturii romane cu cea europeana prin crearea de literatura originala, prin incetarea
traducerilor; surse de inspiratie: natura, istoria nationala, traditiile si obiceiurile noastre; stilul romantic era amestecat cu cel
classic; Elemente importante erau caracterul național, militant, scopul revoluționarilor fiind dobândirea libertății și afirmarea
naționalității române.
 Reprezentanti in lit universala
 Reprezentanti in lit nationala: Costache Negruzzi, V. Alecsandri, Alecu Russo, I. H. Rădulescu, G. Alexandrescu, D.
Bolintineanu, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu
 Cadrul artistic (opere relevante): balada de inspiraţie folclorică (Ion Heliade-Rădulescu, Zburătorul), balada istorică
(Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Ştefan cel Mare, Mircea şi solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roşie, Dan, căpitan
de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocârliei, Legenda rândunicăi), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore
Alexandrescu, Fabule), snoava în versuri (Anton Pann, Povestea vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rădulescu, Anatolida, Mihaida,
Dimitrie Bolintineanu, Traianida).
4.
 Nume: Criticismul junimist
 Perioada de manifestare: Societatea Junimea se naște la Iași, cândva între anii 1863-1864 (1), ca inițiativa culturală a cinci
tineri cu studii superioare în Occident :Petre P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi și, nu în ultimul rând, Titu
Maiorescu. Probabil că, la acel moment, niciunul dintre cei cinci nu intuia amploarea pe care urma să o ia această inițiativă, și
cu atât mai puțin influența definitorie pe care a avut-o asupra dezvoltării culturii române.
 Caracteristici : Spiritul filosofic, Spiritul oratoric, Ironia, Spiritul critic, Gustul pentru clasic si academic
 Reprezentanti in lit universala
 Reprezentanti in lit nationala: Titu Maiorescu, IL Caragiale, Mihai Eminescu
 Cadrul artistic (opere relevante): Mihai Eminescu publică aici majoritatea poeziilor sale, Ion Creanga publica primele trei
părţi ale “Amintirilor” şi poveşti, Ion Luca Caragiale publica majoritatea comediilor sale, Ioan Slavici publică nuvele şi poveşti

5.
 Nume: Romantismul (pasoptist + eminescian)
 Perioada de manifestare: Romantismul se constituie ca mişcare artistica la sfârşitul secolului al XVIII-lea înAnglia şi
Germania, iar în secolul al XIX-lea în Franţa. S-a extins în toata Europa şiaproape în toate ţarile lumii. Curentul a fost anticipat
de preromantism si a afirmat specificul naţional, mai ales în Anglia, Germania, Italia. Literatura română nu a avut un curent
clasic dar se poate vorbi de trăsături ale clasicismului la sfirsitul secolului al XIX-lea, mai ales, la Titu Maiorescu, Mihai
Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă si Ioan Slavici În literatura română, romantismul se face simțit prin intermediul
scriitorilor pașoptiști (Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo ș.a.). Influențele curentului
persistă mult timp după declinul său în culturile vest-europene, atingând punctul culminant în opera lui Mihai Eminescu,
considerat ultimul mare romantic european.
 Caracteristici: introduce noi categorii estetice: urâtul, grotescul, macabrul, fantasticul,aspiraţia spre originalitate, libertatea
formelor, introducerea de noi specii: drama romantica, meditaţia, poemul filozofic, nuvela istorica, inovaţii prozodice; primatul
subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei supunându-se genului liric; cultivarea specificului naţional prin istorie, folclor, natura.
