UMANISM (SEC XIV- XVI)
1. Idei si conceptii-grija fata de om
2. Sec- 14-16 toata Europa, Epoca Renasterii
3. Emanciparea fiintei prin cultura si arta
4. Studierea lb greaca si latina
5. Tarile romane – sec 17 carturarii
6. Varlaam (Moldova)– Cazania.Carte rom de invatatura
7. Simion Stefan (Trans) Noul Testament
8. Disoftei –Psaltirea in versuri
9. Grigore Ureche - Letopisestul 1359-1594
10. Continuate de Miron Costin, Ion Neculce
11. Dimitrie Cantemir Istoria Ieroglifica 1703-1705
12. Trasaturi: ideea, omul masura tuturor lucrurilor,
Limba slavona-limba romana,sustinerea latinitatii, militeaza ptr
Rationalitatea gandirii, precizarea obiceiurilor si istoria nat.
PERIOADA PASOPTISTA (1830-1860)
1. Activ. culturala intensa , promov specif national
2. Manifesta in per rev 1848, emanciparea nationala
3. Dacia Literara 1840, Mihail Kogalniceanu, primul numar
Al revistei . aticolul –program Introductie, orienteaza literat cate
romantism, trezeste constiinta nationala, anima poporul la actiune,
literatura fiind un alt canp de lupta cu scopul final al uniirii Principate
4. In primul Nr se publica Alexandru Lapusneanul , Daca voi
Nu ma vreti io va vreu, ai sa dai sama Doamna, Capul lui Motoc
vrem, de ma voi scula pre multi am sa popesc eu.
5. Trasaturi: critica literara va fi obiectiva, vom critica cartea ,
Iar nu persoana,evitarea traducerilor si imitatilor, folosirea surselor
de inspiratie originale, imitarea literaturii straine nu mai este
acceptata, unitatea cukturala inaintea celei politice.
6. Din dorinta de modernizarea apare imbinarea mai multor
Curente literare, se sare peste etape, in aceeasi opera coexista
7. Reprezentanti: V Alecsandri, IH Radulescu, Anton Pann,
Grigore Alexandrescu
ROMANTISMUL (A DOUA JUM SEC XIX)
1. Apare in Anglia, reactie impo clasic +iluminismului
2. La noi apare nu ca o reactie, asimileaza ideile din afara
dar este ca redesteptare nationala
3. Preromantismul – lirica pasoptista.Dacia literara,
emanciparea si formarea constiintei nationale
4. Romantismul propriu zis.Creatia lui Eminescu. Temele
dezv de Emin dar si viziunea despre lume, profunzimea
sentimentelor, originalitatea impletirii simpoluri +motive
5. Postromantismul. Din dorinta de modernizare, de lainiere,
se ard etape si se imbina mai multe influente literare
6. Trasaturile: Promovarea surselor de inspiratie precum
frumoasele noastre tari, imitarea este inlocuita cu promov
lit nationale, temele: iubirea, moartea, conditia omului de
geniu, singuratatea, iubirea si natura traiesc in comuniune,
intoarcerea in trecut e posibila prin vis, accentul cade pe
descrierea sentimentelor umane, apar categorii estetice
noi ca grotescul, uratul, aflate in opozitie cu fantasticul,
personajul romatic este eroul cu calitati si defecte, aflat in
ILUMINISM
1. Epoca luminilor sec 17-18 Franta , continua umanismul
dar inlatura dogmele religioase
2. Ila noi incepe in Trans , Scoala Ardeleana, continua ideilor
lui Miron ccostin, gr ureche-recunoasterea caract latin
3. Prin traducerile si imitatile au contribuit la bazele literat,
inlocuirea alf chirilic-latin
4. Samuil Mincu, gh Sincai, Petru Maior-contributie important
5. Tiganiada-Ioan Budai Deleanu, cel dintai poet de talie euro
6. Poezia Iancu Vacarescu-inovatie ptr acea perioada
7. Trasaturi: rationalitatea gandirii, egalitatea, libertatea si
suveranitatea poporului, includerea traducerilor si
imitatilor, promovarea dreptatii sociale, cultura si educatia
sunt prioritare ptr dezvoltarea maselor.interes deosebit ptr
manuale scolare, sustinerea romanitatii, tiparirea in lb rom.
