Poezia GENUL LIRIC

1. Definiie: - Modalitate de creatie a unei opere literare n care poetul i exprim n mod direct gndurile i sentimentele, prin intermediul EULUI LIRIC.. Este genul literar al subiectivitii, al lumii interioare. Obs.: Operele lirice nu au personaje, ntmplri, aciune sau subiect, de aceea ele nu se pot povesti. 2. Trsturi:

I. EUL LIRIC = vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; = nu se confund cu personalitatea real a poetului; = mrci gramaticale: persoana la pronume, adjective pronomonale posesive i verbe (I/a II-a, subiectiv; a III-a obiectiv) II. FIGURI DE STIL: epitet,metafor, enumeraie, .a.

III. IMAGINI POETICE: vizuale, auditive, olfactive, motorii, motorii, tactile; IV. MODALITATI DE EXPUNERE SPECIFICE: descrierea, monologul, dialogul; V. VERSIFICATIA ( PROZODIA ):

A) RITM ( iambic (-/), trohaic(/-), dactilic etc ) B) RIMA ( monorim (a-a-a-a), ncruciat (a-b-a-b), mbriat(a-b-b-a), mperecheat(a-a-b-b), variat );

C) MASURA VERSURILOR= numrul de silabe dintr-un vers. 3. TIPURI DE POEZIE:

A) poezie liric subiectiv = lirica eului (I, II ) B) a) b) poezie liric obiectiv : lirica rolurilor (se exprim direct sentimentele altei persoane ); lirica mtilor ( Autorul se ascunde sub masca altor personaje: o alt

personalitate exprim sentimentele poetului Demiurgul) locul fiinei umane n Univers - Luceafrul, de Mihai Eminescu )

TEXTUL LIRIC

I. Elemente de compoziie i de ordin structural: 1. titlu, 2. incipit, 3. secvene poetice, 4. relaii de opoziie i de simetrie, 5. elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv. II. Instanele comunicrii n textul poetic: eul liric III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv. IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice ( expresivitate, ambiguitate, sugestie: figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet i elemente de versificaie ). V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn I. Elemente de compoziie i de ordin structural

1. 2. 3. 4. 5. 6.

titlu; incipit; secvene poetice; relaii de opoziie i de simetrie; elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv; instanele comunicrii n textul poetic: eul liric.

1. TITLU = cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii, concentrnd problematica tratat. = in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice, originale i expresive, destinate s orienteze ateptrile cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite, Flori de mucigai ). = n poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie ( Plumb ). Cuvnt: Luceafrul, de M.Eminescu;

Testament, de Tudor Arghezi,

Plumb, de George Bacovia. n Sintagm: Malul Siretului, de V. Alecsandri;

Paradis n destrmare, L. Blaga; Flori de mucigai, Tudor Arghezi; n Text:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga, Fiind biet, pduri cutreieram, M.Eminescu. 2. INCIPIT = formul introductiv ntr-o oper literar, cu o anumit relevan artistic; = are valoare anticipativ, uneori sugereaz semnificaia ntregului text; = Tine de construcia exterioar a operei literare.

Exemple

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul vers; Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers; Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul vers ); Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de T. Arghezi; A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai Eminescu. 3. SECVENTA POETICA n unitate de construcie a unei poezii, concentrnd o idee literar , corespunztoare, de regul, unei strofe: Exemplu Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, i nu ucid cu mintea tainele ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte ( L. Blaga - cunoaterea luciferic )

4. RELATII DE OPOZITIE/ SIMETRIE elemente de compoziie n textul poetic: n relaia de simetrie= dispunerea, ntr-un mod asemntor, a unor cuvinte /sintagme, secvene poetice identice n discursul liric, fiind aezate ntr-o mbinare armonioas i avnd rol eufonic i de a accentua ideea poetic; Exemple: Ea era frumoas ca umbra unei idei, // *+ Ea nu avea greutate, ca respirarea. // *+ Ea era frumoas ca umbra unui gnd. ( frumusee senzorial + ideal ): Evocare, Nichita Stnescu n relaia de opoziie= raport ntre elementele lirice antitetice, care coexist opunndu-se ori excluzndu-se pentru a scoate n eviden ideea poetic sau semnificaiile acelor cuvinte / sintagme / secvene poetice. Estetica urtului ( FRUMUSETEA URATULUI )n Testament, de Tudor Arghezi: bube, mucegaiuri i noroi frumusei i preuri noi; Zdrene mucegaiuri i icoane ; veninul miere. 5. ELEMENTE DE RECURENTA ( repetiie ): n motiv poetic= unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd semnificaii simbolice . Prin repetare, devine element de recuren i laitmotiv. Ex.: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA NATURII; Obs.: Tema: element din structura operei literare; un aspect din realitate transfigurat in opera ( despre ce e vorba n oper= ideea central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria, moartea, geniul. n laitmotiv= motiv central care se repet de mai multe ori ntr-o oper, pentru a accentua imaginea artistic. In poezie, se integreaz uneori, refrenului. Obs. : Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o poezie pentru a accentua o anumit idee poetic. Ex.: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/ ( alb + negru gri= cromatica dezolarea ) Dcor de doliu funerar / Copacii albi, copacii negri. ( G. Bacovia, Dcor )