 Reprezentanti in lit universala: Victor Hugo, Lamartine
 Reprezentanti in lit nationala: Costache Negruzzi, Mihai Eminescu
 Cadrul artistic (opere relevante): Am ales operele lui Eminescu pentru ca prezinta ca nimeni altul directiile romantice. In
operele sale putem observa cateva mari mari teme romantice: istoria (o modalitate de evaziune intr-o perioada ideala, vezi
"Scrisoarea III"), timpul (uneori legat de tema istoriei, pretext pentru meditatii si angoase sufletesti, personajul se reporteaza la
relativitatea timpului, vezi "Scrisoarea I", "Memento Mori"), natura (ca o alta modalitate de evadare; exista o natura interioara
si una exterioara, "Scrisoarea I", "Lacul"), iubirea (mistuitoare, prezentata in legatura cu natura, vezi "Sara pe deal", "Lacul",
"Pe langa plopii fara sot") si omul de geniu (acel suflet superior gloatei, dar care este un nefericit si un neinteles, vezi
"Sarmanul Dionis", "Scrisoarea I").

6.
 Nume: Realismul
 Perioada de manifestare: Fixarea denumirii curentului şi teoretizarea sa, începe odata cu declinul romantismului, în anii
1850, deşi din perioada de avânt a romantismului (1830 – 1850) dateaza câteva scrieri realiste remarcabile, mai cu seama în
literatura franceza.Realismul a patruns în literatura româna odata cu romantismul şi clasicismul, de aceea începuturile
realismului românesc sunt marcate de co-prezenţa celorlalte doua curente literare. De aceea realismul românesc a fost mai întâi
ancorat în istorie, conform interesului romantic pentru trecut, şi nu în aspecte sociale contemporane autorului, conform
specificului sau: descrieri amanunţit-realiste de haine şi obiceiuri culinare în Alexandru Lapuşneanul, de Costache Negruzzi
(1840).
 Caracteristici : având ca principiu de bază reflectarea credibilă, verosimilă a realității în datele ei esențiale, obiective.; teme
sociale: parvenitismul, avari»õia, imoralitatea, singuratatea etc. prezentarea individului în relaţiile sale cu mediul social în care
trăieşte, al cărui produs este: de aceea personajul nu mai este excepţional în situaţii excepţionale (ca la romantici), ci are o
condiţie socială mediocră, astfel încât operele realiste sunt mărturia faptului că omul simplu are o existenţă la fel de dramatică
şi de complexă.
 Reprezentanti in lit universala: Lev Tolstoi, Charles Dickens, Gustave Flaubert, Stendhal
 Reprezentanti in lit nationala: Nicolae Filomon, Ioan Slavici, Ion Creangă, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Marin Preda.
 Cadrul artistic (opere relevante): Stendhal - Rosu si Negru, Tolstoi - Razboi si pace, Liviu Rebreanu - "Ion"
7.
 Nume: Simbolismul
 Perioada de manifestare: fost o mișcare artistica și literara de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului și
parnasianismului, potrivit careia valoarea fiecarui obiect și fenomen din lumea înconjuratoare poate fi exprimat și descifrat cu
ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui curent.Adesea se considera ca poeți ca Charles
Baudelaire, Arthur Rimbaud și Paul Verlaine fac parte din acest curent, dar Stephane Mallarmé e cel care îl încarneaza cel mai
bine în poezie. Definit în sens strict, simbolismul reprezinta un cerc literar restrâns din care faceau parte poeți cum ar fi Stuart
Merrill, Albert Samain și Jean Moréas. Ultimul a publicat manifestul mișcarii în 1886, în ziarul Le Figaro.
 Caracteristici : In Romania, simbolismul a aparut sub auspiciile revistei "Literatorul" a lui Alexandru Macedonski, care s-a
evidentiat mai ales ca teoretician al acestui curent, mai putin ca poet simbolist. raportul dintre simbol (semn, cuvanT) si eul
poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci sugestia este o modalitate specifica simbolismului; poezia simbolista exprima numai
atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: spleen-ul, angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea
sufleteasca, nevroza, toate fiind insa sugerate, fara a fi numite: "a numi obiectul este a suprima trei sferturi din farmecul
poemului; a sugera, iata visul! corespondenta dintre cuvinte si elemente din natura este principala modalitate de realizare
literara a poeziilor; de exemplu: cuvantul plumb are drept corespondent in natura un metal greu, de culoare cenusie, maleabil si
cu o sonoritate surda (patru consoane si doar o vocala), care simbolizeaza starile sufletesti sugerate de trasaturile acestui metal:
greutate sufleteasca, angoasa, instabilitate psihica, claustrare intr-un spatiu fara solutii de evadare;
 Reprezentanti in lit universala: Charles Baudelaire, Rimbaud, Mallarme, Rilke, Verlaine, Yeats
 Reprezentanti in lit nationala: Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, George Bacovia, Ion Minulescu
 Cadrul artistic (opere relevante): Bacovia – Plumb, Nu sunt ce par a fi - Minulescu

8.