CRITICISMUL JUNIMIST (a doua jum a sec XIX)
1. studiile lui T Maiorescu-analize complexe asupra situatiei
lit romane si oferea directii de urmat
2. O cercetare critica asupra poeziei de la 1867 (Conditiunea
ideala , Conditiunea materiala)
3. PP Carp, TH Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi+ T
Maiorescu – Convorbiri literare.
4. Spiritul junimist a contaminat toate domeniile, existau
principii bine inchegate, stabilind criterii de urmat
5. Etape a perioadei : 1. Educarea publicului prin disctii pe
diverse teme, indicarea unor criterii. 2. Afirmarea unor
modele demne de urmat :S, C, E, Car. Publicati in
revista.3. Orientarea catre politica, studii istorice
6. Trasaturi:articolele reprez pct de reper in lit,figuri de stil
Importante in poezie, se vrea evolutie naturala dar pregatita
temeinic, viata culturala a renascut, vita sociala si cult e ghidata
de criticismul maiorescean, cuvintele au capac de sugestie.
situatii deosebite care il ajuta sa evolueze, descoperirea
basmelor populare si a folclorului national.
 MODERNISMUL (sec XX)
- Negarea traditiei, in totala opozitie cu traditionalismul
- La noi Impus si sustinut de Eugen Lovinescu, rev
REALISMUL (mijlocul sec XIX) Sburatorul
1. miscare lit apare in Fra pune acce pe relatia intre realit - Conceptele ideii lovinesciene: sustine imitarea formelor
+arta civilizatiei straine ca un firesc, de sincronizare a culturilor,
2. in lit rom se manifesta doar in proza (ca si specii cel mai cele superioare influentandu-le pe cele mai putin dezv.
impo e romanul, apoi nuvela si schita) - Teorii: a sincronismului, a mutatiei valorilor estetice,
3. realistii scot in evidenta adevarul pur si faptul ca viata promovarea romanului citadin in loc de cel rura
omului de rand este la fel de dramatica si de complexa ca Trasaturi: veridicitate, subiectivitate, pers I, negarea traditiei si a
viata eroilor clasicismului sau pers exceptionale din trecutului, personajul taran este inlocuit de cel intelectual,
romantism revolta, tendinta de a inova, de a s parge tiparele prin
4. aceesi impletire de mai multe curente in aceesi opera nerespectarea normelor prozzodiei clasice, accentul cade pe
5. ciocoii vechi si noi, primul roman cu influente rom +realism autenticitate, subiectivitate, credibilitate.
6. trasaturi: personajul realist descris in mediul natural, Reprezentanti L Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu – poezie
temele alese reflecta realitatea contemporana, perspectiva Proza- Camil Petrescu, Anton Holban, H P Bengesci
narativa obiectiva, pers a III a , narator omniescent si Dramaturgie Camil petrescu-jocul ielelor
omniprezent, figurile de stil rol caracterizator, descrieri
minutioase ptr veridicitate, banalul cotidian, rol important
NATURALISMUL deriva din realism, scriitorii manifesta interes ptr
teoria evolutionista a lui Charles Darwin. Convingerea ca ereditatea
si mediul inconjurator inflenteaza caracterul oamenilor. Naturalistii
se axeaza pe aspectele dure. Se pune accentul pe cazuri
patologice, infatisarea aspectelor crude a realitatii, reproducerea
minutioasa a realitatii, prez personajelor in relatie cu ereditatea bolii.