II. Instanele comunicrii n textul poetic: EUL LIRIC

n n n n

Eul liric = vocea interioar a creatorului de poezie; vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; mrci gramaticale: pronume , adjective pronominale posesive i verbe la persoana I; nu se confund cu personalitatea real a autorului;

III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv: LIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )=confesiv, monologal LIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ): n lirica rolurilor- G. Clinescu ( poetul exprim direct sentimentele altei persoane ) : poezie teatral;

n lirica mtilor Tudor Vianu ( n Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule: autorul se ascunde sub masca altor personaje o alt personalitate exprim sentimentele poetului, gndurile lui Eminescu despre locul fiinei umane n Univers Demiurgul ). IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice

Figuri de stil: A) Figuri de stil:

n figuri sintactice i de construcie ( enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza , invocaia retoric, inversiunea ) n figuri semantice: epitet,comparaie, personificare, hiperbol,metafora, oximoron, simbol ( Bacovia : plumb= depresia; galben=boala ), 1. epitet= caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a nfia imaginea lui aa cum se reflect n fantezia autorului; 2. metafora= relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte : regina nopii moart= luna, ca o regin a nopii; 3. oximoron= asocierea a 2 termeni opui: dulce jale, farmec dureros, dureros de dulce, jale, var de noiembrie, ntuneric alb, mort frumos cu ochii vii. 4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii ); pictura parfumata cu vibrari de violet n figuri de sunet:

aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie, Si zalele-i zuruie crunte; onomatopee: buf, trop; asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate. Nunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra lun.

Versificaie Versul= un rnd dintr-o poezie; alb ( fr rim ); liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior. Strofa= subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se numete: monovers (1v), distih ( 2v ), teret ( 3 v ), catren ( 4v ), cvinarie ( 5v), sextin , polimorf ( 7-12 v ); Orice vers are rim, ritm,msur: I. RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA;

aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ; aaaa= monorima. Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de rmurele / Trec n stoluri rndunele. Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/ Cu ochii stini, cu glasul slab. II. a) RITM: ritm bisilabic: troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare: Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/ -U / -U ); iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / po-veti ( U-/ U-/ U-/ U- ); B) ritm trisilabic:

dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/ -UU ); amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/ U-U/ U- ); anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ III. MASURA VERSURILOR =numrul de silabe dintr-un vers. UU- )

ARTA POETICA ( poezie programatic, manifest literar, ars poetica, testament literar )

n Arta poetic= text liric n care autorul i exprim concepia despre poezie(sursele de inspiratie, instrumentele creatiei, rolul poeziei) i misiunea poetului; = crez poetic: poezia n care autorul i exprim CONCEPTIA ESTETICA.

n I.

Crezurile poetice n literatura romn sunt de 3 tipuri: crezuri poetice ncadrate TEMATICII SOCIALE: Epigonii ( Mihai Eminescu ), Testament ( T. Arghezi ), Flori de mucigai ( T. Arghezi ) Testament( Ienchi Vcrescu );

II. crezuri poetice ALEGORICE= bazate pe o poveste: Luceafrul ( M. Eminescu ), Noaptea de decemvrie ( Alexandru Macedonski ), Riga Crypto i lapona Enigel ( Ion Barbu= o poveste a nunii ), Mistreul cu coli de argint ( Stefan Augustin Doina=o povestire de vntoare); III. crezuri poetice STRUCTURATE METAFIZIC ( FILOSOFIC ): Din ceas, dedus(Joc secund)( Ion Barbu ), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii( L.Blaga ), Nehotrre ( Tudor Arghezi ).

V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn

1. 2.

Literatura paoptist: Vasile Alecsandri,Gr. Alexandrescu, I.H.Radulescu, V.Carlova (prima jumatate sec. Al XIX-lea) Epoca Marilor Clasici ( a doua jum. a sec al XIX-lea ): Mihai Eminescu

3. Literatura de la sfarsitul sec.al XIX-lea, nceputul sec al XX-lea: George Cobuc, Octavian Goga, Al. Macedonski, George Bacovia ( unii l consider interbelic ) 4. Literatura interbelica: (1916 1944) Poei moderniti : L.Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu Poet tradiionalist : Vasile Voiculescu, Ion Pillat 5. Literatura postbelic ( 1944 . ) Gellu Naum, St. Aug.Doinas, Radu Stanca, Leonid Dimov

Nichita Stnescu ( neomodernist ) Marin Sorescu ( neomodernist ) Mircea Crtrescu( postmodernist )