 Nume: Modernismul
 Perioada de manifestare: Modernismul este o mișcare culturala, artistica și ideatica care include artele vizuale, arhitectura,
muzica și literatura progresiva care s-a conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 – 1914, când artiștii s-au revoltat
împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și considerate standard ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului
 al XIV-lea și culminând cu rigiditatea și „osificarea” academismului secolului al 19-lea. Unii istorici ai artei împart secolul al
XX-lea în perioada moderna și cea postmoderna, pe când alții le vad ca doua perioade ale aceleiași ere artistice. Prezentul
articol prezinta mișcarea care a început la finele secolului al XIX-lea;
 Caracteristici : Modernism ae definește ca un curent literar apărut în secolul al XX-lea, care implică ideea de negare a
tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu tradiționalismul, primul promovând
nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție.
 Reprezentanti in lit universala: Franz Kafka, Marcel Proust
 Reprezentanti in lit nationala: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu,
 Cadrul artistic (opere relevante): Lucian Blaga  — Dați-mi un trup, voi munților, Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii, Izvorul nopții,  Meșterul Manole, Gorunul, Lumina, Paradis în destrămare, Strigăt în pustie, Zamolxe, etc. Tudor
Arghezi — Creion, Flori de mucigai, Testament, Psalmul 6, Adam și Eva, Tare sunt singur, Doamne, și
pieziș, Porunca, Morgenstimmung, Cuvânt, Epigraf,  Inscripție pe un portret; Ion Barbu — Joc secund, Oul dogmatic, Riga
Crypto și lapona Enigel, Din ceas, dedus,  După melci, Timbru, Camil Petrescu - „Patul lui Procust”

9.
 Nume: Orientari avangardiste/Avangardismul
 Perioada de manifestare: Avangardismul literar reprezintă un fenomen radical care își are originile în primele decenii ale
secolului al XX-lea. Conform DEX, cuvântul „avangardă” este definit ca fiind „grup sau detașament de ostași care merge în
fruntea unei trupe în mișcare, deschizându-i drumul”. Astfel, observăm faptul că avangardismul literar păstrează o parte din
semantismul inițial, întrucât această mișcare artistică se caracterizează prin curaj, energie, ținând cont de faptul că
dinamitează orice șablon sau tipar în procesul de creație.
 Caracteristici : Contextul cultural românesc de la începutul secolului al XX-lea s-a dovedit unul favorabil, astfel că avangarda
românească se sincronizează aproape perfect cu cea din Europa. Avangardismul românesc este strâns legat de activitatea unor
reviste în jurul cărora își concentrează activitatea pricipalii adepți ai acestei mișcări. Astfel, avangardismul românesc este bine
conturat și promovat în paginilor unor publicații precum Contimporanul, Urmuz, Unu, 75HP sau Punct, Contimporanul
reprezentând prima revistă avangardistă din literatura română. negarea ideii de literatură şi a oricăror constrângeri formale,
 proclamarea subiectivităţii absolute a artistului, dinamismu, libertate absolută de creaţie, care permite orice abatere, atât de la
estetica tradiţională, cât şi de la normele gramaticale şi de punctuaţie, tehnica dicteului automat, supremaţia visului în procesul
de creaţie artistică 
 Reprezentanti in lit universala Guillaume Apollinaire
 Reprezentanti in lit nationala: Ion Barbu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, George Călinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu
Constantinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Geo Bogza
 Cadrul artistic (opere relevante); Manifestul lui Tristan Tzara , Operele lui Tudor Arghezi

10.
