Flori de mucigai

Volumul de povestiri intitulat sugestiv "Poarta neagra" din 1930 ilustreaza tragica experienta de viata a lui Tudor Arghezi (1880 19!"# care a petrecut o scurta perioada de detentie in inchisoarea de la Vacaresti$ in perioada 1918 1919$ din motive politice% Volumul de poezii "Flori de mucigai"$ aparut in 1931 reediteaza aceeasi experienta de viata in varianta lirica$ in care lumea interlopa a hotilor$ delincventilor este privita cu intelegere si omenie de poet% Titlurile poeziilor care compun acest volum sunt deose&it de sugestive ("'alere"$ "(on (on"$ "Tinea"$ ")ciga l toaca"$ "Fatalaul"$ "*or+ii" etc%# pentru lumea aceasta peri+erica$ +ata de care Arghezi are compasiune$ considerand ca ",retutindeni si in toate este poezie$ ca si cum omul si ar purta capul cuprins intr o aureola de icoana% Toate lucrurile naturii si ale omuiui si toate vietatile poarta tandara lor de aureola$ pe dina+ara sau pe dinauntru"% Poezia "Flori de mucigai" se a+ia in deschiderea volumului omonim si constituie arta poetica a lui Arghezi$ conceptia lui despre e+ortul artistului si implicatiile acestuia in actul creatiei$ constituind asadar poezia programatica a acestui volum$ asa cum "Testament" este arta poetica din volumul "-uvinte potrivite"% Tema poeziei exprima e+ortul creator al artistului pentru un produs spiritual si consecintele pe care le are acesta asupra starilor interioare ale eului poetic$ chinuit de +ramantari si de tul&urari interioare% Versurile nu mai sunt produsul unei revelatii$ al harului divin$ ci al unei nelinisti artistice si al setei creatoare% Titlul poeziei "Flori de mucigai" este un oximoron$ in care +lorile sugereaza +rumusetea$ puritatea$ lumina$ iar mucigaiul semni+ica uratul$ raul$ descompunerea si intunericul% .ximoronul creeaza o imagine contradictorie a lumii$ in care valorile umane sunt degradate$ alterate$ lumea inchisorilor$ in care viata oamenilor este supusa reprimarilor$ restrictiilor rigide% Titlul este$ in acelasi timp$ reprezentativ pentru inovatia lim&a/ului arghezian numita estetica uratului$ o modalitate artistica intalnita in lirica europeana la 0audelaire$ care scrisese "Florile raului"% Asocierea celor doua categorii estetice contradictorii$ +rumosul reprezentat de +loare si uratul sugerat de mucigai o+era titlului o expresivitate socanta si +ascinanta totodata prin e+ectele estetice% )ratul are rolul de a evidentia imper+ectiunile vietii$ senzatiile de aversiune si oroare care capata valori noi$ ele +acand parte din existenta umana% Structura, compozitie si limbaj poetic Poezia "Flori de mucigai" este structurata in doua secvente lirice inegale$ prima ilustrand crezul artistic arghezian$ iar cealalta neputinta artistului de a crea in conditii de claustrare% Prima secventa sugereaza dorinta devoratoare a artistului de a se exprima in versuri$ +iind dominat de setea de comunicare cu lumea% ,oetul$ intr o solitudine impusa si lipsindu i uneltele scrisului$ incearca sa zgarie "cu unghia pe tencuiaia 1 ,e un parete de +irida goala$ 1 ,e intuneric" versurile nascute din nevoia comunicarii% -onditiile vitrege de viata ii seaca +orta creatoare$ "-u puterile nea/utate 1 2ici de taurul$ nici de leul$ nici de vulturul 1 -are au lucrat impre/urul 1 3ui 3uca$ lui *arcu si lui loan%" 4numerarea prin negatie a elementelor +a&uloase ale evanghelistilor$ "taurul"$ "leul"$ "vulturul"$ creeaza o imagine de mare +orta sugestiva privind starea de deprimare a poetului ne+ericit in a&senta creatiei$ in raport direct cu scrierile religioase a caror esenta este A&solutul% Versurile sunt sapate in su+letul poetului$ sunt "stihuri +ara an" ce nu pot +i exprimate in viata reala$ dar sunt pro+und simtite de sensi&ilitatea artistului5 "6tihuri de groapa 1 7e sete de apa 1 6i de +oame de scrum"% 8arul poetic$ "unghia ingereasca"$ este tocit de e+ort$ nu i mai permite poetului revelatia$ deoarece ea "nu a mai crescut" sau$ alt+el spus$ artistul nu se mai poate regasi in sine$ nu se mai percepe ca pe un creator de valori spirituale5 "6au nu o mai am cunoscut"% Ultima secventa ampli+ica deznade/dea lui Arghezi$ care este sim&olizata de atmos+era sum&ra$ e "intuneric"$ iar ploaia se aude "departe a+ara"$ ceea ce provoaca poetului o durere simtita pro+unda$ "ca o ghiara"$ din cauza neputintei totale de a se exprima% 2evoia de comunicare a poetului cu lumea$ setea de a si dezvalui trairile il silesc sa scrie "cu unghiile de la mana stanga"% . sim&olistica straveche asociaza mana stanga cu +ortele demonice$ in opozitie totala cu puterea divina a creatiei% (nchisoarea este pentru Arghezi un +el de &olgie a (n+ernului lui 7ante$ insa$ in acest cadru al ororilor$ +rumosul nu este a&sent% 9aul$ uratul sunt numai con/uncturi ale destinului$ carora omul le opune aspiratia spre +rumos$ care poate +i regasit in sine$ in vis sau in speranta

implinirii% (n "Flori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratuiui$ pe de o parte ca inovatie lingvistica$ pe de alta parte ca su&stanta a ideilor exprimate% Limbajul este caracterizat prin +olosirea cuvintelor care socheaza prin expresivitatea +ascinanta$ cuvinte "urate"$ al caror sens capata noi valori% 7e pilda$ cuvantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic$ dar are aici sensul pro+und al degradarii morale$ al descompunerii spirituale$ cu trimitere sugestiva catre om$ deoarece el insoteste cuvantul "+lori"$ care poate semni+ica viata$ lumea% Arghezi utilizeaza cuvinte din lim&a/ul popular ori arhaisme$ ca "+irida"$ "stihuri"$ din voca&ularul religios$ cum sunt numele celor trei evanghelisti 3uca$ *arcu$ loan pentru a sugera atemporalitatea starilor su+letesti de tristete$ dezamagire si deprimare ale poetului% Oximoronul "flori de mucigai" transmite ideea complexa a imper+ectiunilor vietii$ a conditiilor vitrege la care este supusa +iinta umana$ +apt care ii provoaca poetului aversiune$ repulsie% *eta+orele argheziene potenteaza starea de disperare a omului claustrat$ a artistului care nu poate crea li&er$ +iind constrans sa si reprime setea de comunicare% 2eputinta creatoare a artistului este sugestiv relevata de meta+ora "cu puterile nea/utate"$ desi poetul avea resurse spirituale pro+unde% 3umea inchisorii poarta in ea stigmatele raului care actioneaza negativ asupra naturii angelice a +iintei umane$ toceste s"unghia ingereasca"$ impiedicand o ast+el sa e exprime% 3a noutatea lim&a/ului arghezian s a re+erit si Tudor Vianu$ care a+irma5 "9enovarea liricii romanesti$ smulgerea ei de pe caile unde o +ixase marea in+luenta a poetului "3ucea+arului"$ este consecinta cea mai importanta produsa de a+irmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru (secolul al :: lea n%n%#"%