Reprezentanti Caragiale –O faclie de Paste, Napasta, BS D, Lreb
SIMBOLISMUL (SF SEC XIX FRANTA)
1. reactie la romantism +parnasianism primul reprosandui-se
teatralitatea, iar celuilalt impersonalitatea
2. la noimiscarea simbolita apare in jurul revistei Literatorul,
alex Macedonski isi face simtita prezenta. atinge apogeul
in primele decenii al sec XX scrierile lui G bacovia (poet
original care contureaza o lume macabra , atm dezolanta)
Trasaturi:Sugestia (trairile nu sunt conturate ci sugerate, toate
elementele care compun un poem simbolist motive, versificatie,
sentimente au putere de sugestie).Simbolul (modalitate prin
care se trans trairi sufletesti, sugereaza stari poetice, alaturi de
metafora si alegorie, ultilizarea unui nume concret ptr a
ascunde o idee abstracta) Sinesteziile (asocieri realizate pe
baza culorilor, mirosurilor, sugerandu-se trairi,apeland la
simturile cititorului, fiecarul cuvand ii corespunde o culoare,
cromatica ft importanta,simturile trezite si de sunete,
muzicalitatea prin repetarea unor cuv ptr a accentua un
sentiment) Teme si motive specifice(a mortii, starilor angoase,
confuze, melancolice, natura supusa degradarii, izolarea,
iubirea ca refugiu,a soc degradate)
Reprez:Ion Minulescu, dimitrie anghel
Trasaturi: atitudinea revolutionara,imaginatia creatoare trebuie
eliberata cu orice pret, limbajul este eliberat de orice rigoare,
AVANGARDISMUL LITERAR (primele decenii sec XX) negarea traditiei, modul spontan de realizare a actului creator,
Forma exagerata, radicala a modernismului. Domeniul literar spirit ludic, tenta ironica
este revolutionat din temelii, lit predecesorior anulata, nu se Reprezentanti: Tristan Tzara, Gelu Naum, Geo Bogza
respecta nici o regula de scriere, libertatea absoluta de Orientari: futurismul, expresionismul,imaginismul, cubismul,
creatie(inventarea cuvintelor, asezarea diferita a versurilor in dadaismul, suprarealismul european si romanesc,
pagina, exprimarea incoerenta)hazardul domina procesul de constructivism
creatie.
La noi avangardismul se sincronizeaza perfect cu cel din
Europa. Contimoranul-prima revista avangardista
3 etape: constructivismul, integralismul, suprarealismul

TRADITIONALISMUL (perioada interbelica)
Principii promovate in revista Gandirea lansata in 1921.Scrieri
influentate de semanatorism si poporanism.
SEMANATORISMUL -manifestat prin revista Semanatorul,
aparuta in 1901 la Bucuresti, ccondusa pe rans de : Alexandru
Vlahuta, George Cosbuc, Nicolae Iorga.
Repr : Al Vlahuta, G Cosbuc, Duiliu Zamfirescu, E Garleanu
POPORANISMUL – manifestat odata cu aparitia rev Viata
Romaneasca, principal reprezentant Gabaret Ibraileanu
GANDIRISMUL –traditionalismul interbelic manifestat in jurul
rev Gandirea are urmatoarele trasaturi: acceptarea importantei
ortodoxismului, promovarea istoriei, folclorului si a universului
rural, prezentarea complexitatii sufletului taranului, izolarea fata
de Occident si respingerea oricaror influente straine.
In Gradina Ghetsemani, Aci sosi pe vremuri Ion Pillat
Promovat de Nichifor Crainic sustine conservarea valorilor
natioanle, condamnand influentele straine.Se opune inovatiei si
influentelor apusene in lucrarea Sensul Traditiei.
Trasaturi: tema predominanta intoarcerea la trecut, se pune
accent pe efemeritatea fiintei umane, satul, element sacru ,
istoria si folclorul, principalele surse de inspiratie, cultivarea
poeziei cu subiect religios, legatura cu pamantul.
Reprezentanti: Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Lucian Blaga,
Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu. „
NEOMODERNISMUL
Curent literar postbelic –incepe activ in revista Albatros 1941
sub Geo Dumitrescu. Apogeul in anii 60 prin Nichita Stanescu
sau MarinSorescu. Neomodernismul propune o noua viziune
asupra creatiei si a lumii. Daca realismul era angajat politic,
neomodernismul deplaseaza accentul inspre literatura care are
ca miza transmiterea unei emotii.Neomod. recupereaza autorii
interzisi de comunisti, tinerii sunt incuranjati sa scrie fara
oprelisti.