 Nume: Traditionalismul
 Perioada de manifestare: Tradiţionalismul este o orientare – din prima jumatate a secolului XX – a literaturii române catre
folclor, catre civilizaţia rurala, catre ortodoxie, în tematica operelor literare.Se opune modernismului, în calitatea lui de
orientare spre tendinţele noi din arta occidentala.Tradiţionalismul apare drept continuare a direcţiei inaugurate de „Dacia
literara” şi continuata de Junimea, în conformitate cu specificul secolului XX. La inceputul secolului XX se vor impune in
literature doua ideologiidiferite ca denumire, dar subordnate traditionalismului:-Semanatorismul (Garabet Ibraileanu)-
Poporanismul (Nicolae Iorga)
 Caracteristici : tema predominantă este cea a întoarcerii în trecut; se pune accentul pe efemeritatea ființei umane și pe
ciclicitatea existenței; satul este văzut ca un topos sacru al realităților primordiale; reconcilierea cu universul natural prin
regăsirea tiparelor universului arhaic;
 Reprezentanti in lit universala
 Reprezentanti in lit nationala: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pilat
 Cadrul artistic (opere relevante): Vasile Voiculescu — În grădina Ghetsemani, Ion Pillat —  Aci sosi pe vremuri, Lumină
iarna, Lucian Blaga - Nichifor Crainic (Amiază), Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu - Întunecare
11.
 Nume: Neomodernismul
 Perioada de manifestare: Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator postbelic, caracterizat
prin respingerea formelor grave şi prin redarea temelor grave într-omaniera ludica, de joc, ce ascunde însa tragicul. Literatura
neomodernista este definita printr-un imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile şi expresie ermetica.
Neomodernismul s-a conturat în doar 7 numere ale revistei „Albatros” editata în 1941 şicondusa de Geo Dumitrescu. Aceasta
noua forma de manifestare a modernismului ce se prelungeşte pâna prin anii ’60 este îndreptata cu faţa spre un trecut
exemplar.
 Caracteristici poezia sochează permanent asteptările cititorului, este o poetică a existenței și a cunoașteri, intelectualismul,
reinterpretarea miturilor, abordarea modernă a marilor teme ale liricii. iornia,spiritual ludic, reprezentarea abstracțiilor în formă
concretă, ambiguitatea limbajului împinsă până la aparența de nonsense, ermetismul expresiei, imagini artistice rare
 Reprezentanti in lit universala: Ágnes Heller, Victor Grauer, Carlos Escudé
 Reprezentanti in lit nationala: Gellu Naum, Nichita Stanescu, Marin Sorescu
 Cadrul artistic (opere relevante) Nichita Stănescu,Leoaică tânără iubirea


12.
 Nume: Postmodernismul
 Perioada de manifestare: este un curent literar care atinge apogeul în literatura română prin activitatea scriitorilor din anii
’80. Astfel, postmodernismul se afirmă începând cu anul 1980 și se manifestă până în zilele noastre, fiind complementar
modernismului.
 Caracteristici Postmodernismul are la baza problema cunoaşterii, care nu este limitată în interpretare. Postmodernismul este
reticent în faţa ideii de existenta a unui adevar universal si in fata celora care sustin ca detin secretele adevarului universal.
Adevarul nu poate avea rădăcini în orice altceva decât percepţia individuală.
 Reprezentanti in lit universala: Vladimir Nabokov, Umberto Eco, John Barth, John Fowles.
 Reprezentanti in lit nationala: Mircea Cartarescu, Ioan Groşan, Florin Iaru, Alexandru Muşina,Mircea Nedelciu Gheorghe
Crăciun
 Cadrul artistic (opere relevante): Mircea Cărtărescu (Levantul, Poema chiuvetei, Ciornirea, O seară la operă,  Florin scrie un
roman, Enciclopedia zmeilor, Mendebilul