Sunteți pe pagina 1din 3

Tipuri de lirism

Lirism subiectiv:
-monolog liric/confesiune: discurs la pers. I
Nu credeam sa-nvt a muri vreodata/ Pururi tanar, nfaurat n manta- mi...
(Oda n metru antic, Mihai Eminescu)
-monolog cu caracter gnomic-pers. I pl. cu valoare generica:
,,Tot astfel cnd al nostru dor
Pieri n noapte-adnc,
Lumina stinsului amor
Ne urmarete nca.
(La steaua, Mihai Eminescu)
-monolog adresat/invocatie poetica: pers. Isg.+pers. A II-a sg.:
Cand deodata tu rasarisi in cale-mi,/ Suferinta tu, dureros de dulce..
(Oda n metru antic, Mihai Eminescu)
-monolog autoadresat: pers. I+ pers. aII-a sg.(vocativ):
Noi treceam alunecand
paii notri atingnd
clipele rtcitoare.
(Prndu-mi ru de adolescena, Nichita Stanescu)
-discurs dialogic-pers. Isg. + pers. a II-a sg., alternativ emitator/receptor: Tu esti o noapte, eu
sunt o stea- /Iubita mea./ Eu sunt un templu, tu esti un zeu Iubitul meu.
-discurs adresat cu caracter gnomic-pers. a II-asg./pl., cu valoare generica : Spectator ca la
teatru, tu in lume sa te-nchipui..
-discurs adresat/invocatie poetica-pers. a II-a sg.+ formule ale adresarii: Ai murit tu?
Lumea si astazi n-o crede/Infasurat in manta-ai coborat piedestalul.
-discurs evocativ/invocatie poetica-pers. a II-a sg.+ formule ale adresarii: Cu geanta ta matinge pe pleoape,/Sa simt fiorii strangerii in brate- /Pe veci, pierduto, vesnic adorato!

Lirism obiectiv:
-discurs descriptiv de tip tablou- pers. a III-a sg./pl.: Peste varfuri trece luna,/Codru-si bate
frunza lin/Dintre ramuri de arin, /Melancolic cornul suna.
-discurs descriptiv de tip portret-pers. a III-a sg.: Numai poetul, /Ca pasari ce
zboara/Deasupra valurilor,/Trece peste nemarginirea timpului.
-discurs obiectiv de tip reflexiv/gnomic-pers. a III-a sg., pl.:Vreme trece, vreme vine/toates vechi si noua toate...

-discurs obiectic, lirica a rolurilor-pers. a III-a sg./pl.:Din tronul lui de piatra batranul preot
vede/Si-n vanturi el ridica adancul glas de-arama, /Pe soare sa-l opreasca, el noaptea o
recheama...
-discurs obiectiv, lirica a mastilor- pers. a III-a sg./pl.:Ea il privea cu un suras,/El tremura-n
oglinda./Caci o urma adanc in vis/De suflet sa se prinda...
Spatiul:real( terestru/cosmic)
-imaginar(oniric, fantastic, fabulos)
-natural(muntele, lunva, valea)
-artificial(castelul,odaia, fereastra-spatiul interior)
-exterior(capitala, satul, targulprovincial)
-spatiul configurat(peorizontala,pe verticala/miscare ascensiva: treapta, zborul,
caderea)
Spatiul simbolic:
profan/sacru
-al ordinii(o geometrie alumii-axalumii, centrul lumii)/al dezordinii( labirintic)
-spatiu deschis(cerul, oceanul, pustiul, fereastra, spatiul-prag, al visului)
-al departarii
-al goluluin existential
Indici textuali;
-substantive, adverbe, verbe sugerand miscarea ascensiva/descensiva
Repere temporale:
-timp real-obiectiv(dimineata, seara-momentele ale zilei, anotimpuri, timp cronologic:
trecut/prezent/viitor);
-timp real-subiectiv, interior, magic al copilariei, timp densificat al clipei invesnicite
prin iubire, timp dilatat prin cunoastere);
-timp ireal/imaginar(simbolic, oniric, fantastic, al aventurii imaginare)
Timp simbolic:
-atemporalul: al divinitatii, al increatului, supratemporalitatea eului creator
-mitic/originar:al genezei, etnogenezei; ziua dintai, timpi eroici
-al inceputurilor
-al sfarsitului
-regasit, al recuperarii
-ciclic, rotitor
-bivalent:universal si individual
-ilimitat: vescinia, veacurile, prezentul etern, eternitatea creatiei
-solstitial. Al dezacordului eu-lume
-limitat; ceasul, clipa, ziua, anii
verbe la gerunziu-aspect durativ
verbe la imperfect- evocativ
verbe la forme compuse-mai mult ca perfect :
valorile prezentului : etern, gnomic, istoric, prezentul liric
valorile viitorului: forme populare/literare; viitor apropiat/anterior
Lirica eului-in care poetul se identifica cu eul care vorbeste

Lirica mastilor: in care poetul isi exprima sentimentele sub o identitate straina
Lirica rolurilor: poetul se identifica cu un personaj, exprimand sentimente care nu sunt
propriu-zis ale sale.
Specii lirice:
1. arta poetica-specie a liricii filozofice ce exprima crezul artistic; este un mesajprogram
2. pastel-specie a genului liric, poezie descriptiva in care se contureaza un tablou
din natura intr-o viziune relativ oviectiva, clasica-Alecsandri, Bacovia, Macedonski,
Blaga.
3. elegie-sentimente dominante tristetea, nostalgia, regretul, dorul 9de moarte)
etc.:eminescu, Bacovia
4. meditatie-specie a poeziei filozofice in care lirismul se ridica la o treapta de
contemplatie intelectuala:cultivata de romantici-pe tema timpului, a istoriei, a iubirii, a
divinului etc.
5. idila-poeziepastorala, ca obiect are viata rustica(bucolica), naiv sentimentala:tema
naturii campestre se asociaza cu tema iubirii la Eminescu.
6. egloga-specie de poezie pastorala dramatizata prin dialog: Floare
albastra, Eminescu.
7. imn-specie solemna a genului liric, cantec de slava consacrat unui eveniment sau
unei personalitati
8. oda-expr. O stare de jubilatie spirituala, un elan admirativ pentru o idee, o
persoana,un eveniment Oda (in metru antic), Eminescu.
9. satira-opera lit. cu caracter critic, ridiculizeaza sau condamna fenomene
negative ale societatii sau vicii omenesti
10. psalm-lirica religioasa cu caracter de rugaciune si de oda sacra; in lirica moderna
sunt meditatii filozofice asupra raportului om/divinitate
11. doina-cantec popular elegiac si creatii culte in tipar prozodic folcloric:
Alecsandri, Eminescu, Arghezi, cosbuc

12.sonet =poezie cu forma fixa insumand 14 versuri organizate


a. dupa modelul italian(Petrarca): 2 catrene + 2 Tertine
b. dupa modelul englez: 3 catrene +1 distih final cu valoare de concluzie
c. Sheakespeare si-a scris sonetele fara izolarea strofelor prin blanc(spatiu alb),
dand doar o alta aliniere distihului final
13. rondel-poezie cu forma fixa-13 versuri cu refren si are doar doua rime
14. glossa-poezie cu forma fixa, alcatuita dintr-o strofa-tema si tot atatea
strofemediane cate versuri are strofa-tema; fiecare strofa mediana se incheie cu cate un vers
din strofa-tema, aceasta reaparand in final in ordine inversa.