Trasaturi:asezarea esteticului la baza literaturii, abordarea
ludica a temelor ca iubirea, moartea, revenirea la metafore si la
limbaj conotativ, plasarea eului in centrul atentiei, revolta,
dorinta de a inova, de a sparge tiparele, recuperarea si
reinventarea miturilor, dorinta de afirmare, entuziamul,
exuberanta. Marin Sorescu, N Stanescu, Ana Blandiana.
POSTMODERNISMUL
Apogeul in anii 80. 1986 revista Caiete critice
Trasaturi:narativul se imbina cu lirismul in poezie, banalul este scos
in evidenta si valorificat,permiterea amestecului genurilor literare,
preferate jocurile de cuvinte, asocierile inedite, scrierile
predecesorilor sunt ironizate, realitatea strazii apare in poezie.
Reprezentanti: Mircea Cartarescu, Mircea Nedelciu, Ioan Vieru.
GENUL EPIC
Setimentele naratorului sunt exprimate in mod indirect, prin
intermediul naratorului, a personajelor si al actiunii.
Se remarca prezenta naratorului, fie la pers I subiectiv, fie la Pers III
omniescent, obiectiv care prezinta lucrurile detasat, neimplicat.
Se pot identifica mom subiectului. Prezenti indici spatio-temporali.
Text structurat pe capitole, parti si alcatuit din secvente narative. Pot
fi scrise si in versuri si proza.Prezenta pers-conditie obligatorie.
Specii: balada, basm, legenda, snoava, parabola, schita, nuvela,
romanul, povestirea, fabula.
GENUL DRAMATIC
Sentimentele autorului exprimate in mod indirect, prin indicatii
scenice si prin discursul personajelor. Modurile de expunere
dialogul si monologul. Sunt incluse piesele de teatru, cu rolul de a fi
puse in scena.
Indicatile scenice (didascaliile) au rolul de a descrie personajele,
miscarea, gesturile, tonul vocii, atitudinea, decorul, costumele.
Speciile: vodevilul, comedia, drama, tragedia.
Schita: specie de dim reduse, cu actiune restransa, pronuntat
caracter dramatizat,actiunea se desfasoara intr-o perioada scurta,
putine personaje, modul de expunere naratiunea+dialogul, actiune
cronologica, liniara naratorul implicat in actiune, devine personaj
Caragiale, IH radulescu
Nuvela: personaje puternic reliefate, evidentierea conflictului,
actiunea se desfasoara intr-un timp mai lung, evidentierea
conflictului, intamplarile se petrec in ordine logica si
cronologica.Tipuri; psihologica, istorica, fantastica, anecdotica,
flosofica.
Ex: Caragiale –o faclie de paste, la hanul lui marjoala. I Slavici,
Eliade-la tiganci, BSD Hagi tudose.
Romanul: specie demari dimensiuni, actiune complexa, multe
personaje al caror destin este determinat de trasaturilede caracter si
intamplarile ce constituie subiectul operei. Structura narativa ampla,
permite desfasurarea naratiunii in planuri paralele.
Romanul doric: romanele traditionale, romanul fresca, cronica si rom
istoric(se caract prin victoria absoluta a binelui, eroi energici)
Romanul ionic:analiza psihologica , prezenta pers narator,ton de
confesiune, monolog ca mod de expunere.
GENUL LIRIC
Sentimentele autorului exprimate direct prin intermediul eului
liric.Trairile sunt diverse: regret, nostalgie, iubire,melancolie, tristete.
Prezente figuri de stil si imagini artistice.Subiectivitatea, trasatura
dminanta,se identifica secvente poetice, tablouri.
Liricul valorifica monologul, confesiunea, descrierea. Apar
elementele de prozodie.