Tipuri de lirism
1.Identificarea tipului de lirism: a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau adresat (persoana a II-a),sunt prezente marcile eului liric(proiectia autorului in text):emfatizarea (exprimarea excesiva a persoanei I,de ex prin insotirea vb de pronumele subiect,cu rol de a intari prezenta eului liric) ,deicticele(adv/pronume demonstrative ce nu trimit la un referat concret:aici,acolo,ieri,azi,acela,celalalt),persoana I la pronume si verbe,exclamatiile/interogatiile retorice.Marcile ale eului liric-pronume /adj pronominale posesive(meu,mea)/vb. la pers. I (monolog confesiv) sau pers. II (monolog adresat),interogatii si exclamatii retorice b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I,prezenta vb si pronumelor la persoana a III-a,astfel incat desi in text se distinge o singura voce lirica ,ea este impersonala,nu lasa sa transpara sensibilitatea autorului(Barbu,Alecs-Iarna ) c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric /voci lirice,vag fir epic,dialogul ca modalitate de expunere(ex :Luc.) 2.Trasaturile limbajului poetic a.expresivitatea -preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative ,ce intra in structura unor figuri de stil (precum :ep. x,met. y) b.ambiguitatea -trasatura specifica mai ales liricii moderne ,constand in posibilitatea dublei /multiplei interpretari a unui text/unei secvente /sintagme poetice c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste,care nu transmite sentimente ,ci stari vagi ,imprecise ,in mod indirect,prin campuri semantice ,simboluri,muzicalitate sau cromatica decadenta. d.reflecivitatea-trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste ce presupune existenta unui public initiat,elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se manifesta prin caracterul meditativ/conceptual al versurilor. 3.Prozodia-se refera la trei elemente : -masura-nr.de silabe dintr-un vers -rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu vocala aceentuata (adda-rima imbratisata,abab-rima incrucisata,aabb-rima imperecheata,aaaa-monorima,rima masculina-silaba finala accentuata ,rima feminina -silaba finala este neaccentuata ,fara rima -vers alb)

-ritmul- trohaic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este accentuata)sau iambic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba este accentuata),amfibrahic(succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se pune pe silaba mediana) 4.Trasaturile descrierii literare: -Este subiectiva ,deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza contemplativa -Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative,ce intra in structura unor figuri de stil precum.. sau prezenta imaginilor viz/aud/olf/mot. -La nivel morfologic ,predomina subs. si adj.(cele mai multe devenite epitete),ce compun imaginarul poetic. -Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati. 5.Figuri de stil-se clasifica in 4 categorii ,in functie de nivelul la care se produc : a.nivel fonetic:rima,aliteratia ,asonanta b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea,repetitia ,enumeratia,chiasmul(fig in X-ex:Viu floriile cu soare/Si soarele cu Florii),paralelismul ,anafora c.nivel semantic-epitetul ,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea d.figuri de gandire-antiteza,alegoria,figuri retorice-exclamatia si interogatia retorica. 6.Sensurile cuvintelor: -sens conotativ-folosirea cuv.cu sensurile figurate ,neobisnuite in context,astfel incat de cele mai multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul ,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea,oximoronul(ex: jale dulce). -sens denotativ-sensul de baza,propriu al cuv. 8.Rolul cratimei-folosita din ratiuni prozodie,prespectiv realizarea masurii si a ridmului ,sau pentru a marca eliziunea unei litere. 9.Linia de pauza -fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare ,fie crearea unei metafore explicite(in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel metaforic),fie izolarea unei constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea indirecta. 10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului gandirii si o pauza afectiva ce accentueaza sentimentele exprimate in text(melancolie,indoiala ,durere,regret) 11.Punctul-sfarsitul unei idei poetice,conturul intonational al unei propozitii enuntiative. 12.Semnul intrebarii:marcheaza conturul intonational al unui enunt interogativ,evidentiaza starea de incertitudine sau starea meditative a eului liric (in functie de situatie) ;o adresare retorica in discursul evocativ al unui erou din trecul istoric.

13.Virgula-separarea unei apozitii/explicatii suplimentare ,izolarea unei constructii in vocativ,separarea a doua idei aflate in raport adversativ(daca intalnim conj dar,iar,insa,ci) sau disjunctive(daca intalnim conjunctia sau ) ,elipsa predicatului(Mama vine,sora,nu.),construtie incidenta (vino,zise) 14.Semnul exclamarii-marcheaza conturul intonational al unui enunt exclamativ ,dar si participarea afectiva a autorului,accentuand sentimentele exprimate ;poate marca si adresarea directa si evocarea unei personalitati istorice din trecut. 15.Rolul vb la conj (sa..),cond-optativ (as veni,as face) sau viitor -exprima dorinta ,proiectarea unor sentimente in plan ireal,posibilitatea implinirii unui scenariu. 16.Rolul verbelor la imperfect(veneau,mancau,treceau)-continuitatea unei stari din trecut ,crearea unei atmosfere ireale 17.Verbele la gerunziu -permanenta ,continuitatea ,derularea unui proces 18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter de maxima. 19.Titlul-facand parte din prelectura textului,titlul anticipeaza ideea de ansamblu a acestuia.De asemenea ,se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al titului. 20.Comentarea unei strofe-surprinederea ideii de ansamblu ,sesizarea modalitatii de expunere (monolog,descriere),tipul de lirism ,discutarea proceeelor stilistice sau evidentierea campurilor semantice,observatii la nivel prozodic(rima ,masura)