Specii: oda, imn, pastel,rondel,sonet, elegia,idila.
8.
Balada: amplu poem narativ, prezinta evenimente eroice, mitice. Are
actiune simpla, liniara, timp si spatiu nedeterminate, personaje
putine prezentate in antiteza, formule specifice cand se face tranzitia
dela un episod la altul. Balade: haiducesti, pitoresti, vitejesti, istorice.
Ex: Miorita, IH Radulescu zburatorul, culta. Moartea lui fulger-culta
Povestirea : specie de dim reduse, prezinta fapte in mod subiectiv,
caracter subiectiv, actiune neobisnuita, ca exemplu general,
accentul cade pe intamplari si situatii nu pe personaje.Intriga simpla
pers putine. Creanga : mos ion roata, Ivan turbinca. V Alecsandri
Balta alba
Basmul.prezenta formulelor de inceput, intermediare si de sfarsit,
prezenta cifrelor si a obiectelor magice, impletirea elem reale cu cele
fantastice, lupta dintre bine si rau, binele infrange,caracter oral,
anonim si colectiv. Basmul popular se deosebeste de cel cult prin
necunoasterea autorului si prin predominarea naratiunii.
Petre ispirescu, basme populare, Eminescu,Creanga- basme culte
Fabula specie in versuri prin care se critica defecte umane ale
societatii cum ar fi ingamfarea, prostia, naivitatea, lasitatea.
Procedeul de baza este alegoria, personajele sunt animale sau
obiecte personificate. Conflict puternic, sursa de umor, existenta
tipurilor umane, satirizate, caracter educativ, moralizator.
Grigore Alexandrescu
Romanul corintic: disparitia eroului, eroii se aflain cautarea sinelui si
se cultiva parodicul, atipicul, alegoria.

Pastelul: prin intermediul descrierii unui peisaj se transmit
sentimentele poetului, admiratie, melancolie, regret. Este o descriere
a unui tablou de natura cu scopul de a emotiona, sunt folosite
imagini artistice si figuri de stil. Perspectiva poate fi obiectiva
detasata, sau subiectiva,eul liric exprima propriile
sentimente(acestea se pot exprima prin interjectii, exclamatii).
Comedia specie a genului dramatic prezinta intr-o maniera
ironica sau care provoaca rasul defectele societatii sau tipuri
umane. Se valorifica elem comicului de situatie, de nume, de
caracter, de limbaj, de moravuri. Modul de expunere este
dialogul care devine si mij de caracterizare la fel ca si limbajul
personajelor. Defectele societatii sunt ironizate demagocia,
ipocrizia, coruptia, prostia, adulterul. Finalul este intotdeauna
fericit., rasturanri neasteptate de situatie.Sunt ironizate tipuri
umanelaudarosul, prostul fudul, cocheta, sclavulistet, naivul
incornorat. Este impartita in acte.
Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză,
care se deosebește de alte astfel de specii prin ilustrarea vie ții reale
cu ajutorul prezentării unui conflict complex și pronun țat al
personajelor. Aceste personaje sunt, de obicei, bine individualizate,
alternând cu cele tipice, iar eroii au un destin nefericit. Drama se
distinge prin întâmplările și situațiile tragice care o caracterizează,
caracterul personajelor fiind analizat în profunzime.  Trăsături:
dispune de o mare varietate tematică: socială, istorică, mitologică,
psihologică, limbajul solemn alternează cu cel familiar, fiind deseori
presărat cu elemente comice personajele bine individualizate
alternează cu cele tipice protagoniștii au o soartă nefericită ,poate
apela și la resurse lexicale comice Tipuri: drama de idei; psihologică;
istorică; romantică; mitologică.
În opinia mea, poezia X de Y impresionează prin forţă de sublinire a
ideii că… (ideea centrală/iubirea este o forţă nepreţuită în viaţă
fiecăruia dintre noi, şi de aceea, merită să fie menţinută vie şi
ocrotită de pericole cu orice scop).
În primul rând, am observat că poezia este deosebită şi
sentimentele poetului, care sunt de… fiind transmise prin intermediul
vocii eului liric, prezenţ în text prin pronumele personal la persoana I
şi a II-a/ adjective pronominale/ verbe. Poezia devine astfel un
amestec de sensibilitate, de bucurie, de….., încât structura acesteia
împărtăşeşte o serie de trăiri (comentarea pe scurt a strofelor, prin
identificarea figurilor de stil) un rol important în exprimarea acestor
idei îl au simbolurile poetice (ex + comentate)
În al doilea rând, la o lectură mai profundă, am descoperit că
mesajul reprezintă o reflectare a subiectivităţii lirice a poetului, astfel
încât starea dominantă a acestuia, emoţia lirică şi responsabilitatea
artistic devin în relaţie cu elementul descris, un produs al
Verbele sunt prezentate la prezentul etern ptr a sugera
spontaneitatea perceptiei cititorilor.
Doina specie specifica lit populare in care sunt exprimate sent eului
liric ca jalea, tristetea, dragostea, dorul, regretul. Are caracter oral,
colectiv, traditional, anonim. Doinele pot fi in fct de sentim pe care le
transmite de dor, de jale, de catanie, haiducesti. Prezenta
comuniunea omului cu natura, valorificate antitezele.
Tragedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri,
care conține personaje puternice, angajate în lupta cu destinul, cu
ordinea existentă a societății ori cu propriile lor sentimente. De
regulă, acest conflict se sfârșește odată cu moartea eroului. Nu se
știe cu exactitate care sunt originile tragediei, dar în mod sigur, ea s-
a dezvoltat în Grecia antică .Trasaturi:  formă de dramă
caracterizată de seriozitate și demnitate; de regulă, implică un
conflict între un personaj și o putere superioară, precum legea,
divinitatea, destinul sau societatea; conflict puternic și deznodământ
grav; personaje excepționale, aflate în luptă cu forțe adverse
puternice, în virtutea unei cauze nobile.
Elegia este o specie a genului liric în cadrul căreia se exprimă
sentimente de tristețe, regret sau melancolie (sentimente ce se pot
întâlni la mai multe specii ale liricii culte). Denumită ocazional și
„muza durerii”, elegia are, în literatura română, reprezentan ți de
seamă, precum Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai
Eminescu sau Lucian Blaga. Trăsături: la început, elegia este scrisă
în distih, exprimând sentimente de jale și melancolie (distihul
elegiac). elegia încorporează adesea elemente filosofice adesea,
această specie literară are un pronunțat caracter meditative în mod
clasic, elegia denumește orice poem compus din versuri elegiace,
distihuri formate din alternarea hexametrului cu pentametrul
tonalitatea elegiei este tandră, contemplativă, tristă, melancolică.
Tipuri Erotică Filosofică Religioasa Patriotică
fotosintezei. Muzicalitatea textului esteconferită de elementele de
versificaţie: ritmul…. măsura… rimă ….şi structură
(strofică/astrofică)
În concluzie, apreciez originalitatea în care autorul comunică
mesajul puternic al operei, totodată, exprimarea complexă a stărilor
sufleteşti punând în lumină o creaţie deosebită pe tema….
Poezia impresioneaza prin forta lirismului care
sustine tema....Astfel,textul dobandeste caracter
confesiv prin prezenta marcilor lexico gramaticale ale
subiectivitatii,verbe si pronume la persoana 1 si
2(asta dacca e lirism subiectiv si dai exemple),eul
expunandu si in mod direct sentimentul de....La nivel
stilistic se remarca...(si aici spui de figuri de stil si
imagini artistice)Comentezi rolul verbelor(spui ca
verbele in general creeaza ritm alert si iei verbe la
cateva timpuri si le explici sensul ex
imperfect,prezent cu valoare de etern in textele
poetice in general etc)La nivel prozodic se remarca
masura,rima,ritmul si daca cumva e ritm iambic si
poezie gen Bacovia poti spune ca asta confera
textului o muzicalitate usor elegiaca(nostalgica)